218 matches
-
în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare mai ales pe versanți însoriți, în regiunea de deal și de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Peliculă cu o grosime ce nu depășește 0,20 mm, dintr-o mixtură de 0 ex 3920 10 89 20 polietilenă și un copolimer al etilenei cu 0ct-1-enă, gofrată într-o textură Taxa Cod CN TARIC Descrierea mărfii vamală autonomă (%) romboidală regulată, pentru acoperirea ambelor fețe ale unui strat de cauciuc nevulcanizat (a) ex 3920 10 28 92 Peliculă de polietilenă, cu o grosime de 0,025 mm sau mai mare, dar 0 ex 3920 10 89 30 fără a depăși
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
în mâna dreaptă, și împărăteasa Elena, mama, în partea dreaptă. Ambii se află lângă (sub) o masivă cruce creștină. Iconița ovală, cu marginea crenelată, creează, vizual, impresia de a fi introdusă într-un cartuș, bogat ornamentat, în formă de cruce romboidală, culminând cu o coroană regală (mitropolitană) . Imediat sub coroană, în două rânduri, citim data „2 iunie”. Cifrele anului sunt fixate pe aripa stângă a crucii romboidale „19” și pe cea din dreapta - „35”. Pe aripa inferioară, sub iconița ovală, e reprodusă
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
impresia de a fi introdusă într-un cartuș, bogat ornamentat, în formă de cruce romboidală, culminând cu o coroană regală (mitropolitană) . Imediat sub coroană, în două rânduri, citim data „2 iunie”. Cifrele anului sunt fixate pe aripa stângă a crucii romboidale „19” și pe cea din dreapta - „35”. Pe aripa inferioară, sub iconița ovală, e reprodusă cu majuscule denumirea localității, BĂLȚI. Reversul include inscripția, în formă circulară AMINTIRI DE LA SFINȚIREA CATEDRALEI. În interiorul cercului oval, în două rânduri orinzontale, urmează finalul textului: din
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
răsturnat, având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
1991 de către Andrei Pleșu, pe atunci ministru al culturii, și inaugurat în septembrie 1997, cu numele oficial de “Crucea Secolului”. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989 denumit și Revoluția Română din 1989. În data de 26 septembrie 2006, cu ocazia festivităților prilejuite de Reuniunea la Nivel
Piața Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/309573_a_310902]
-
subterană a piramidei întâlnim nenumărate coridoare, sau camere mortuare separate la care se ajunge greu. Piramidele erau construite încă din timpul vieții defuncților. Prima piramidă construită a fost în trepte și a aparținut faraonului Djoser de la Sakkarah, urmând apoi forma romboidală, și apoi forma de piramidă propriu-zisă. Templul funerar este o construcție de mari dimensiuni și foarte complexă. Acesta are rol de templu de cult(dar și de mormânt în subteran). Templele sunt construite pentru faraoni și familiile lor, ele putând
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Sfânta Treime și Maica Domnului. Iconostasul are în registrul inferior trei icoane, Sf. Ioan Botezătorul, Maica Domnului și Isus Cristos. Ușile împărătești sunt realizate din lemn traforat și aurit fiind redate elemente vegelate. În centrul fiecărei uși, într-un medalion romboidal este pictat câte un serafim. În registrul superior al iconostasului sunt redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Osul occipital sau occipitalul ("e") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
și, ca o consecință, textele erau mai întâi schițate cu obsidian și după aceea erau întărite cu ajutorul dinților de rechin. Liniile fine rămase sunt fie greșeli fie convenții de scriere sau simple elemente decorative. Șirurile verticale ale emblemelor sau motivelor romboidale, spre exemplu, sunt legate printr-o linie fină, caracteristică, linie care poate fi observată în mod repetat la unul din capetele tăbliței B. Lui Barthel i s-a spus, de asemenea, că Nga'ara, ultimul rege din Rapanui care știa
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
folosea mortar, de aceea pietrele trebuiau să se potrivească bine între ele. Cu toate acestea, marile construcții monumentale egiptene au supraviețuit mai multor milenii de istorie. Exemple: Piramidele lui Keops, Kefren și Mikerinos (ansamblul de la Giseh), mastabalele din Abydos, Piramida romboidală de la Dahshur, templul reginei Hatșepsut de la Deir el-Bahri, mormântul lui Ramses al II-lea de la Abu Simbel, templul funerar al lui Tutankamon din valea Regilor ș.a. Piramidele sunt construcții monumentale, destinate faraonilor și familiilor lor, construite din blocuri enorme de
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
încă din timpul vieții, atât pentru a-și demonstra forța și bogăția, dar și pentru a asigura legătura cu zeii protectori. Prima piramidă construită a fost cea în trepte a faraonului Djeser (Zoser) de la Saqqara (Sakkarah), apoi cea de formă romboidală, ajungându-se la forma de piramidă propriu-zisă. Temple de cult existau în toate orașele, fiecare astfel de templu fiind dedicat unui singur zeu (sau faraon). În interior se afla statuia zeului, care reprezenta locul de oficiere a ritualurilor de cult
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
denumită "hasta") a început să fie folosită de unitățile de triari din epoca republicana, iar după reforma lui Marius, sulița a devenit armă standard aflată în dotarea soldatului român. Avea corp de lemn ("hastille"), vârf de fier ("cuspis") foliform sau romboidal cu înmănușare tubulara cu o lungime de aproximativ 20 cm, uneori lustruit și arar îmbrăcat în foi metalice prețioase probabil pentru parada și călcai de fier, conic. Lungimea totală ajungea la aproximativ 1,5 m. Sulița era o armă foarte
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
neavând prevăzut vreun turn. Sub streașina aflată pe peretele sudic al corului, sub tencuială, a fost descoperit inscripționat anul 1507, an ce sugerează momentul ridicării boltei corului în formă semicilindrică prevăzută cu penetrații. Ea este îmbrăcată cu nervuri din teracotă romboidale, similare cu cele existente în corul bisericii fortificate din Bazna, biserică a cărei construcție este antedatată doar cu trei ani inainte. O dată cu acordarea indulgenței papale din 1390 este foarte probabil să fi început construirea bisericii - sală. Biserica este lungă și
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
găsesc cele mai vechi urme ale vieții omenești din zona Turda. Aceste urme, vechi de cca 60.000 de ani, aparțin comunităților musteriene de vânători din paleoliticul mijlociu. Ele au fost găsite în peșterile “Balica Mare”, „Balica Mică“, “Binder”, “Ungurească”, “Romboidală”, „Morarilor“ și „Călăștur“. Mult mai frecvente sunt urmele epocii neolitice (5500-2000 î.C.). În neolitic, în afară de zona Cheile Turzii, a fost locuită și zona Cheilor Turului, între satele Tureni și Copăceni (aici s-a găsit ceramică, topoare de piatră și
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
rămase au continuat să se războiască între ele și să atace corăbii rătăcite în apropierea arhipelagului. Ansatli sunt creaturi vag umanoide, cu brațe lungi, picioare scurte și zdravene, coadă lungă și trup, iar secțiunea tuturor membrelor și a trupului este romboidală. Sunt acoperiți cu solzi, au membrane între degetele terminate cu gheare ascuțite, dinți triunghiulari, nu au gât sau urechi vizibile, iar ochii sunt mari și rotunzi, de culoare neagră, lucioasă, plați și neprotejați de o structură osoasă. Mai sunt cunoscuți
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
(Musculus supinator) sau mușchiul supinator scurt (Musculus supinator radii brevis) este un mușchi scurt și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
la o piatră găsită în Alabanda, un oraș din Caria, în Asia Mică. De la numele acestui oraș provine denumirea de alamandin, după cum apare în descrierea savantului german Georgius Agricola în anul 1546. Cristalizează în sistemul cubic, în forme de dodecaedru romboidal și este foarte răspândit în șisturile cristaline și în aluviuni. În general cristalele pot ajunge la o dimensiune de câțiva centimetri în diametru. Cu toate acestea, au existat cristale gigantice de până la un metru în diametru. Mineralul este transparent până la
Almandin () [Corola-website/Science/332879_a_334208]