3,927 matches
-
de a viza întot-deauna esențialul, punctele critice, ca și prin reiterarea temelor sale fundamen-tale, definitiv asociate cu numele său și cu noua perspectivă pe care a adus-o: loialitate de limbă și loialitate de cultură, continuitate mobilă, caracter popular, occidentalizare romanică, oscilație între Orient și Occident, evoluție culturală diferită regional (Transilvania vs Muntenia și Moldova). Volumul, surprinzător de unitar, este foarte util și de-a dreptul spectaculos pentru cititorul străin: căruia îi oferă o imagine a complexității unei istorii culturale fără de
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
antidogmatice nu este însă una "postmodernă", relaxată, a relativismului absolut - ci una obsedată de căutarea adevărului și a autenticității. Autorul constată că nu au fost suficient puse în valoare diferențele dintre limba și cultura română și celelalte limbi și culturi romanice: depărtarea de latinitatea culturală, dezvoltarea într-un mediu popular, profundele influențe străine. Umple deci acest gol, conducîndu-și cititorii pe căi de cercetare insuficient exploatate și oferind o imagine care poate interesa azi mult mai mult decît cea a unei latinități
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
secole trecute". Descrierea peisajelor e inspirată. "Intrând în Bretania vezi îndată deosebirea între zâmbitoarea Loară și austeritatea verde-cenușie, posomorât-melancolică a Bretaniei". În Bavaria și Franconia, peisajul "e atât de curat, încât pare spălat, ordonat, curățat". La Veneția, cercetătorul este siderat: romanicul bizantin "se revarsă într-un borțos stil arabo-indian". Spiritualitatea e doar cumințică. Verona, în schimb, îl farmecă, înscriindu-se în aceeași clasă memorabilă cu Bruges și Rothenburg. Și Münsterul e superb, la fel Aachenul; iar Carol cel Mare, conducătorul mult-admirat
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
elevi s-au înscris deja la cursul finanțat de Ministerul Educației din România, curs lansat săptămâna aceasta de ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga. „Limba română este atractivă pentru că este o combinație între familiar și ciudat. Este o limbă romanică, desprinsă din latină, care seamănă cu italiana, spaniola, portugheza și franceza. Diferența este că româna s-a ‘rupt’ foarte timpuriu de celelalte limbi romanice, fiind izolată secole întregi. În această perioadă, limba română a căpătat puternice influențe slave și maghiare
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
Jinga. „Limba română este atractivă pentru că este o combinație între familiar și ciudat. Este o limbă romanică, desprinsă din latină, care seamănă cu italiana, spaniola, portugheza și franceza. Diferența este că româna s-a ‘rupt’ foarte timpuriu de celelalte limbi romanice, fiind izolată secole întregi. În această perioadă, limba română a căpătat puternice influențe slave și maghiare”, a declarat profesorul Martin Maiden. Profesorul spune că limba română este „o provocare interesantă” pentru lingviști. „Poate fi învățată fără dificultăți, dar prezintă și
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
de către Societatea de Științe Matematice din România; Limba și literatura germană - maternă: două premii I, un premiu II, un premiu III și cinci mențiuni; Psihologie: un premiu II; Limba engleză: două premii III, un premiu II și o mențiune; Limbi romanice - franceză: un premiu II și două mențiuni; spaniolă: patru mențiuni; italiană: un premiu III și o mențiune; Geografie: un premiu III și trei mențiuni; Limba și literatura sârbă: șase premii I, șase premii II, șase premii III și opt mențiuni
Agenda2006-17-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284930_a_286259]
-
locală; 25 februarie; 18-22 aprilie - Arad (jud. Arad) l Limba cehă maternă: nu are loc faza locală; 25 februarie; 18-22 aprilie - Arad (jud. Arad) l Limba croată maternă: ianuarie; 25 februarie; 18-22 aprilie - Iași (jud. Iași) l Limba spaniolă (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba franceză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba portugheză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu-Jiu (jud. Gorj) l Limba italiană: februarie
Agenda2006-03-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284647_a_285976]
-
loc faza locală; 25 februarie; 18-22 aprilie - Arad (jud. Arad) l Limba croată maternă: ianuarie; 25 februarie; 18-22 aprilie - Iași (jud. Iași) l Limba spaniolă (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba franceză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba portugheză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu-Jiu (jud. Gorj) l Limba italiană: februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba germană modernă: 18 februarie
Agenda2006-03-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284647_a_285976]
-
ianuarie; 25 februarie; 18-22 aprilie - Iași (jud. Iași) l Limba spaniolă (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba franceză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba portugheză (limbi romanice): februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu-Jiu (jud. Gorj) l Limba italiană: februarie; 4 martie; 17-21 aprilie - Târgu Jiu (jud. Gorj) l Limba germană modernă: 18 februarie; 4 martie; 16-20 aprilie - Timișoara (jud. Timiș) l Limba engleză: 28 ianuarie; 11 martie
Agenda2006-03-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284647_a_285976]
-
1793, mecanismul „ereticului” Rueppe continuă să arate fazele Lunii. Un alt obiectiv turistic îl reprezintă ruinele cetății Oradea, aflate în estul orașului, iar în apropiere o perspectivă interesantă oferă Șirul canonicilor, o construcție din secolul al XVIII-lea, cu arcade romanice. M. D. M. Proiectul Muntele Mic Perspective pentru cunoscuta stațiune La sfârșitul lunii mai, Consiliul Local al Comunei Turnu Ruieni a aprobat parteneriatul propus de un consorțiu format din trei societăți comerciale („Breton” și „Hidrotim” Timișoara și „Nordica Turism” Caransebeș
Agenda2006-24-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285065_a_286394]
-
încăpere de la Institutul de Romanistică din Viena, unde discut - în românește - cu doi profesori care lucrează aici: Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer. Datorită acestor oameni, limba mea maternă a căpătat la Universitatea vieneză un statut egal cu al celorlalte limbi romanice predate în Institut - are un curriculum complet care cuprinde studii de licență și de masterat. Cei doi profesori continuă o tradiție a predării limbii române la Viena, inițiată de Sextil Pușcariu, care studiază în capitala Austriei între anii 1902-1904 sub
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
din 2005 - director al acestuia. Învață limba română pe cont propriu, după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate limbile romanice. Este un eminent lingvist, specialist în limbile romanice, specialist în semantica textului, filolog cu o notorietate recunoscută în instituțiile academice din întreaga lume. Este membru al Academiei Austriece de Științe și membru de onoare al Academiei Române. Petrea Lindenbauer este austriacă
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
pe cont propriu, după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate limbile romanice. Este un eminent lingvist, specialist în limbile romanice, specialist în semantica textului, filolog cu o notorietate recunoscută în instituțiile academice din întreaga lume. Este membru al Academiei Austriece de Științe și membru de onoare al Academiei Române. Petrea Lindenbauer este austriacă. Dar are alură de franțuzoaică (aduce întru câtva
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
românilor, povestită celor tineri (Neagu Djuvara); Ion-Aurel Pop, Românii și România etc. Predă lingvistică, literatură română și studii regionale. Profesorii Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer abordează mai multe niveluri ale limbii, ale literaturii, ale culturii românești și ale tuturor culturilor romanice, pe care le cunosc la nivelul excelenței. Este vorba, în esență, de o abordare generalistă, din unghi etimologic, lingvistic, literar, istoric, antropologic. O concepție diferită de cea practicată în alte medii universitare, unde se preferă specializarea într-un anumit domeniu
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
am nicio rudă în România, dar acolo mă simt ca acasă. Poate și pentru că vin dintr- o regiune a Austriei care, la fel ca România, se afla ,,între lumi”, fiind așezată, în trecut, la graniță cu lumea slavă, cu lumea romanică, cu lumea germană. Nedumerirea dumneavoastră are legătură cu imaginea negativă a românilor despre ei înșiși. Din acest punct de vedere, românii se aseamănă cu austriecii, iar una din mizele mele profesionale este să îi fac pe tineri să depășască această
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să reamintim că versul lui Kochanowski avusese mai ales 13 Ar fi greu de stabilit modul concret în care autorul român a intrat în contact cu legatul poetic neo latin, însă e sigur că acest contact a existat. În versurile
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
neo latin, însă e sigur că acest contact a existat. În versurile dosofteiene, unde nu întîlnim decît rudimente de ritm stabil, dar unde numărul de silabe din fiecare metru - ca și rima - rămîn scrupulos respectate, regăsim principalele tipuri de vers romanic. Astfel octosilabul, unul dintre primii metri ai poeziei europene (exista încă din secolul al Xll-lea în Franța, în Roman du Renard), a avut variantele sale glorioase în poezia iberică (redondillo maior de 7-8 silabe), cu deosebire în marea lirică galego-portugheză
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
bine marcat în acest Psalm 101, nu este trohaic, nu evocă o posibilă influență folclorică; orizontul lui pare cu totul altul, din moment ce versul ne sugerează unități ritmice trisilabice, amfibrahi și anapești. Mult mai frecvent întîlnim la Dosoftei decasilabul, alt metru romanic, de îndepărtată origine. Apărut odată cu primele producții lirice provensale, în secolul al XI— lea, se va răspîndi în toată lumea romanică și nu numai. În Italia, își cîștigase celebritate prin compunerile Școlii Siciliene și ale urmașilor acesteia pînă spre finele Evului
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
altul, din moment ce versul ne sugerează unități ritmice trisilabice, amfibrahi și anapești. Mult mai frecvent întîlnim la Dosoftei decasilabul, alt metru romanic, de îndepărtată origine. Apărut odată cu primele producții lirice provensale, în secolul al XI— lea, se va răspîndi în toată lumea romanică și nu numai. În Italia, își cîștigase celebritate prin compunerile Școlii Siciliene și ale urmașilor acesteia pînă spre finele Evului Mediu. În Iberia, decasilabul, numit și versul de arte maior, a dominat o bună parte a epicii. Cum a ajuns
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia lui Dosoftei poeziei europene: octosilabul, decasilabul și alexandrinul compun majoritatea strivitoare a metrilor din Psaltire, acoperind 144 din cei 150 de psalmi. Prozodia lui Dosoftei demonstrează integrarea operei sale în orbita poeziei europene, ca și
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Iulian Bol Stimate domnule Toma Pavel sunteți un reputat specialist în literatură comparată, estetică și filosofia culturii, profesor la Universitatea din Chicago, la Departamentul de Limbi Romanice și Literatură precum și în celebrul Committee on Social Thought. Cum s-a petrecut, pentru dvs., mutația dinspre orizontul cultural românesc spre cariera științifică prestigioasă pe care ați edificato în străinătate? Ce a însemnat pentru dvs. exilul? Dragă domnule Iulian Boldea
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
orașul martor a numeroase evenimente, multe din ele cu rezonanță în conștiința națională. Majoritatea monumentelor istorice și medievale se găsesc între zidurile cetății, construite între anii 1715-1738, pe locul vechiului castru roman. Se remarcă: Catedrala romano-catolică, cu elemente de stil romanic, baroc și gotic; Palatul princiar, construit în stil gotic; Catedrala Reîntregirii, construită în perioada 1921-1922; Muzeul Unirii ș.a.. Edificii cu arhitectură reprezentativă pentru anumite perioade întâlnim și în alte orașe: la Sinaia, unde a fost construită reședință regală de vară
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
circa o oră, s-a lansat și într-o teorie despre etnogeneza românilor: castru roman descoperit undeva lângă Cernăuți; observația că, deși ocupația romană în Dacia a fost mult mai scurtă (doar 150 de ani) decât în alte viitoare țări romanice (precum Gallia), limba română a păstratcel mai fidel structura gramaticală și lexicală a limbii latine. Avea și explicația pentru aceasta.... În fine, un alt basarabean care m-a impresionat a fost preotul Vasile Buruiană. Avusese norocul să se întoarcă viu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
superioară. Primul volum din această serie a fost consacrat relațiilor literaturii române, în periodice, cu literaturile engleză, canadiană, americană, australiană, germană, austriacă, elvețiană de limbă germană, olandeză, flamandă, norvegiană, suedeză și daneză. Cel de-al doilea a fost dedicat literaturilor romanice: franceză, provensală, belgiană, elvețiană de limbă franceză, catalană, spaniolă, portugheză, latino-americană de limbă spaniolă și portugheză. Volumul al treilea a cuprins literaturile antichității greco-latine și cele slave, orientale, asiatice și arabe. În 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G.
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
vorbitorilor cu limba engleză. Modificarea semantică nu e totuși la fel de necesară și la fel de ușor de acceptat în toate cazurile. E interesant că în mesaje publicitare echivalente, cel puțin în cele pe care le-am găsit în internet, în celelalte limbi romanice nu a fost preluat englezescul scalp, ci s-a folosit sintagma deja fixată în respectivele limbi: în franceză cuir chevelu, în italiană cuoio capelluto, în spaniolă cuero cabelludo, în portugheză couro cabeludo. Și pentru română, mi se pare că echivalentul
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]