364 matches
-
Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
satele românești Micherechi, Bătania, Aletea, Citighaz, Letea Mare, Bedeu, Săcal ș.a., dar și despre comunitatea românească din Gyula. Publicația reflectă și aspecte din viața școlară, relatează despre reuniuni, schimburi culturale cu românii din țară, apariții de cărți, analizează istoricul legăturilor româno-maghiare, evocă figurile unor personalități locale, se ocupă de istoria învățământului, dă informații etnografice, folclorice și religioase. Un loc important este rezervat scrisului, reproducându-se număr de număr poezii, schițe, nuvele ale unor autori români clasici sau contemporani: Mihai Eminescu, Al.
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
importantă despre raporturile dintre români și unguri, CRC, 1988, 28; Mircea Popa, Istoria așa cum a fost, TR, 1988, 30; Florin Constantiniu, Convergențe și contradicții, VTRA, 1988, 8; Miko Ervin, Solidaritate invincibilă, TR, 1988, 36; Ion Lungu, O carte despre relațiile româno-maghiare de-a lungul istoriei, ST, 1988, 9; Mihail Diaconescu, O meditație gravă, T, 1988, 9; Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, București 1989, 289-306; Cristea, A scrie, 151-156; Simuț, Incursiuni, 53-60; Micu, Ist. lit., 504-505; Dicț. scriit. rom., III, 649-652. N.Br
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Eminescu összes költeményei”, „Erdélyi Helikon”, 1935, 1; Silviu Bardeș, O prezentare elogioasă a lui Eminescu în ungurește, PLI, 1935, 6-7; S. Florea, Versurile lui Cotruș în ungurește, „România nouă”, 1935, 152; Corneliu Albu, Alexandru Kibédi, un precursor al colaborării culturale româno-maghiare, RL, 1969, 18; Gaál György, Kibédire˝l - vitái kapcsán, KOR, 1982, 8; Rom. magy. ir. lex., III, 14-15. O.K.
KIBÉDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]
-
multă vreme uitată. SCRIERI: Virágok a román (oláh) nepkölteszet mezejéröl [Flori alese din câmpia poeziei populare românești], Pesta, 1858; Még három román népballada [Încă trei balade populare românești], Pesta, 1871. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Realizări în domeniul raporturilor literare româno-maghiare, GT, 1858, 1; Todor, Confluențe, 344-348. O.K.
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
müvészet, szinház, társadalom”. În articolul Programul nostru, redacția revistei își anunța clar intențiile: în noua situație istorică generată de Unirea din 1918, urma să contribuie la mai buna cunoaștere a celor două principale etnii care conviețuiesc în Transilvania. Ideea reconcilierii româno-maghiare e repetată în articolul Noi orizonturi, tot din primul număr, și reluată apoi, sub diverse forme, în multe editoriale. De pildă, în cel intitulat Am sosit prea devreme, în care, răspunzând unor obiecții aduse publicației, potrivit cărora timpul reconcilierii n-
AURORA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285497_a_286826]
-
acea statuie și locul ei. Lucrurile ar trebui să fie foarte simple: statuia ar trebui reamplasată acolo unde a fost așezată inițial. S-a preferat o altă variantă: de a se crea, demagogic, după părerea mea, un parc al „reconcilierii româno-maghiare”. Care reconciliere? Am ieșit din război cumva? Ar trebui să fie puse față În față statuia și un arc de triumf care urmează a fi construit - probabil din beton și oțel! Aceasta este Însă o altă problemă - poate vom vorbi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de Știință și a Scriitorilor din Bihor. Colectivul redacțional este alcătuit din Ioan Derșidan, Ioan Țepelea, Ion Simuț. Reluând tradiția începută în perioada interbelică de revista orădeană omonimă (1922-1923), noua A. dorește să contribuie la stabilirea unui autentic dialog intercultural româno-maghiar și, mai mult, la extinderea acestui dialog la întreg spațiul central-european. Așa cum arată Ion Simuț în articolul Aurora - Încotro? (3/1994), publicația își propune „o cunoaștere sistematică a identității culturale a Europei Centrale”, pentru a fi „o sinteză inedită de
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
conștiința contemporanilor ideea acestei duble apartenențe”, astfel încât Bihorul să devină „un avanpost al integrării în Europa”. Intenția redacției s-a și realizat, cel puțin în parte, prin deschiderea unor dezbateri sub titlul Ne putem înțelege noi și ungurii? sau Dialogul româno-maghiar (1-2/1993), ca și a unui „dosar” pe tema Identitatea Europei Centrale (2-3/1994), ultimul număr cuprinzând traduceri ale unor excelente analize de John Willet, Milan Kundera, Czeslaw Milosz, Vladimir Tismăneanu și, de asemenea, eseuri de Radu Enescu și Mircea
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
prin grija lui Inochentie Micu și pusă în funcțiune în vremea episcopatului lui Petru Pavel Aron, tiparnița, a cărei modernă activitate va fi fost comparabilă cu aceea europeană a vremii, era rezultatul unui fructuos schimb de valori culturale și tehnice româno-maghiare. Una dintre cercetările documentare întreprinse de istoricul Jakó Zsigmond ne destăinuie colaborarea lui Aron și a lui Gheronte Cotorea (inspector Typographiae) cu tipograful Colegiului reformat din Cluj, Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed”, loc. cit., pp. 213-231; în cartea noastră Convergențe spirituale, ed. cit., am încercat să dezvăluim câteva aspecte importante ale receptării lui Herder de către intelectualul maghiar; cf. capitolul „Széchenyi Istvăn și relațiile româno-maghiare”, pp. 84-103. C.Th. Dimaras, Neoellinikos diafotismos, Atena, 1977, capitolul „J.G. Herder și prezența sa în formarea spiritului neogrecesc”. Paul Cornea, „Pașoptismul și cultura germană”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 3-4, 1984. Iosif Wolf, „Herderianismul - componentă a ideologiei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Brève histoire de la Roumanie (1977), Locul românilor în istoria universală, comunicare prezentată la al XV-lea Congres internațional de științe istorice (1980), Culture universelle et culture roumaine (1968), prezentare comparativă a românilor în cultura universală, precum și cu intervenții în controversele româno-maghiare referitoare la Transilvania: Transylvania in the History of the Roumanians (în colaborare cu Cornelia Bodea, New York, 1982) sau cu restituirea operei lui N. Iorga, după mulți ani de tăcere impusă istoriografiei românești: Nicolae Iorga - historien de Byzance (1972); Nicolae Iorga
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
lui... Și la sfârșitul cărții mi-am dat seama că ai văzut documente „istorice”. Dar cartea, dincolo de firul ei narativ, este o performanță în reconstituire, în detaliere, unde, de fapt, se creează romanul. Pe de altă parte, ea dezvăluie animozitățile româno-maghiare care se perpetuează și astăzi (și ele, gândesc, datează încă din momentul cuceririi Transilvaniei, sau mai precis a dominației ei), aspirațiile firești ale ardelenilor, consecințele revoluției pașoptiste, fenomenul emigrării, care sunt tot atâtea repere istorice benefice oricui să și le
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93034]
-
acesta a stârnind un val de indignări: de la autoritățile statului până la cunoscuți oameni de cultură. Din punctul de vedere al istoriei presei din România originalitatea demersului este asigurată de publicația lunară "Provincia", prima inițiativă privată de înființare a unei reviste româno-maghiare a unor intelectuali români, maghiari, cu susținerea unor oameni de cultură, istorici mai ales, ai comunității sașilor transilvăneni. Partea întâi Marafeturi epice Comisia de împăciuire Tovarășul învățător Dumbrăviceanu mergea o dată pe săptămână la Comisia de împăciuire de la Sfatul raional Lipova
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Că așa stau lucrurile mi s-a impus cu oarecare limpezime încă din primăvara anului 1990, imediat după lansarea Proclamației de la Timișoara. Aceasta a apărut și datorită creșterii unor tensiuni naționaliste imediat după revoluție, provocate și întreținute ca să tensioneze relațiile româno-maghiare. Această tensionare, care poate fi pusă în evidență prin articole din presă și prin acte concrete de manipulare în sens naționalist pe care le voi prezenta cu altă ocazie, avea două scopuri: eliminarea solidarității interetnice create în revoluția din Timișoara
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din perspectivă istorică, a fost și discuția pe care am purtat-o referitoare la provocările interetnice din Ardeal, la furia împotriva Smarandei Enache care se impusese încă de atunci ca o susținătoare lucidă și de pe poziții democratice a continuării apropierii româno-maghiare începute la Timișoara. Conducerea Societății Timișoara a propus realizarea unui șir de mitinguri prin orașele din Ardeal, în care să fie afirmate ideile Proclamației și la care să participe Ion Iliescu, Doina Cornea, Laszlo Tökes și noi, ca reperezentanți ai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
care astăzi pot fi puse în lumină, analizând manipulările de atunci. Pentru a le ilustra sumar am luat în analiză modul în care ziarul "Adevărul" a reflectat problematica conviețurii și a diferendelor acesteia. În primele săptămâni, tonul ziarului, în privința relațiilor româno-maghiare, este neutru și obiectiv. Joi, 4 ianuarie, ziarul publică mesajul lui Laszlo Tökes către UDMR; în ziua următoare este publicată știrea unei invitații adresată lui Ion Iliescu de a vizita Ungaria; în 18 ianuarie un articol analizează îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
româno-maghiare, este neutru și obiectiv. Joi, 4 ianuarie, ziarul publică mesajul lui Laszlo Tökes către UDMR; în ziua următoare este publicată știrea unei invitații adresată lui Ion Iliescu de a vizita Ungaria; în 18 ianuarie un articol analizează îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare ca rezultat al revoluției române. Prima știre în măsură să tensioneze relațiile sus pomenite este reproducerea unei declarații Rompres în legătură cu afirmația președintelui François Mitterand, aflat în vizită în Ungaria, care a declarat că Ungaria "ar fi fost privată de două
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prima știre din ziar referitoare la tensionarea relațiilor interetnice, odată cu începutul trimestrului școlar. După mitingul din 28 ianuarie de la București și prima mineriadă din 29 ianuarie, orientarea ziarului devine tot mai accentuat pro-FSN. Un singur articol mai echilibrat în problema româno-maghiară este semnat duminică 11 februarie de Szilágyi N. Sandor, intitulat Un separatism care nu separă, în care autorul încearcă să combată ideea că școlile cu predare în maghiară sunt un factor de separare cu ascunse intenții revizioniste sau/și secesioniste
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
E o foarte mare îndrăzneală și obrăznicie, acest om e trimis ca europarlamentar din România, dar spune că el reprezintă interesele Ungariei!!! Tocmai minoritarii aflați mereu la guvernare și având cele mai mari drepturi se plâng. Așa înțelege el reconcilierea româno-maghiară? E un pescuitor în ape pe care încearcă să le tulbure. De ce nu vede lipsa de drepturi a românilor de peste graniță? După ora 18 am văzut un film cu bombardamentele Aliaților asupra Germaniei. După 66 de ani cei ce s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
manifestări a populațiilor etnice majoritare. Datorită în mod special bazei sale tehnocrate, era firesc ca între PUNR și PDSR să existe o afinitate de fond, întărită de comunalitatea etnică majoritară. Treptat, atât din motive interne, cât și datorită relaxării relațiilor româno-maghiare printr-o politică înțeleaptă din partea ambelor părți, PUNR și-a diminuat importanța, până la dispariția sa practică. PRMtc "PRM" Partidul România Mare este un partid cu un profil distinct, reprezintă un produs tipic al crizei puternice a tranziției. El combină o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
teritoriile disputate cu vecinii. Grija pentru a sublinia "neamestecul" în țările vecine are și accente propagandistice ulterioare, din timpul regimului Ceaușescu, când s-au exacerbat valorile acțiunii populare și ale unanimității românești în problema Marii Uniri. În contextul fricțiunilor naționaliste româno-maghiare, acutizate la mijlocul anilor '80, regimul a încurajat, parțial, rememorarea campaniei românești din Ungaria, mai mult în zona istoriografiei propagandistice. După 1989, manualele de tranziție au regăsit vechea interpretare, cu virtuți deopotrivă naționaliste, vindicative și anti-comuniste80. Dar și acest "adevăr istoric
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania și Italia), fiind un prilej de schimburi informative și discuții ce deseori vizau relațiile româno-maghiare. În acest sens a avut loc întâlnirea lui Nagy Laszlo, ministrului maghiar, cu von Killinger din 2 august 1941, când discuțiile purtate între cei doi se referea „mai mult la propaganda iredentistă maghiară din România, care n-a încetat”. Legația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
CUNOAȘTERE ȘI COMPREHENSIUNE O dramă interetnică milenară cunoaște la acest sfârșit de veac o recrudescență care pe alocuri denotă forme destul de grave. Lumea largă are încă în minte episodul din martie de la Târgu Mureș și se preocupă serios de tensiunile româno-maghiare ce continuă să existe în Transilvania. Aproape instinctiv, ea trece de partea minorităților, manifestând o simpatie legitimă cu cei socotiți în inferioritate. Așa au reacționat, acum un secol, și față de apăsările la care erau supuși românii sub regimul dualist. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
într-un somptuos album de autografe și texte filoromâne. Situația reală, scoasă din registrul afectiv, a prezentat-o aproape concomitent, mai ales pentru lumea savantă, A.D. Xenopol. Protestul contra persecuțiilor naționale din Transilvania se unea, la el, cu istoria conflictelor româno-maghiare. Sunt cunoscute polemicile lui cu P. Hunfalvy, A. de Bertha, B. Jancso, Joseph de Mailàth și alți istorici unguri, pe care i-a antrenat în dispute publice, cu argumente extrase din spațiul istoriografiei. Dacă istoricii români din secolul XIX, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]