370 matches
-
Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia sudurii fisurate, LCF, 1991, 14; Traian T. Coșovei, „Utopia posesiunii”, CNT, 1991, 20; Mihai Iacob, Actualitate și euharistie, RL, 1992, 34; Romanița Constantinescu, Tentativă de seducere, RL, 1992, 44; Ioan Holban, Poezia ca o rană deschisă: Dorin Popa, CNT, 1993, 39; Teodor Georgescu, Salvarea prin iubire, „Timpul”, 1994, 3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
așezarea scăunelelor, aranjarea materialului didactic necesar desfășurării activității. Resurse bibliografice: PROIECT DIDACTIC „ACTIVITATE INTEGRATĂ” DATĂ: 26.03.2013 UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială “Carol I” Român; GRUPA: Mijlocie a Grădiniței Școlii ,,Carol I” și un grup de copii de la Centrul ,,Romanița”; PROPUNĂTOARE: Prof. înv. preșc. Dascălu Luminița; DENUMIREA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată (Domeniul om și societate / Domeniul estetic și creativ (D.O.S + D.E.C); TEMA : “Bucuriile primăverii”; TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi; ELEMENTE SURPRIZĂ: ,,Zână Primăvară” și ,,Voluntarul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
O.S) EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE 1. Moment organizatoric -Vor fi așezate 4 mese, preșcolarii vor fi împărțiți în 4 grupe a câte 6 copii(cinci copii de la Grădiniță Școlii ,,Carol I’’ și un copil de la Centrul Romanița; Materialul didactic va fi așezat pe mese în funcție de tema propusă pentru fiecare grupă. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Se va intra în sala de grupa intonând cântecul “Degețelele”(cu fond muzical), alături de copiii “gazdă” și vor rămâne
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
temelor (copiii denumesc lucrarea efectuată). Apoi se fac aprecieri de către educatoare. Copiii se deplasează cu lucrările spre locul rezervat expoziției. Se va realize turul galeriei împreună cu copiii. -Precizez că lucrările vor rămâne în sala de grupa a copiilor de la Centrul Romanița, ca amintire de la prietenii lor de la Grădiniță Școlii ,,Carol I’’. Tranziția se va realiza pe melodia “Copăcelul” Orală Analiza produselor activității Activitate muzicală (D.E.C) EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE 1. Moment organizatoric -Scăunelele vor fi așezate în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
apoi vor fi recompensați cu dulciuri de către “Zână primăvară” și Voluntar. La final se cere colegelor educatoare să fie pentru o zi” voluntare”, achiziționând contracost lucrări executate de copii, suma obținută fiind folosită în scop umanitar pentru copiii din Centrul Romanița.” (pe fond muzical “Să fim copii” de Mihaela Runceanu.) PRIMĂVARĂ 1. A trecut iarnă geroasă, Câmpul iar a înverzit, Rândunica cea voioasa La noi iarăși a sosit. R. Cântă cucu-n dumbrăvioara Pe copacul înflorit, Salutare, primăvara, Timp frumos, bine
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaică. Pentru a purcede grea, femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover - Cherry de Dover, ed. bilingvă, tr. Romanița Rusu și François Mattei, Brașov, 1992; Zgubilici și Scândurica - Kuschelkopf und Frauschen, ed. bilingvă, tr. Reimar-Alfred Ungar, Brașov, 1992; Hohote mari auzind, Brașov, 1995; Dincolo de Arania, Brașov, 1996; Stăpânii lumii, Brașov, 1999; Clipa de Apoi. Discurs mistic, Brașov, 2000; Părintele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Dosarele Securității, „22”, 1990, 14 (semnează Radu Filipescu, Gabriela Adameșteanu, Dan Pavel, Sorin Vieru); Tania Radu, „Europa mea”, LAI, 1991, 7; Eugen Istodor, Călătoria ca act de cultură, RL, 1991, 51; C. B. [Constanța Buzea], Gheorghe Ursu-Babu, RL, 1992, 37; Romanița Constantinescu, Pagini arestate, RL, 1993, 42; Roxana Iordache, Albastre flăcări în noaptea grea legiferată, RMB, 1993, 1 076; Radu Cosașu, „Ancheta liberă” ca vis al morții eterne, „Dilema”, 1993, 43; Florin Antonescu, Poezia unei victime a Securității, „Tineretul liber”, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
scrieri aparținând lui Al. Macedonski, Panait Mușoiu, Petru Vulcan, Radu D. Rosetti, Panaite Zosân, D. Nanu, G. Marinescu, Eugen Herovanu, Matei Rusu, I. Neagu (care semna și Elenă Dăscălescu), Const. Cantilli, Dem. Demetrescu-Piatra ș.a. Al. Macedonski recenzează volumul de versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i s-a republicat aici studiul dedicat scriitorului ucrainean Taraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion Gorun, care își va lega ulterior numele de publicațiile sămănătoriste, ca și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale lui Ion Păun-Picio. Exceptând un lung și monoton studiu al lui Ion Gorun despre Grigore Alexandrescu, preocupările de istorie literară și de critică sunt ca și inexistente. Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
pe când făcea parte din cadrele Flotilei III-a de Asalt din Brașov, a fost pus în retragere din cauza unui ulcer duodenal foarte grav. Venind la București, a intrat în primăvara anului 1947, în serviciul administrativ al Cooperativei de plante medicinale „Romanița”. In februarie martie 1948, l-a cunoscut pe Busuioc Constantin, care i l-a prezentat pe Prahoveanu. Cu acesta Dumitru Ion s-a întâlnit de 3-4 ori, Prahoveanu cerându-i orice fel de informații privitoare la Guvern, la partide politice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Silvian, Literatura de frontieră, ediția a II-a, Editura Enciclopedică Română, București, 1971. Iosifescu, Silvian, "Literar și nonlitera", în Revista de filozofie, tomul 16, nr. 2, 1969, pp. 175-185. Iser, Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Paralela 45, Pitești, 2006. Jakobson, Roman, Essais de linguistique générale, Editions de Minuit, Paris, 1963. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere și prefață de Andrei Corbea, Univers, București, 1983. Jouve, Vincent, Poétique du
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
183. 60 Vezi Käte Hamburger, Logique des genres littéraires, Seuil, Paris, 1986. 61 M. Riffaterre, Fictional truth, The Johns Hopkins University Press, Baltimore and London, 1990, pp. 29-30. 62 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Paralela 45, Pitești, 2006, p. 142. 63 Această teorie nu poate fi atribuită unui autor anume, pentru că, așa cum se întâmplă adesea în domeniul științelor umaniste, ea pornește de la o reflecție ușor accesibilă și care, pornind, a
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o vedeam cu desfășurări ritualice poate, dar oricum deosebit de complicată. Niciodată nu-mi închipuisem că va fi atât de simplu. Simt cum mă înalț, simt cum ies din mine definitiv, irepresibil. Așa cum iese mireasma din floarea de tei sau de romaniță, așa cum iese sunetul din orgă, din clopot sau din nicovala bătută de fierar. Mă înalț, nici n-am apucat să-mi iau la revedere de la Lazarus și de la Truman. Am să-i revăd vreodată? Și, oare, acolo, sus, am să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Evelyn Ghiuzu M. Lucia Ionescu C. Constantin Levinschi O. Marianalrena Marola I. Vasiie Marcovici I. Bianca Mihailovici M. Lili Ochiană C. Elenă Olaru A. Ecaterina Pascal V. Valerica Peritz M. Mia Pleșu I. Veronica Plugariu I.Ion Popescu Gh. Lavinia Romanița A. Mircea Zbîrnea I. Nicolae Slobozeanu C. lorgu Tănasă C. Mihai Teodoru Gh. Beatrice Greți Vîrnă P.lleana Vitovschi I. Ervin Zegrea Gr. Claudia Registru matricol 22/19511952, F.L.T.C.VH., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.216. învățământ particular
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de-atunci nu s-a mai repetat. Pur și simplu, studenții din acea grupă erau la fel de buni, și pe alocuri mai buni, decît mine ! Era de neconceput, nu-i puteam stăpîni. Mi-i amin tesc doar pe Andreea Deciu, pe Romanița Constantinescu, pe Svetlana Cârstean, pe un băiat din Bîrlad al cărui nume îmi scapă și, last but not least, pe viitorul Daniel A., purtînd pe-atunci doar numele curios de Cezar Paul-Bădescu, dar aproape toți ceilalți erau foarte buni. Ce
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mă întorn eu cătră ea, primește din partea mea bumașca asta de douăzeci-și-cinci de lei, și să-mi mai cânți un cântec dintre cele care-ți plac și dumnitale. Cânt! a râs ea. Am băgat de samă că avea dinți ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prezentul mitic, marchează cu precizie ruptura de nivel ontologic, provocată de gestul ritual al culegerii. Metafora florală pentru fata de măritat, întâlnită în orațiile de nuntă integrează tânăra până la identitate în lumea inflorescențelor: „Grele ploi că mi-or ploiatu/ Rouriță romaniță/ Lunci dalbe o năroiat;/ Pân noroi flori or crescut./ Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (Zam - Hunedoara). Imaginea plantelor crescute din noroiul genezei conține într-o sinteză maximă toate trăsăturile fundamentale ale inițierii feminine: teluric, acvatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia o rudiță de oțel care după ce se arde bine în foc se pune în praf de pucioasă topită, se lasă să curgă într-un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
G.Călinescu despre ce poate face un scriitor când devine „foarte rău”?! Doamna Slavici voia doar „să se scape” de el. O doamnă contemporană ar fi în stare să ucidă sau să pună soțul cu carabina pe ticălos. Domnul doamnei Romanița „s-a scăpat” de un hoț cu un glonț de 12 milimetri după un stress de numai câteva minute. Dar să rabzi un scriitor dus cu pluta, sau doar luat în freză, vreme de câteva zile! Coșmar! Din păcate, în
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
rabzi un scriitor dus cu pluta, sau doar luat în freză, vreme de câteva zile! Coșmar! Din păcate, în balistică nu funcționeză adunarea algebrică și trei gloanțe din pistolul meu de 4,5 mm nu pot echivala proiectilul soțului doamnei Romanița. Altfel, cu o cutie de 100 de bucăți aș crea Uniunii o „imagine” de vis. Instituția „s-ar scăpa” de cei care stabilimentul doctorului Șuțu n-ar putea să-i mai încapă. Biata doamnă Slavici nu gândea în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Simion, Scriitori, III, 568-570; Ioan Holban, Creangă după Creangă, CRC, 1990, 3; Cornel Ungureanu, Creangă al sărbătorilor, O, 1990, 3; Virgil Cândea, Viziuni ale Daciei arhaice în perspectiva istoriei ideilor, VR, 1990, 2; Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu, ST, 1992, 1; Romanița Constantinescu, Străfulgerați de priviri feline, RL, 1992, 27; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 99-103; Maria Genescu, Ivan Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare (rădăcina) pentru 325 reumatism, floarea de tei pentru vindecarea bolilor de plămâni, floarea de socă contra răcelilor, floarea de mușețel (romaniță) pentru dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Antropogonia-recurs, F, 1991, 6; Eugen Simion, Romanul autobiografic, CC, 1991, 6-7; Marian Victor Buciu, Un chiriaș al istoriei, R, 1991, 7-8; Maria Cornelia Ocas, Literatură și libertate, APF, 1991, 9; Nicolae Baltă, „Omul politic” și eul profund, VR, 1991, 10; Romanița Constantinescu, Fatalitatea prezenței celuilalt, RL, 1992, 12; Monica Lovinescu, Paul Goma și datoria memoriei, „22”, 1992, 13; Maria Cornelia Ocas, În spatele ușii închise, RL, 1992, 27; Șerban Cristovici, „Ușa...” - roman de Paul Goma, F, 1992, 9; Monica Lovinescu, „Gardă inversă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
pitici. Li se spunea pitici pentru că erau mici, mici de tot. Niciunul dintre ei nu era mai înalt decât un castravete, și nici acela prea mare. Însă orașul lor era tare frumos. Pe lângă fiecare casă creșteau sumedenie de flori: margarete, romanițe, păpădii. Până și străzile la ei aveau nume de flori: strada Campanulelor, aleea Romanițelor, bulevardul Albăstrelelor. Iar orașul se numea chiar Orașul Florilor. Și era așezat pe malul unui pârâu. Piticii îi ziceau apei acesteia Pârâul Castraveților, pentru că pe malul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]