388 matches
-
totuși, în spatele acestei hidoșenii se află o frumusețe dintre cele mai puternice, care, în câteva clipe, captivează și farmecă spiritul atât de intens, încât până la urmă te îndrăgostești de ea, așa cum mi sa întâmplat mie. Henry James, descriind-o pe romanciera George Eliot. Nu bărbații pe care i-am avut în viața mea contează. Ci viața pe care o aveau în ei. Mae West INTRODUCERE Când vine vorba despre farmec și seducție, ca și în cazul aisbergurilor, avem senzația că cea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și pictor; de George Magheru (1892 - 1952), medic microbiolog, poet și dramaturg; de Angela Marinescu (n. 1941), studii medicale, asistentă medicală, psiholog, poeta "Fugilor postmoderne"; de Virgiliu Monda (1898 - 1991), medic, poet și romancier; de Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), psihiatru, romancieră, scenaristă ș.c.l.; de Mihai Neagu Basarab (n. 1946), psihiatru, homeopat (aflat acum la Freiburg), dramaturg și eseist; de ieșeanul Liviu Pendefunda (n. 1958), neurolog, poet și editor al unor publicații (carte și periodic) din sfera științelor medicale, dar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
au invitat la Salonul de Carte de la Paris din 2004 consacrat tocmai Chinei. Alături de el, un alt scriitor chinez emigrat de multă vreme în Franța, François Cheng, a fost ales în 2002 membru al Academiei franceze. Discretă dar impetuoasă, tînăra romancieră Shan Sa este o altă chinezoiacă pentru care China accesibilă ei se reduce la cartierul parizian situat între Porte d'Italie și Porte de Vitry. Născută în urmă cu 32 de ani într-o familie cu obîrșii nobile, ea s-
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
ucigașă a politicii. Individul - cuvînt și realitate descoperită de chinezi cu fervoare în ultimii 25 de ani - este strivit sub talpa neglijentă a istoriei. Prin stil și viziune, Shan Sa este o scriitoare clasică. Serioasă, dar nu mai puțin autentică, romanciera este dotată cu simț tragic și pudoare cum doar la scriitoarele secolului XVII francez mai întîlnești. Aș putea să glosez mult pe marginea raportului dintre individ și destinul lumii manifestat în literatura lui Shan Sa. Personajele ei sînt consumate de
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
să-i aibă în juriu pe Flaubert, Zola, Maupassant și alte nume la fel de mari, dar a trebuit să se mulțumească, după ani de conflicte și de morți, cu Huysmans și Mirbeau. Primul nu era prea iubit mai cu seamă de romanciere, după ce se opusese accesului femeilor în juriu („Să nu văd fuste la noi”). Prima femeie admisă va fi Colette în 1945, devenită chiar președinta juriului în 1949. Sylvie Ducas nu pierde ocazia unei remarci răută- cioase, când afirmă că juriul
O excepție franceză: premiile literare () [Corola-journal/Journalistic/3126_a_4451]
-
paradoxal din perspectiva hazardului monturii, textul rămâne pe deplin rațional și chiar purtător al unor puternice infuzii de sentimentalism pentru că fiecare element din compunerea complicatului colier este bine înfipt în solul unei cât se poate de verificabile realități. Persoanele din jurul romancierei/poetei își poartă numele reale, episoadele epice la care se face referință sunt cunoscute din mass-media, judecățile de valoare emise sunt în ton cu gândirea mereu surpinzătoare, nonconformistă a Norei Iuga, binecunoscută din toate aparițiile publice ale scriitoarei. La un
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]
-
tradus. Ne-a bucurat și prețuirea arătată autoarei („marea Gabriela Adameșteanu”), chiar și cu un accent în plus („marea doamnă a literelor românești”), dar ni s-a părut exagerată - et c’est le moins qu’on puisse dire - afirmația că romanciera „a fost portdrapelul disidenței românești” și o „pestiferată în țara lui Big Brotherescu”. Cui prodest? „Troaca de porci“ În revista STEAUA nr. 3-4, Ruxandra Cesereanu vorbește despre „împroș- carea cu noroi a personalităț ilor culturale din România”, un adevărat sindrom
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
fi un roman grandios ale cărui rînduri vor stîrni recunoștința fiecărui cititor care va avea bafta mirabilă de a-l deschide. Din această categorie face parte scriitoarea Catherine Clément: te apucă un dezgust nesfîrșit să vezi cum, din condeiul unei romanciere cotate ca numărîndu-se printre cele bune, poate ieși o telenovelă romanescă atît de bicisnică. Și nu te poți împiedica să te întrebi în ce fund de lume și-a pierdut autoarea spiritul critic de a putut da naștere unei asemenea
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
deja un început de tradiție în literatura nord-americană: romane autobiografice scrise de văduve. Tradiție inaugurată de Joan Didion cu Anul unei gândiri magice și ilustrată recent de Joyce Carol Oates cu Povestea unei văduve. Deși naratoarea pretinde a nu fi romanciera însăși („văduva trăiește o poveste a cărei autoare nu este ea însăși”), ci o oarecare Doamnă Smith, faptele sunt perfect reale. Joyce Carol Oates a fost căsătorită 47 de ani și 25 de zile cu Raymond Smith, editorul cunoscutei publicații
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5088_a_6413]
-
interbelice ale lui I.Valerian și mai cu seamă cele ale lui Felix Aderca, din Mărturia unei generații, corespund condiției schițate mai sus.O excelentă culegere de interviuri contemporane poartă titlul calin-provocator Armele seducției, fiind semnată de Dora Pavel. Înzestrată romancieră, autoarea își explică "seducția" prin factura întrebărilor la care recurge, întrebări ce ar constitui un soi de capcane într-o întreprindere "vînătorească", astfel încît "prada" potențială, "ca sub hipnoză", "își dezvelește singură pieptul, riscînd de foarte multe ori chiar lovitura
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
Gheorghe Grigurcu Înzestrată romancieră, Dora Pavel ne oferă un nou roman sui generis ce a pornit de la o anchetă radiofonică pe care a inițiat-o cu titlul Cum, cînd și cu ce scriu scriitorii români ? Vizînd așadar „aspecte de laborator și de psihologie a
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
într-o infirmă dependentă de grija altora. De altfel, ea a refuzat să aibă orice legătură cu celebrarea romanului. Iată însă că Harper Lee a devenit eroina unui scandal fără precedent. Deși complet imobilizată, comunicând cu lumea cu extremă dificultate, romanciera a dat în judecată muzeul din Monroeville. Motivul: „exploatarea celebrității ei și a prestigiului cărții premiate cu un Pulitzer fără ca autoarea să primească niciun fel de compensare”. Se înțelege, bănească. Veți spune că Harper Lee, o femeie bătrână, internată într-
Să nu crezi o pasăre cobitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2373_a_3698]
-
lipsă de respect atît față de poezie cît și față de femeie". Fraza pare absurdă aici, acasă, unde aceste forme la feminin s-au înrădăcinat de ani buni și nimeni nu le percepe nici ca greșite, nici ca urîte. Poetă, prozatoare, eseistă, romancieră, pictoriță, sculptoriță, graficiană, regizoare, scenografă ș.a. - sînt cuvinte la fel de normale în limba română actuală ca și profesoară, artistă sau pianistă, de pildă. Limba literară, "organism viu", nu-i așa?, a asimilat, prin frecventa folosire, în ultimele decenii, aceste forme, făcînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
dată), făcută de Al. Colorian în anii războiului, am folosit-o, ca student, pentru o lucrare la seminarul cu St. Cazimir. Habar n-aveam că Al. Colorian, poet el însuși, este in viata. A murit tot în 1971. Poeta și romanciera Sandra Cotovu a trăit pînă în 1987, cînd se apropia de 90 de ani. Cine a știut? N-am știut nici de Gh. Cardaș, a cărui Bibliografie românească veche (în colaborare cu I. Bianu) o parcurgeam la Astra din Sibiu
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
Peste starea damnării se suprapune rețeta naturalistă, care încearcă, la rîndul său, a suplini discreditul axiologiei etice și religioase cu produsele gîndirii pozitivist-scientiste. Așezat "dincolo de bine și de rău", autorul aspiră a restaura "adevărul" condiției umane, servindu-se, după cum recunoaște romanciera, de "lupa" severității, pentru a pune accentul, firește, pe Rău (căci o mediere reală între cei doi poli ai moralei nu e cu putință, orice încercare de compromis ducînd la succesul Răului). Determinismele tainiene, metoda experimentală a fiziologului Claude Bernard
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
blestem" inițial care depășește explicațiile curente, care desfide logica. "Imparțialitatea" observatorului ce dorește a aplica un scrupul "științific" cedează în fața unei erupții iraționale, a sentimentelor reprimate ce-și iau revanșa sub chipul unui resentiment incontrolabil, devastator: "Seducția demersului etic al romancierei stă, probabil, în cadrul pe care îl trasează și în care încorsetează cuplul, astfel încît protagoniștii să ilustreze magistral un posibil blestem sub care asocierea lor se află. Lina și Rim, Elena și Drăgănescu, Ada și Maxențiu, Lenora și Doru Hallipa
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
în genere. Am putea spune că e o boală cosmică ce capătă nenumărate chipuri particulare. Marca universului din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu "este boala (...), or boala se naște din dezechilibru, ceea ce înseamnă, implicit, o lume dezechilibrată, o lume bolnavă din interior. Romanciera este o erudită în acest cîmp al durerii și se adecvează epocii prin supunerea ei la mitologia bogată a bolii". Boala, am putea specula, e aci fața fizică a unei crize metafizice sau aspectul hidos, pedepsitor, al izgonirii metafizicului. Semnificativ
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
în sfârșit în cuibul de aur, pe care mi l-am dorit și pe care mi l-a dăruit Dumnezeu, cu o soție cu farmecul și sufletul inegalabile”. Dr. Maria Pongrácz-Popescu S-a născut la Odorheiul Secuiesc, în județul Harghita. Romanciera, traducătoarea și ziarista Maria Pongrácz-Popescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, este doctor în istoria presei, autoare a volumelor intitulate „Adio insule”, apărută la Editura „Facla”, „Sub poalele Parnasului” (Facla), „Pe prispa zăpezilor” (Facla), „Umbra sfărâmată
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
cu cheie, asta într-o perioadă în care, oricum, textele de această factură nu erau privite cu ochi buni în Franța. Autoarea nu și-a încercat șansa și la alte edituri. A "uitat" manuscrisul și nici nu a perseverat ca romancieră. N-a uitat în schimb de mesajul acestui manuscris pe care avea să-l poarte asupra sa de-a lungul întregii sale cariere de jurnalistă. Acest roman nepublicat avea să-i modeleze destinul, fiindcă și în linii mari și în
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
nemulțumit că ea nu se ivește. Și probabil că și după ce voi reciti acest roman, voi rămîne cu aceeași obsesie, chiar dacă mi se pare excelent pentru un debut care ar fi putut fi primul pas al unei mari cariere de romancieră în Franța contemporană.
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
Monica Lovinescu în prefață: "Autoarea împrumută suspansul din romanul polițist și-l introduce în tipul de roman cult. Demers ce se afla la baza conversiunii la literatură a unui Umberto Eco." În afară de arta suspansului și, în general, a istorisirii captivante, romanciera se mai remarcă prin subtilitatea și rapiditatea cu care construiește psihologii complexe, prin capacitatea de a imagina dialoguri pline de dinamism și imprevizibile, asemenea unor dueluri, prin modul decis în care transformă informațiile politice, istorice, ecleziastice etc. în literatură. Fiecare
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
s-a mai văzut demult la noi, Alina Mungiu-Pippidi, face literatură din tot ce știe, inclusiv din cunoștințele ei de medicină (antologic este, în acest sens, pasajul în care doctorul Moscu examinează pielea ministrului, descifrând-o ca pe un pergament). Romanciera nu evită patetismul, ci și-l asumă într-un mod inteligent, îl transformă în energia eoliană care duce mereu corabia romanului înainte. Ea nu se sfiește nici să fie romantică. Gabriel Nicolau cere, înainte de a muri, ca deasupra mormântului său
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
analiza imaginarului corporal & senzorial servea drept cale de acces spre un set de romane caracteristice ale modernității interbelice și postmodernității postdecembriste), dar mai ales proza confesivă din volumul colectiv Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, trădau calități latente de romancieră. De remarcat că atît în cronica literară - pe care a ținut-o constant de la începutul anilor 2000 -, cît și în studiul critico-teoretic și acum, iată, în roman, debutul Simonei Sora a fost unul matur, amînat pînă la vîrsta „coacerii” depline
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
în literatura română și, implicit, succesul de public și de critică. Chiar din momentul apariției Legături-lor bolnăvicioase un lucru devenise însă clar: în pofida succesului considerabil, chiar și pe piața internațională, repetarea formulei nu ar mai fi adus niciun profit tinerei romanciere. Ar fi fost o variațiune sterilă pe aceeași temă, care i-ar fi adus autoarei reputația de obsedată, iar, din punct de vedere editorial, ar fi fost un eșec aproape garantat. De aici, probabil, foarte lunga perioadă de elaborare a
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
care se dedicase cu întreaga viață descoperirilor vechilor civilizații pe pământul italian și care aprecia revista Vatra, fratele său, Nicolae Adameșteanu, care apelează la prietenul său pentru a-l ajuta să o aducă în Italia pe nepoata lor, Gabriela, viitoarea romancieră de succes, Gabriela Adameșteanu; Ștefan Baciu din Seattle și apoi din Hawaii era interesat de a publica în Revista scriitorilor români, asemenea cu Theodor Cazaban de la Paris; apoi Nicolae Petru Comneanu, de la Florența, indignat (în 1955) de atitudinea occidentalilor față de
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]