369 matches
-
nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaică. Pentru a purcede grea, femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ion Bogdan Lefter, Ioan (Nino) Stratan, Ovidiu Pecican, Mariana Marin, Magda Cârneci, Liviu Leonte, Dan Lungu, Ștefan Afloroaie, Victor Rebengiuc, P.S. Casian Crăciun, Ion Cristoiu, Florin Piersic, Horia Roman Patapievici, Adrian Păduraru, Lucian Pintilie, Radu Preda, Lucian Giurchescu, David Esrig, Romanița Constantinescu, Johny Răducanu, Dumitru Chioaru, Dan Petrescu, Octavian Paler, Eugen Andone, Leopoldina Bălănuță, Ion Caramitru, Dinu Patriciu, Horia Bernea, Valeriu Stoica, Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian, Ulm Spineanu, Ioan Buduca, Radu G. Țeposu, Caius Dobrescu, Mircea Nedelciu, Marian Papahagi, Andrei
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca și cum ar fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pria, mai ales dacă mai “realizam” de pe undeva niște marmeladă sau scrumbie afumată, și acestea numai în vitrinele băcanului. La început i-am tras cu ceai cu pâine încât, gripat sau nu, cum vă spuneam, îmi pria. Apă se găsea, romaniță deasemenea, cu pâinea și cu zahărul era mai greu dar dacă știai să tușești destul de convingător, căpătai de la mama o pătrățică sau două de zahăr și o felie, două de pâine, rămânând ca la masă să-ți împuțineze porția în raport cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se.go.-e.bo.; L8T5C2U4R8N4; Festuco - Brometea, Brometalia erecti ORD. ASTERALES FAM ASTERACEAE *Achillea millefolium L. ssp. millefolium (Coada șoricelului) - H., Euras. Comună, z.silvost.e.sa.; L8TXCXU4RXN5; Molinio - Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Rumicion alpini, Trifolion medii, Md., Fr. -Anthemis cotula L. (Romaniță puturoasă) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T7C3U4RXN5; Centauretalia cyani, Malvion neglectae, Sisymbrion *Anthemis tinctoria L. ssp. tinctoria (Floare de perină) - H., Euras. Cont., Frecv., z.step.e.sa.; L8T6C5U2R6N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucetalia valesiacae, In., De. *Arctium lappa L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Theory. Manchester and New York: Manchester University Press Hrushovski, Benjamin 1976. Poetics, Criticism, Science: Remarks on the Fields and Responsibilities of the Study of Literature. In PTL 1, III-xxxv Iser, Wolfgang [1978] 2006. Actul lecturii. O teorie a efectului estetic. Trad. Romanița Constantinescu. Pitești: Paralela 45 Jakobson, Roman [1960]. 1964. Lingvistică și poetică. Trad. Mihail Nasta. In Mihail Nasta, Sorin Alexandrescu, ed. Poetică și stilistică, pp. 83-125. București: Editura științifică Jefferson, Ann 1983. Mise en abyme and the Prophetic in Narrative. In
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care i-o purta. - Hai, ce stai rușinos ca o fată mare, ia colea un scaun și potrivește-l sub cur, că n-o fi foc. Vrei niște lapte? Femeia se mișca iute prin casă. Era curățenie și mirosea a romaniță. În bucătărioara mică am zărit lângă sobă un caiet. Aveam să aflu că acolo își nota câte un vers pe care îl auzea sau o întâmplare. Avea multe astfel de notări. - Iui-hai, apoi măi bărbate, ai zis că-i mai
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
tine mai găsesc izvorul speranțelor mele și numai pentru tine mai exist ! Mă visez iarăși în clasa a cincea, de data aceasta la școala cea nouă din sat, acolo unde ne-au străjuit dragostea copacii tineri, abia răsădiți, florile de romaniță sau tufele frumos mirositoare de lămậiță . Tu nu-ți mai amintești, Yoane, e mult de atunci, dar eu am hoinărit adesea pe holurile școlii, încercậnd să-ți deslușesc privirea, căutậndu-ți sprậncenele frumos arcuite și așteptậndu-ți în tăcere dragostea. Dar a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
atât de grețoasă și clară totodată, dar totodată atât de indiferentă în privința voinței, încît această stare seamănă mult cu momentele argintoase ale poeziei, în care omul vede umbra luminoasă a lucrurilor fără ca ele să-i escite voința. [GLOSAR] 2277 amalusta romaniță aniassexe un fel de iarbă sau de trifoi aprus o plantă [... ], o plantă fără gust, care se făcea cu oțet budathla (var, budalla) limba boului colida Bilsenkraut măsălariță dakina dedițel s. - brebenel (lăptuca) (mendruta la chysi, meuda la siri) dieleia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
jaf de proporții cosmice, ne-au uitat. SÎntem liberi să plecăm În străinătate. Mai plecăm, ne mai Întoarcem, dar nu vom mai fi În veci aceiași. Ca ziariștii răpiți În Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima din strada Primăverii, Romanița cu coafură mop, suspans. Interesează mai puțin de ce-a tras omul de serviciu secret În mintea lui Bogdănel, Întrebarea e de ce Împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
știu Însă ce-ar putea fi, În ecuație. Poate secretară. d) Nu este cazul meu (vezi c), totuși cunosc destui scriitori care, atunci cînd aud cuvîntul „editor”, vor să pună mîna pe pistol. Și o pun pe altceva, ca domnul Romanița Iovan. Atitudinea vînătorească privește aspectul financiar. N-au dreptate. Nu numai că-i normal să cîștigăm 100 de dolari pentru o carte, dar și mai normal ar fi să nu cîștigăm nimic, În afara celor 30 de exemplare gratuite din propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
1875 -?), poet și publicist. Este fiul Constanței și al lui Ștefan Vernescu. Descendent al unei familii aristocrate, de intelectuali influenți în politica vremii, dar numărând și oameni de artă, V. s-a format ca autodidact. A debutat editorial cu placheta Romanițe (1899), incluzând versuri scrise în 1897-1899, urmată de Boheme (1906) și Suave flori... (1912). Atras de gazetărie, colaborează la „Revista poporului”, „Povestea vieții”, în 1905 este director al publicației ploieștene „Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
Și mai mult acum îți placi tu ție/ Și te întreci pe tine-n toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată-ai prins o dulce sprintenie”). În fond, lirica lui V. indică o sensibilitate clasică. SCRIERI: Romanițe, București, [1899]; Boheme, Ploiești 1906; Suave flori..., București, 1912. Repere bibliografice: Al. Antemireanu, „Romanițe”, „Apărarea națională”, 1900, 23; N. Iorga, „Boheme”, „Sămănătorul”, 1906, 8 129; Mihail Sevastos, Monografia orașului Ploiești, Ploiești, 1938, 787; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău - Râmnicu Sărat
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată-ai prins o dulce sprintenie”). În fond, lirica lui V. indică o sensibilitate clasică. SCRIERI: Romanițe, București, [1899]; Boheme, Ploiești 1906; Suave flori..., București, 1912. Repere bibliografice: Al. Antemireanu, „Romanițe”, „Apărarea națională”, 1900, 23; N. Iorga, „Boheme”, „Sămănătorul”, 1906, 8 129; Mihail Sevastos, Monografia orașului Ploiești, Ploiești, 1938, 787; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, Buzău, I, 1999, 16-17. S. D.
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion Gorun, care își va lega ulterior numele de publicațiile sămănătoriste, ca și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale lui Ion Păun-Picio. Exceptând un lung și monoton studiu al lui Ion Gorun despre Grigore Alexandrescu, preocupările de istorie literară și de critică sunt ca și inexistente. Al.
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile Îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
I, nr. 282 din 17 octombrie 1997, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 451/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 10 august 1998, se modifică și va avea următorul cuprins: "7. Romanița Alexandra Ivan, reprezentant al Fondului Proprietății de Stat." Articolul ÎI Hotărârea Guvernului nr. 451/1998 se abroga. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu Președintele Consiliului de administrație al Fondului Proprietății de Stat, Radu Sarbu ------------
HOTĂRÂRE nr. 995 din 30 decembrie 1998 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 660/1997 pentru constituirea comisiei de privatizare a Societăţii Comerciale "Banc Post" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122682_a_124011]
-
ap. 14, județul Timiș. 62. Becker Iosif Richard, născut la 27 iulie 1957 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Becker Iosif și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 89195 Staig, Brandweg 5, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Romaniței nr. 8, județul Timiș. 63. Barth Johann, născut la 9 septembrie 1956 în localitatea Mașloc, județul Timiș, România, fiul lui Barth Peter și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 73035 Goppingen-Faurndau, Limburgstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Calea
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
14, județul Timiș. 64. Becker Erna, născută la 28 aprilie 1959 în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiș, România, fiica lui Backesz Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 89195 Staig, Brandweg 5, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Romaniței nr. 8, județul Timiș. 65. Adamek Sorin Virgil, născut la 12 noiembrie 1963 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Borlovan Virgil Ion și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, 84508 Burgkirchen a. d. Alz, Mozartstr. 52, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia o rudiță de oțel care după ce se arde bine în foc se pune în praf de pucioasă topită, se lasă să curgă într-un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
6, județul Brașov. 60. Bita-Klag Gheorghe, născut la 5 septembrie 1948 în localitatea Cârligați, județul Vaslui, România, fiul lui Bița Neculai și Stirica, cu domiciliul actual în Germania, 88400 Biberach, Siebenburgenstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Str. Romaniței nr. 3, sc. 3, ap. 17, județul Caraș-Severin. 61. Bunea Virgil Ioan, născut la 1 martie 1957 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Bunea Simion și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 89155 Erbach, Finkenstr. 10, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
4 mai 1971 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Vichente și Natalia, cu domiciliul actual în Austria, 7423 Pinkafeld, Langhansgasse 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Calea Caransebesului nr. 4A/4/15, județul Caraș-Severin. 442. Steffens Romanița Ioana, născută la 25 mai 1967 în București, România, fiica lui Oprea Ovidiu și Cecilia Laetitia, cu domiciliul actual în Germania, 51467 Bergisch Gladbach, Gerstenschlag 58, cu ultimul domiciliu din România, București, Piața Lahovari nr. 1A, sc. D, ap. 19
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
85. Societatea Comercială "Sin" - Ș.A. București 86. Societatea Comercială "Arteca" - Ș.A. Tirgu Jiu 87. Societatea Comercială "Fertilchim" - Ș.A. Năvodari 88. Societatea Comercială "Textilă" - Ș.A. Grivița 89. Societatea Comercială "Eltex" - Ș.A. Prejmer 90. Societatea Comercială "Siderma" - Ș.A. București 91. Societatea Comercială "Romanița" - Ș.A. Caracal 92. Societatea Comercială "Aro" - Ș.A. Câmpulung 93. Societatea Comercială "Siderurgica" - Ș.A. Hunedoara 94. Societatea Comercială "Automobil Dacia" - Ș.A. Pitești 95. Societatea Comercială "Rocar" - Ș.A. București 96. Societatea Comercială "Rulmenți" - Ș.A. Alexandria 97. Societatea Comercială "C.S. Reșița" - Ș.A. Reșița
NORME METODOLOGICE Nr. 12 din 22 iulie 1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului valutar pentru Programul energetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113941_a_115270]
-
85. Societatea Comercială "Sin" - Ș.A. București 86. Societatea Comercială "Arteca" - Ș.A. Tirgu Jiu 87. Societatea Comercială "Fertilchim" - Ș.A. Năvodari 88. Societatea Comercială "Textilă" - Ș.A. Grivița 89. Societatea Comercială "Eltex" - Ș.A. Prejmer 90. Societatea Comercială "Siderma" - Ș.A. București 91. Societatea Comercială "Romanița" - Ș.A. Caracal 92. Societatea Comercială "Aro" - Ș.A. Câmpulung 93. Societatea Comercială "Siderurgica" - Ș.A. Hunedoara 94. Societatea Comercială "Automobil Dacia" - Ș.A. Pitești 95. Societatea Comercială "Rocar" - Ș.A. București 96. Societatea Comercială "Rulmenți" - Ș.A. Alexandria 97. Societatea Comercială "C.S. Reșița" - Ș.A. Reșița
NORME METODOLOGICE Nr. 12 din 22 iulie 1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului valutar pentru Programul energetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113940_a_115269]