73,623 matches
-
realitate nudă, ficțiunea aproape că s-a topit în realitate. Ideea romanului l-a ispitit pe autor încă de la începutul activității literare. Toate nuvelele lui au subiecte luate din viața satului. Multe din ele s-au topit în țesătura romanului. Romanul e prefigurat încă din 1949, este reluat în 1950-1951 și a treia oară în 1955; volumul al doilea este conceput în 1953, părăsit până în 1956, apoi reluat și terminat în doi ani. S-a spus despre „Moromeții” că este o
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum satul înflorește, pătrunde industria
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a găsit iarba uscată, așa ca un cerc!...” Romanul „Moromeții” cuprinde un întreg univers, în care se mișcă bătrâni și copii, tineret și oameni maturi cu grijile lor zilnice. Scena mesei moromeților e o admirabilă prezentare a ierarhiilor familiale, a atmosferei din casă, a raporturilor dintre frați, o introducere
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
face un mare salt față de întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare la moartea părintelui: „Tată, șopti el, eu nu te-am părăsit niciodată
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
îi îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici a bisericii, nici a marii finanțe, marea dramă a fost cea a țăranului român.” Iar în încheiere, Breban a promis că va publica în curând un roman de 700 de pagini, al cărui personaj l-ar putea concura pe Ilie Moromete. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
din momentul în care au fost postate pe site-urile de specialitate. Ca atare, o vânzare poate fi realizată în orice moment. Prima carte - „Până când ne vom revedea... te iubesc!” - a fost finalizată în noiembrie 2012. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Am scris aceste povești de dragoste pentru că iubirea este cea care, de fapt, învârte și ține în viață acest Pământ. Nu banii și nici puterea economică, religioasă sau politică. Este un roman cu idile de război, personajele principale fiind
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
în noiembrie 2012. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Am scris aceste povești de dragoste pentru că iubirea este cea care, de fapt, învârte și ține în viață acest Pământ. Nu banii și nici puterea economică, religioasă sau politică. Este un roman cu idile de război, personajele principale fiind imaginare. Dar - în toate Marile Conflagrații din istoria lumii - au existat povești asemănătoare. Tocmai de aceea, EL și EA au trăit în toate timpurile, în toate țările și pe toate continentele. Volumul de
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
cititori prin câteva file din Istoria României, o suită de evenimente tragice (dar și pline de speranță) care au dat viață unei națiuni mândre”. A doua carte - „Dosarul Strigoiul” - a fost finalizată în martie 2013. Este posibil să fie primul roman publicat în țara noastră ce are ca teme potențiale acțiuni ale serviciilor secrete române. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Acțiunile și personajele din acest volum sunt - în marea lor majoritate - imaginare, dar plasate în contexte reale. Totuși, în mod
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
dat viață unei națiuni mândre”. A doua carte - „Dosarul Strigoiul” - a fost finalizată în martie 2013. Este posibil să fie primul roman publicat în țara noastră ce are ca teme potențiale acțiuni ale serviciilor secrete române. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Acțiunile și personajele din acest volum sunt - în marea lor majoritate - imaginare, dar plasate în contexte reale. Totuși, în mod real, mai mulți „Strigoi” și nenumărate Organizații sunt permanent în jurul nostru. „Patria a Priori!” se traduce prin „Patria înainte de
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VIOREL ROMAN - GERMANIZAREA EUROPEI (2) Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Germanizarea Europei, sau europenizarea Germaniei? Asta-i numai una din întrebările la care nu s-a găsit un răspuns luna asta, când
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
1997 • Unirea cu Roma - 1698 și 1998 - integrarea în Uniunea Europeană. În: România Mare, Buc., 16. Ian 1998; în: Graiul Maramureșului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998, • Unirea cu Roma a Românilor. În: Clipă, Nr. 672-4, Anaheim (SUA) 2004. Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - GERMANIZAREA EUROPEI (2) / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > REVITALIZAREA MITULUI „DRACULA” - DE LIGYA DIACONESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În romanul “Urmașul lui Dracula”, scriitorul Ion Nălbitoru, personalitate profundă, complexă și viguroasă, pentru a arăta că în spatele mitului vampirului se ascund sentimente etern umane, imaginează o continuare a poveștii lui Dracula, personajul care bântuie de mai bine de un secol peisajul
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
formă umană, după ce și-a pierdut-o pe a sa, povestea lui Ion Nălbitoru vorbește despre damnare și izbăvire, despre groază și pasiune romantică, despre renunțare și sacrificiu dar și despre... “Urmașul lui Dracula”. Autorul nu a urmărit realizarea unui roman istoric legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
pasiune romantică, despre renunțare și sacrificiu dar și despre... “Urmașul lui Dracula”. Autorul nu a urmărit realizarea unui roman istoric legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn.”, în care își face apariția
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn.”, în care își face apariția, „cavalerul” abia ieșit din lupta împotriva cotropitorilor, unul dintre personajele romanului: „Curajosul cavaler era în stare să înfrunte singur o oștire întreagă cu paloșul său fermecat.” Elementele reale se îmbină cu cele fantastice, încă de la început, când, cavalerul este ademenit, cu și fără voia lui, vrăjit, luptând cu împotrivire și dorință
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
ce părea lipsit de fiorul vieții și buzele de gheață, apoi un val de căldură îl învălui și în locul ochilor ei văzu doi tăciuni aprinși. Surprins și speriat, încercă să se desprindă, dar pădurea și cerul se rotiră în jurul său.” Romanul te captivează, stârnindu-ți dorința arzătoare de a afla răspunsul întrebărilor. Cine este tânăra, care este adevărul despre cavaler? Este tânărul ursitul fetei? „- Nu-s nici vrăjitoare, dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]