490 matches
-
și relații internaționale "Nicolae Titulescu, Facultatea de drept Universitatea București, Universitatea privată "Hyperion", Școala națională de științe politice și administrative (S.N.S.P.A.), Facultatea de limbi străine a Universității București. Câteva aspecte deosebite din cei 40 de ani de carieră diplomatică Tratativele româno-sovietice cu privire la delimitarea platoului continental și a zonei economice din Marea Neagră, statutul insulei Șerpilor și consecințele acestuia pentru România, negocierile privind regimul navigației și de exploatare a apelor fluviului Dunărea, convențiile bilaterale cu țările vecine privind regimul frontierelor de stat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice, economice și sociale reale din U.R.S.S. A sesizat tendințe noi, reformatoare în politica internă și externă a U.R.S.S., conturate în primul an al guvernării Gorbaciov. A optat pentru dialog și abordarea constructivă a problemelor apărute în raporturile româno-sovietice, raporturi marcate deseori de asperități și tensiuni, datorate suspiciunii conducerii moscovite față de poziția independentă a României, privind cooperarea în cadrul Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., reducerea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa Centrală, situațiile conflictuale din Asia de Sud-Est
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a realizat existența unor serioase divergente între conducătorii celor două țări. Contradicțiile s-au accentuat în anii premergători revoluției din '89 din România. Aflat la post în calitate de Consilier, a reușit să perceapă că nu există cale de revigorare a colaborării româno-sovietice. Având bune relații cu diplomați ruși din M.A.E., a înțeles cu mult timp înainte de planurile de la Malta privind destrămarea blocului socialist. Apăruseră o serie de divergențe și evenimente care au afectat serios atmosfera relațiilor bilaterale. În noiembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Roșii (Skopje Macedonia). Între 1976 1979, este șef al delegației române și respectiv, membru al delegațiilor române la lucrările: Reuniunilor O.N.U. privind problematica apei și a mediului înconjurător, Sesiunilor Comisiilor C.A.E.R. și ale Comisiilor mixte hidrotehnice româno-sovietice, româno-iugoslave, româno-bulgare și româno-ungare, Comitetului O.N.U., referitor la resursele naturale împărțite de două sau mai multe state (Kenya Nairobi), Consiliului Administrativ al Programului Națiunilor Unite privind mediul înconjurător (1975 1978, U.N.E.P. Kenya Nairobi), Pentru încheierea Convențiilor între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
demersuri diplomatice individuale, negocieri, însoțiri de delegații sau translație. A participat la numeroase întâlniri ale Ambasadorilor români și delegațiilor cu reprezentanții sovietici, inclusiv la înalt nivel. A avut, astfel, marea șansă de a fi în contact cu miezul problemelor raporturilor româno-sovietice și ale politicii interne și internaționale a U.R.S.S. Toate acestea îl ajutau să perceapă evenimentele cât mai aproape de semnificația și consecințele lor reale. A urmărit cu interes coordonatele politicii de "perestroika" a lui M. Gorbaciov și, împreună cu colegii, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lor. A înțeles, destul de repede, că reformele politice și economice declanșate de liderul sovietic vor avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate, din punctul de vedere al intereselor statului comunist sovietic. Pe planul relațiilor bilaterale româno-sovietice, s-a confruntat, în permanență, cu o anumită reticență și chiar răceală din partea oficialităților sovietice. Cauzele unei asemenea atitudini au fost multiple și reproșurile nu le pot fi atribuite, în totalitate, numai lor. Evenimentele din perioada revoluției române au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
numitelor "organizații neformale". În legătură cu aceasta, personal, a făcut demersuri la M.A.E. sovietic, solicitând ca autoritățile competente să ia măsuri pentru menținerea ordinii și asigurarea de condiții normale de lucru pentru oficiul nostru diplomatic. La solicitarea Asociației de prietenie româno-sovietice a avut o întâlnire cu membrii conducerii acesteia, în cadrul căreia le-a relatat despre situația din țara noastră. Înlăturarea lui N. Ceaușescu a fost primită cu o anumită satisfacție și relaxare de către oficialitățile sovietice. La 6 ianuarie 1990, Eduard Șevardnadze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conducerea U.R.S.S. și susținute de alte țări socialiste, în legătură cu modificarea în interesul lor a prevederilor statutare referitoare la obiectivele și modul de funcționare a C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, precum și cu raporturile cu China. Pentru detensionarea relațiilor româno-sovietice, a căror deteriorare s-a accentuat după Declarația României din aprilie 1964, partea sovietică a întreprins o seamă de vizite oficiale în țara noastră, ce au culminat cu participarea lui L. Brejnev la Congresul al IX-lea al P.C.R. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a elaborat lucrări, îndeosebi, pe relațiile sovietoamericane. În două perioade (1971-1979 și 1984-1991), a lucrat la Ambasada României din U.R.S.S., contribuind la informarea corectă, obiectivă a autorităților române prin elaborarea a numeroase lucrări de sinteză și analiză asupra relațiilor româno-sovietice, raporturilor U.R.S.S. cu S.U.A., China, Japonia, Germania și alte state. A participat la pregătirea și desfășurarea multor evenimente politico-diplomatice din relațiile româno-sovietice. Răspunzând, în prima perioadă, de schimburile pe linia asociațiilor de prietenie din cele două țări, a acordat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
informarea corectă, obiectivă a autorităților române prin elaborarea a numeroase lucrări de sinteză și analiză asupra relațiilor româno-sovietice, raporturilor U.R.S.S. cu S.U.A., China, Japonia, Germania și alte state. A participat la pregătirea și desfășurarea multor evenimente politico-diplomatice din relațiile româno-sovietice. Răspunzând, în prima perioadă, de schimburile pe linia asociațiilor de prietenie din cele două țări, a acordat sprijin nemijlocit desfășurării corespunzătoare a vizitelor în U.R.S.S. a numeroase delegații din România. A participat efectiv la organizarea în U.R.S.S. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la post sau a făcut parte din comisia de examinare a cunoștințelor de limbă rusă. În perioada 1997-1998, a lucrat, ca Secretar I, la Direcția Arhivelor Diplomatice din M.A.E., unde a participat la negocierile premergătoare apariției volumelor "Relațiile româno-sovietice. Documente. 1917-1941", a căror traducere și redactare a asigurat-o. A fost consultant la Direcția Relații Interparlamentare a Senatului României (1995). A însoțit mai multe delegații parlamentare din Federația Rusă (1995, 2001) și Republica Belarus (1995) aflate în vizită oficială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
La sfârșitul Primului Război Mondial, Lueger i-a cedat strada generalului Berthelot, șeful misiunii militare franceze În România. Venind comuniștii la putere, Berthelot a fost Înlocuit cu Popov, presupusul inventator rus al radioului. Dar și Popov a trebuit să dispară, atunci când relațiile româno-sovietice au intrat Într-o fază mai puțin călduroasă. I s-a spus atunci, neutru și stupid, Strada Nuferilor! După 1989 s-a revenit, evident, la Berthelot. Aproape fiecare stradă bucureșteană are o asemenea poveste — și fiecare generație Îi zice În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Republicii După cum era de așteptat, în primul manual de istorie redactat în spiritul regimului comunist și republican (lucrare coordonată de Mihail Roller și publicată în 1947), povestirea a fost serios mutilată, pentru a confirma retroactiv noile realități aduse de "prietenia româno-sovietică". În lecția "Războiul din 1916-1918", unirea apărea ca rezultat al mai multor fapte reprobabile, cum ar fi ocupația militară a Basarabiei, represiunea armată dublată de un compromis tipic burghez în Transilvania și, în final, o intervenție "antirevoluționară" internațională în Ungaria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timpul celei de a doua conflagrații mondiale nu permitea afișarea foarte ostentativă a vechilor deziderate 240. Chiar și după recuperarea Transilvaniei ocupate de Ungaria, contextul a rămas nepotrivit pentru sărbători de amploare 241. Noile aniversări au fost deturnate de "prietenia româno-sovietică"242 și de efortul regimului comunist de a se departaja, simbolic, de cel anterior. Între 1948 și 1968 nu a mai fost nici o aniversare oficială a zilei de 1 decembrie 1918243. Abia semicentenarul unirii a redeschis disponibilitatea Partidului Comunist Român
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mod special favorizată. În noua formulă, un prim manual de Istoria Modernă a României (pentru clasa a IX-a) publica chiar o hartă a "României după 1918", a "României Mari" imagine expres interzisă de-a lungul atâtor decenii de "prietenie româno-sovietică". Istoria unirii era completată cu noi episoade despre evenimentele care favorizaseră revenirea Bucovinei în componența statului român 363. Memoria istorică interbelică părea aproape cu totul regăsită. Doar eroii unirii Vasile Goldiș, Emil Isac, Nicolae Iorga erau încă destul de diferiți de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au fost dezvoltate posibilitățile de amenințare. Tot la București, în iunie 1932, specialiștii români și polonezi au efectuat un schimb de informații tehnice pe aceeași temă, a unui eventual atac al U.R.S.S. În perioada respectivă au avut loc negocieri româno-sovietice la Riga, însă acestea s-au încheiat înainte să înceapă, datorită punctelor de vedere ale diplomației de la Moscova. Totuși, U.R.S.S. a încheiat tratate bilaterale de neagresiune cu Polonia (iulie 1932) și Franța (noiembrie 1932), ceea ce a condus la o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vecinii puternici”, propunând pentru postul de ministru al României la Moscova pe Nicolae Iorga. Celebrul istoric a declinat această ofertă și afirmat că după părerea sa, numai profesorul Giurescu este „istoricul convenabil”, capabil să găsească puncte comune privind viitorul relațiilor româno-sovietice. Neutralitatea României, concomitent cu declanșarea mobilizării generale până la vârsta de 40 de ani, nu a fost bine primită de diplomații germani acreditați la București, care au criticat această măsură. Cu toate acestea, zvonurile privind un atac asupra României în luna
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost rupte, pe 6 septembrie 1944 Ungaria a declarat război României, iar pe 8 septembrie 1944 ministrul de Externe român, Grigore Niculescu-Buzești a declarat că guvernul consideră teritoriul cedat ca fiind parte integrantă din România. Evoluțiile militare ale trupelor româno-sovietice au avut, în final, efectul scontat și la 25 octombrie 1944 întreg teritoriul cedat a fost eliberat. Relațiile României cu țările care au alcătuit Națiunile Unite au fost marcate de punctele de vedere adoptate de acestea pentru înfrângerea Germaniei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să furnizeze date necesare Centralei de la Budapesta. Obiectivele principale au fost procurarea de date/schițe referitoare la organizarea armatei, depozite militare, măsuri și echipamente de apărare antiaeriană, identificarea aerodromurilor, înzestrarea și dispozitivul unităților de artilerie, evenimentele de la granița româno-bulgară și româno-sovietică etc. Prin măsurile contrainformative derulate la jumătatea anului 1941, au fost identificate cadrele și agenții centrelor de spionaj ungare din Cluj și Oradea, precum și nucleele teroriste din Cluj, Oradea, Târgu-Secuiesc și Târgu-Mureș, care aveau ca zonă de acțiune Transilvania de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din legionari și militari germani” au fost descoperite și neutralizate de funcționarii D.P.S.. În prima fază, o parte din membrii acestor mișcări au fost parașutați de avioanele germane cu sarcina de a provoca acte de sabotaj și terorism în spatele frontului româno-sovietic. După capitularea Germaniei, acțiunile au continuat prin „instigarea la șovinism și ură rasială”, propagandă contra U.R.S.S., defăimarea acțiunilor duse de guvern ș.a. Au fost arestate 964 de persoane, care au fost cercetate și trimise în fața justiției, asupra cărora s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a mers atât de bine ca în ultimii ani” și sperau într-o împărțire echitabilă a funcțiilor în noul stat cehoslovac. Surprinzător, populația cehă a avut o atitudine „mult mai puțin amicală, iar în unele cazuri chiar dușmănoasă” față de armatele româno-sovietice. În opinia analiștilor de la Subcentrul 1 Vest, această atitudine avea la bază trei cauze principale: „1. Poporul ceh este mai dur, mai egoist și, deci, mai puțin ospitalier. 2. Spiritul de autoritate și disciplină îl au mai dezvoltat, deoarece au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1942. Din ancheta D.P.S. a rezultat că Obler nu a activat în favoarea Germaniei, iar după ieșirea din lagăr nu a mai avut nici un fel de contacte cu elemente germane. La 26 octombrie 1944 a avut loc o reuniune informativă româno-sovietică, în care au fost puse la punct liniile directoare și obiectivele concrete în favoarea acțiunilor militare. Reprezentanții Frontului 2 Ucrainean și cei ai Secției a II-a - S.I.M.R. au stabilit trei nivele de colaborare: colaborarea structurilor informative la nivel central; funcționarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
problemele existente în sistemul de transmitere a datelor, care nu erau operative. Reglementarea sistemului informării reciproce a fost stabilită și prin Instrucțiunile pentru colaborarea organelor exterioare ale Serviciului de Informații cu armatele aliate, care a prevăzut următoarele puncte principale: relațiile româno-sovietice se fundamentau „pe cea mai perfectă camaraderie, loialitate și camaraderie”, acestea fiind condițiile pentru succesul militar comun; datele furnizate noilor aliați erau exclusiv cele verificate; a fost permisă colaborarea la nivel teritorial, atât pentru operativitate, cât și pentru valorificarea datelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului se afla sub influența și manipularea KGB-ului încă din 1948, când se înființase, sub conducerea unui colonel KGB, Societatea mixtă româno-sovietică; iar greva minerilor nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și încerca să iasă de sub influența Kremlinului (dar
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sovietici. Tratatul de pace a fost semnat de România la 10 februarie 1947 și consfințea ca nule și neavenite hotărârile luate la Viena, la 30 august 1940, cu privire la Transilvania, fixând frontiera româno-ungară pe amplasamentul existent la 1 ianuarie 1938. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Între alte puncte ale tratatului de pace era prevăzută și plata unei despăgubiri de război față de Uniunea Sovietică în valoare de 300
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]