363 matches
-
des utilizate de politica externă germană, în perioada celui de-al doilea război mondial, pentru atingerea obiectivelor sale față de statele din sud-estul Europei a fost exploatarea în interes propriu, a dimensiunilor existente în acest areal, exemplu elocvent fiind disputa teritorială româno-maghiară în privința Transilvaniei de Nord-Vest. Trei au fost interesele Germaniei, și anume: asigurarea controlului asupra Carpaților Orientali (prin intermediul Ungariei), protejarea zonelor petrolifere, și nu în ultimul rând, subordonarea din punct de vedere politic a celor doua state. În acest sens, relevantă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Ip fiind exemplele cele mai edificatoare, Budapesta declara cu violentă: ” Acuzațiunea infamă adusă armatei ungare, administrației militare, poliției și autoritarilor de jandarmerie, precum și populației ungară din nordul Transilvaniei se respinge cu hotărâre. ” Pentru a stopa deteriorarea în continuare a relațiilor româno-maghiare, Germania și Italia au acceptat formarea unei comisii de anchetă italogermane - Comisia Roggeri - Altenburg. Și-a început efectiv activitatea la jumătatea lui octombrie 1940. Cum era, însa, de așteptat, raportul întocmit a încercat să nu-i învinovățească prea mult pe
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
da un răspuns. Italia și Germania erau gata să accepte că ungurii s-au comportat rău în Transilvania, dar nu voiau sa recunoască greșită hotărârea pe care o impuseseră la Viena. Formarea comisiei de anchetă italo-germane pentru stoparea deteriorării relațiilor româno-maghiare a fost consecința misiunii oficiale a lui M. Manoilescu în octombrie 1940 pentru a relata contelui Ciano și lui Mussolini despre prigoana la care era supusă populația românescă din teritoriul Transilvaniei sub ocupația horthystă . Cu aceeași însărcinare a fost trimis
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
relațiilor românogermane. Istoricul german Andreas Hillgruber consideră că, din 22 noiembrie 1940, Hitler a văzut în Antonescu omul de încredere pentru cauza comună, încrederea dictatorului nazist menținânduse până la 23 august 1944. Dar această convorbire a fost definitorie și în ceea ce privește raporturile româno-maghiare și problema Transilvaniei. Cu toate că a fost impresionat de patosul naționalist al generalului, Hitler, urmărind, în primul rând naționalismul acestuia și i-a inoculat prin intermediul unor afirmații de genul: „Istoria nu se va opri la anul 1940” sau „În verdictul de la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
din nou victimă politicii duplicitare promovate de Hitler. Ca și la sfârșitul lui 1940, el a crezut că a obținut de această dată, definitiv, câștig de cauză în disputa cu Ungaria. În realitate, nu se modificase aproape nimic în privința raporturilor româno-maghiare și a poziției Reichului în această chestiune, datele problemei fiind - în linii mari - aceleași, comparativ cu situația existentă în toamna lui 1940. În perioada rămasă până la înlăturarea sa, consumată în august 1944, mareșalul a rămas prizonierul propriei iluzii, o iluzie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nevoit să admită faptul că soluționarea diferendului nu mai depindea de Germania, ci de puterea care urma să-și exercite influența în centrul și sud-estul Europei în locul Reich-ului, respectiv U.R.S.S.. Astfel, la 6 aprilie 1944, referindu-se la disputa româno-maghiară, Fuhrerul a afirmat că „ întreaga problemă se va rezolva de la sine, când rușii vor pătrunde aici”. De această dată, previziunea lui s-a dovedit a fi corectă, sprijinul oferit de Kremlin contribuind decisiv la 98 rezolvarea disputei în favoarea României . În
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pot fi uneori evitate din cauza multiplelor interese naționale și economice divergente” <ref id="36">36 Ibidem. </ref>. Conceptual așadar, grupul decizional român a reușit să transleze, chiar și după explozia naționalistă de la jumătatea deceniului zece, dincolo de logica simplă a antagonismului româno-maghiar. Acțiunea sa diplomatică a reliefat faptul că miza eventualei transformări a politicii maghiare prin intermediul presiunilor germane nu era soarta relațiilor româno - austro ungare per se, ci salvarea glacisului de securitate În ansamblul său. În opinia unui D. A. Sturdza sau Alexandru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Brève histoire de la Roumanie (1977), Locul românilor în istoria universală, comunicare prezentată la al XV-lea Congres internațional de științe istorice (1980), Culture universelle et culture roumaine (1968), prezentare comparativă a românilor în cultura universală, precum și cu intervenții în controversele româno-maghiare referitoare la Transilvania: Transylvania in the History of the Roumanians (în colaborare cu Cornelia Bodea, New York, 1982) sau cu restituirea operei lui N. Iorga, după mulți ani de tăcere impusă istoriografiei românești: Nicolae Iorga - historien de Byzance (1972); Nicolae Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
azi ale României, îndeosebi hotarelor de la Vest, care nu au fost primite în dar de la nimeni, cum se afirmă, ci au fost trasate prin lupte crâncene și prin jertfe de sânge”53. Protestul nu a fost luat în seamă. Tratativele româno-maghiare desfășurate între 16/24 august 1940 la Turnu Severin s-au soldat cu un eșec. În cadrul acestuia, delegația română a propus efectuarea unui schimb de populație însoțit de mici rectificări de frontieră, iar delegația maghiară a cerut cedarea a 2
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
De la Bistrița, ei au năvălit cu o coloană prin satele Bileag, numit mai apoi și Domnești, din cauza unei curți pontificale existente acolo, apoi au invadat, arzând satele până la Sâncraiu, astăzi în Câmpia Turzii, apoi Turda, Clujul, unde au ucis întreaga populație româno-maghiară, și, prin Gilău, Căpușul Mare, Izvorul Crișului de la răsărit de Huedin, s-au îndreptat spre Oradea Mare. Cu altă coloană, ei au înaintat spre nord-vest, ard Ungurașii, Dejul și Gherla, distrug Zalăul, dau prăpădului satele până la Tușnad de la sud-est de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se avântară în vara anului 1257 într-o expediție, dirijată pe ambele maluri ale Dunării, străbătând Bulgaria, Țara Românească și Banatul până la gura Tisei, pentru a înspăimânta din nou pe Bela al IV-lea. Întâmpinate de această dată de oștile româno-maghiare, sub o comandă mai înțeleaptă, ele au fost înfrânte la confluența Tisei cu Dunărea, lăsând pe câmpul de bătălie un mare număr de morți. După scrisoarea arhiepiscopului de Canterbury, din 8 mai 1261, către Petru de Sabandia, alcătuită după informațiile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din urmă, ci în lupte de apărare pe meleagurile Ungariei și Transilvaniei, mai ales în Țara Bârsei și în jurul Brașovului, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Poeți tineri ardeleni (1940). După Dictatul de la Viena se refugiază mai întâi la Sighișoara, apoi vine la București, unde își va petrece restul vieții. Colaborează la „Ardealul”, „Dacia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Națiunea” (director: G. Călinescu), „Revista româno-maghiară” ș.a. Publică și transpuneri din limba maghiară (din poezia lui Ady Endre ș.a.). S. a rămas în amintirea contemporanilor ca o fire contemplativă și timidă, un om cu existență extrem de discretă, „marginală”, cvasiboemă. A fost funcționar, desenator tehnic, corector etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
lui Hitler și Italia lui Mussolini, iar după al doilea război mondial, în ciuda „frăției” dintre țările cu democrație populară, socialiste, Ungaria a agitat permanent problema Transilvaniei, a etnicilor maghiari, având în spate URSS și, apoi, Rusia. Urmărind în timp relațiile româno-maghiare, vom observa că, ori de câte ori s-a pus la București problema Basarabiei, ungurii au ridicat problema Transilvaniei, și n-o făceau de capul lor, nu că nu i-ar fi dus capul, urmărindu-se potolirea și stingerea „conflictului” teritorial dintre România
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în ochii Europei ca niște apostoli ai libertății, democrației, drepturilor omului, apărători ai civilizației și valorilor europene, ce mai, „buricul pământului”, încât poți zice liniștit: „Dumnezeu i-a făcut pe unguri și pe urmă a stat!”. Notă: O preconizată istorie româno-maghiară trebuie să se facă, obligatoriu, cu contribuția istoricilor români, Mircea Dogaru de la Institutul de istorie militară din București și a prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași, cei care i-au „citit” cel mai bine unguri. 15
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lideri, neimplicați `n afacerea Tămădău - Vlad Georgescu, Politică și istorie, p. 11. C.C. Giurescu, Cinci ani și două luni `n penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 - 5 iulie 1955), București, 1994. A publicat `n Revista istorică română (1944-1946) despre relațiile româno-maghiare, diplome inedite din Maramureș, acțiunea catolică `n Orient și Ungaria. A realizat recenzii numeroase, at`t ale unor lucrări maghiare (ale lui Deak Imre, Miko Imre, Veress Endre), c`t și ale unora scrise de germani (Eugen Horvath, Klima Helmut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost consilier prezidențial năștea "feciorelnic" președinți norvegieni"684 nu ar trebui să ne simțim lezați când "un fost ambasador al Finlandei la București (între 1996 și 2000), Mikko Heikinheimo, înghesuie România între paranteze de tot fragile: cea deschisă de relațiile româno-maghiare din Transilvania și cea închisă de situația actuală a rromilor pe plaiurile mioritice"685. Mircea Morariu recenzează cartea lui Stelian Tănase, Istoria căderii regimurilor comuniste - Miracolul revoluției. Ca moment esențial este consemnat anul 1975, când, în luna august, la Helsinki
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Irodalom”, „Ethnographia”, „Studia Slavica”, „Acta Litteraria”, „Foaia noastră”, precum și la „Revista de folclor”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Steaua”, „România literară”. D. cercetează literatura română din secolul al XIX-lea, folclorul literar românesc și est-european, legăturile literare româno-maghiare și traduce în limba maghiară din proza și dramaturgia românească (Nicolae Bălcescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, N. Velea). În antologia literaturii universale, redactată de Kardos László, selectează textele și semnează notele biografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
care a luat parte poetul, documentele de înființare și cele privind activitatea redacțională a revistei „Luceafărul”, notele inedite ale lui Goga la corectura traducerii sale după Tragedia omului de Madách Imre. D. s-a înscris în istoria cercetării relațiilor literare româno-maghiare cu cele două volume ale bibliografiei maghiare a literaturii române, A román irodalom magyar bibliográfiája. Primul volum, editat în 1966, prelucrează materialul adunat din intervalul 1831-1960, cel de-al doilea, publicat în 1978, cuprinde datele dintre anii 1961 și 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
bibliografiei maghiare a literaturii române, A román irodalom magyar bibliográfiája. Primul volum, editat în 1966, prelucrează materialul adunat din intervalul 1831-1960, cel de-al doilea, publicat în 1978, cuprinde datele dintre anii 1961 și 1970. Tot de domeniul legăturilor literare româno-maghiare se ocupă volumul de studii Magyar-román irodalmi kapcsolatok (1985). Ca folclorist, a întocmit antologia baladelor haiducești ale popoarelor est-europene (Betyárok tüzénél, 1959), a publicat mai întâi o broșură (1963), apoi un volum de basme populare culese de el însuși de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
Vasile Gurzău din comuna Méhkerék, comitatul Békés (Vasile Gurzău magyar és román nyelvű meséi, 1968). Prezentând pentru prima oară repertoriul întreg al unui povestitor bilingv, textele populare oferă pentru D. posibilități necunoscute până atunci de cercetare a relațiilor folclorice reciproce româno-maghiare, de analiză științifică a metodei și psihologiei povestirii bilingve și, totodată, de studiere a rolului și importanței unei personalități creatoare marcante în păstrarea și înnoirea tradițiilor populare. SCRIERI: A román irodalom magyar bibliográfiája [Bibliografia maghiară a literaturii române], I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
se consacră istoriei românilor din Transilvania 32; Pericle Papahagi, celei a românilor din Macedonia; Pârvan, celei a epocii romane a României. D-na Bragadir-Popp a studiat statuetele de Tanagra; mai trebuie adăugați Sârbu, Ioan Slavici pentru lucrările sale despre relațiile româno-maghiare, Ștefanelli, istoric al Bucovinei. Alexandru A.C. Sturdza a înălțat pentru gloria neamului său un frumos monument, importanta sa lucrare La terre et la race roumaines depuis leurs origines jusqu'à nos jours 33, cu un plan vast și limpede conceput
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în aprilie-mai 1919, cînd armata română atinge Tisa și august-noiembrie 1919 cînd este ocupată Budapesta. Explicația pentru această intervenție a fost aceea de a-i împinge pe maghiari dincolo de frontiera promisă de Aliați românilor, prin Convenția politică din 1916. Armistițiul româno-maghiar nu permisese ocuparea frontierei respective. Această "omisiune" le oferise lui Karolyi și lui Bela Kun ocazia de a devasta regiunile locuite de români. Această intervenție nu a schimbat decizia Conferinței de Pace de la Paris, Transilvania fiind atribuită României, însă noua
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
importantă despre raporturile dintre români și unguri, CRC, 1988, 28; Mircea Popa, Istoria așa cum a fost, TR, 1988, 30; Florin Constantiniu, Convergențe și contradicții, VTRA, 1988, 8; Miko Ervin, Solidaritate invincibilă, TR, 1988, 36; Ion Lungu, O carte despre relațiile româno-maghiare de-a lungul istoriei, ST, 1988, 9; Mihail Diaconescu, O meditație gravă, T, 1988, 9; Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, București 1989, 289-306; Cristea, A scrie, 151-156; Simuț, Incursiuni, 53-60; Micu, Ist. lit., 504-505; Dicț. scriit. rom., III, 649-652. N.Br
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Eminescu összes költeményei”, „Erdélyi Helikon”, 1935, 1; Silviu Bardeș, O prezentare elogioasă a lui Eminescu în ungurește, PLI, 1935, 6-7; S. Florea, Versurile lui Cotruș în ungurește, „România nouă”, 1935, 152; Corneliu Albu, Alexandru Kibédi, un precursor al colaborării culturale româno-maghiare, RL, 1969, 18; Gaál György, Kibédire˝l - vitái kapcsán, KOR, 1982, 8; Rom. magy. ir. lex., III, 14-15. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]