335 matches
-
muntelui, ca niște cuiburi de păsări, iar locuitorii ca păsările chiar; dar și acuma el amăgi guvernul împărătesc, căci luă acest oraș, dar îl luă pe seama lui și cu intenții personale, și de acolo chiar începu să bântuie pe învecinații romei cu ostilități fățișe. Pentru a pedepsi pe acest trădător, cât și pentru a subjuga pe ceilalți români, împăratul plecă la orașul și castelul Kypsella, strânse acolo o oaste numeroasă și dispuse toate cele trebuincioase pentr-o campanie cu izbândă; dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de razim pentru baza de operațiune a viteazului Chrysos, care era priceput întru ale războiului și se mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91} cu tărie oastea romeică. Singurul neajuns de care suferea întrucîtva garnizoana lui era lipsa de apă bună de băut, care trebuia adusă cu ciuturele din râu. Între acestea domneau în tabăra romeilor două păreri opuse asupra planului de operație ce ar trebui urmat. Sfătuitorii și căpitanii, care aveau esperiența războaielor și erau familiarizați cu teatrul campaniei, îl sfătuiau pe-mpărat să ocolească deocamdată cetatea Prosakon și să ia mai întîi cu puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se făcuse pregătiri destule, că eunucii nu prevăzuse nimic din câte erau datori să prevadă în puterea funcțiunii lor, ba nu procurase la vreme nici măcar cele mai trebuincioase lucruri, precum sape și scări, pentru suirea pe ziduri. În ziua următoare romeii reînnoiră atacul, dădură însă de o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de pietre se revărsă asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atacul, dădură însă de o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de pietre se revărsă asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i purta ca o prerogativă a înaltei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guste ceva. Așa capăt rușinos avu campania întreprinsă cu atâta sumeție; cu toate acestea împăratul căută despăgubire și uitare în jocuri copilărești si în plăceri ușoare, în al cărora mijloc îl surprinse o nouă veste rea. Ivanco se leapădă de romei se apără bine și în fine e prins. Norocitul dezertor Ivanco se suise din treaptă în treaptă la mare vază atât pe terenul politic cât și pe cel social prin puterea sa de acțiune și dibăcia sa. Soț al nepoatei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
loc potrivit așezate încît intrarea la ele căta să rămâie închisă inamicului, înmulți partea aceea de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea ce era compusă numai din greci sau din altfel de romei și, oricâtă bănuiala ar fi putft da toate acestea, el totuși știu să le urzească așa de bine și să ia ochii cu atâta meșteșug încît împăratul, fie de frică ascunsă, fie de orbire adevărată, îl lăuda pentru tot ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
voie la oricâte ar fi cerut. Consiliarii și Curtea împăratului suspectau într-adevăr purtarea lui Ivanco și susținea că pregătirile lui ascund o vederată primejdie pentru statul romeic, de vreme ce un barbar, care cu puțin înainte fusese inamic de moarte al romeilor, nu se putuse schimba ca din senin în amicul lor sincer și statornic; căci nu cuvintele sale dulci, ci faptele sale problematice îi trădează planul de uzurpațiune ce-l are-n gând; deci destituirea lui Ivanco din funcțiune și demnități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate, să-l abată cu totul de la calea răzvrătirii. Dar vicleanul eunuc, departe de-a-și împlini scopul soliei, îl îmboldi și mai mult pe rebel în intențiile sale, îi puse în perspectivă sigură că prea curând or să-l ataco romeii și-l sfătui să părăsească șesul și să caute scăpare la munți, atât pentru dânsul cât și pentru partizanii săi. Sfatul și încurajarea aceasta, se potririveau bine cu intențiile și hotărârea lui Ivanco și fura lesne ascultate. Pentru că, între asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari le cucerise Ivanco. Făcură atac asupra unei tării zidite pe-o clină de munte lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă o mulțime de turme ce pășteau pe plaiurile munților, le coborî la șes și le trimise împreună c-un număr de romei prizonieri, ca parte de pradă cuvenită aliatului său Ioan, stăpânitorul regiunii Zagora, înlăuntrul lanțului de munți al Balcanilor, cu care încheiase încă de mai-înainte o alianță definitivă în contra Împărăției romane a Răsăritului; el se puse tot într-o vreme la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Zagora, înlăuntrul lanțului de munți al Balcanilor, cu care încheiase încă de mai-înainte o alianță definitivă în contra Împărăției romane a Răsăritului; el se puse tot într-o vreme la dos c-o parte a oștirii lui, știind prea bine că romeii, din lăcomie, dorință de pradă și din iubire pentru compatrioții lor, vor pune la o parte orice considerație a propiei lor mântuiri. Și într-adevăr protostratorul Manoil Kamytzes, cum auzi despre acel tren însemnat de vite și de oameni, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se repezi Alexie (Ivanco) pe neașteptate cu oștirea din ascunzătoare, încunjură pe neprevăzătorul protostrator în mai multe puncte, îl mrejui din toate părțile și-l grămădi așa de rău încît a trebuit să se dea prins. Descurajați prin bine-izvoditul meșteșug, romeii nu mai cutezară să deie piept cu rebelii, a căror îndrăzneală creștea văzând cu ochii, și nici nu se mai încăierară în luptă cu ei, ci se retraseră iar la Filipopole, buni-bucuroși de-a se vedea siguri de armele lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu uită ca s-aducă romeilor din regiunile rebele pierderi însemnate, prinzîndu-i și ucizîndu-i, pe când pe conaționalii săi cari se asociase de bunăvoie cu revolta, îi lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu și îndrăzneala și acel soi de cruzime sălbateca pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu și îndrăzneala și acel soi de cruzime sălbateca pe care aproape toate popoarele barbar o consideră ca vitejie personală; deci se-ntîmplă aievea ca la ospețe Ivanco tăia în bucăți romei prinși. Împăratul Alexie, departe de a se mâhni tocmai mult pentru neizbutirea campaniei, arăta din contra prin faptele sale că el privea prinsoarea protostratorului său, Manoil Kamytzes, ca un caz de noroc pentru dânsul și ca o răsplătire ce i-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai întemeia așa de puțin încît numai la strigătul inamicului tresar de spaimă. Chiar ieșirea la război a împăratului în persoană era cu totul de prisos în părerea romeilor și, ca un fel de ironie pentru buna izbândă a rebelilor, dar mai cu samă un stimulent puternic pentru inamic, a cărui îndrăzneală sporește cu orice retragere a romeilor. Considerând -------- Acest nume amintește cuvântul românesc și azi întrebuințat cricimă {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a împăratului în persoană era cu totul de prisos în părerea romeilor și, ca un fel de ironie pentru buna izbândă a rebelilor, dar mai cu samă un stimulent puternic pentru inamic, a cărui îndrăzneală sporește cu orice retragere a romeilor. Considerând -------- Acest nume amintește cuvântul românesc și azi întrebuințat cricimă {EminescuOpXIV 94} puterea împrejurărilor, monarhul într-adevăr ținu samă de acestea toate și trimise pe cei mai credincioși dintre secretarii săi la Alexie (Ivanco), ca să-i facă propuneri de învoială
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l poftească prietenos în tabăra curții pentru o convorbire. Acesta, neavând nici un prepus, urmă invitarea, dar în vremea vizitei fu prins după porunca împăratului, care-și uită de jurământ, aruncat în temniță și pus în lanțuri. Se-nțelege că acuma romeii putură lua lesne orașele și întăriturile ce fusese până acuma în mâinile românilor, și după ce împăratul mai trimise în exil și pe Mito, fratele lui Ivanco, se-ntoarse în capitală, mândru de laurii câștigați într-un mod atât de mișelesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ntoarseră acasă cu mult plean, fără să fi fost atinși măcar. În această incursiuue amenințaseră până și capitala împărătească despre uscat, dar căutară să se lase de alte atacuri în urma ajutoarelor pe cari rușii din Halici și Kiev le deteră romeilor, înrudiți prin lege, atât de buna lor voie, precum și după îndemnul păstorilor lor bisericești. Rușii, zeloși în pravoslavie, o luase de mult a nume de rău cumanilor cumcă aceștia precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de demoralizați. Întemeietorii neatârnării și conducătorii poporului lor și a celui bulgăresc e drept ca-n cea dentîi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de demoralizați. Întemeietorii neatârnării și conducătorii poporului lor și a celui bulgăresc e drept ca-n cea dentîi năvălire mai mare (1185) fură biruiți și, în urma înfrîngerii ce suferiră, o parte a bântuitei populații românești fugi dincoace
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fugi de bunăvoie sub impresia propriei sale slăbiciuni. Protostratorul trebui pîn-în sfârșit să deșerte și tarea cetate Stanos în care se retrăsese ca-ntr-o tărie neînvinsă. Printr-un vicleșug, întrebuințat contra lui Chrysos, căzu si Strumizza în mâinile romeilor și Ioannes Spyriodionakis, pierzîndu-și cauza, încheie asemenea pace. În strălucirea unor asemenea fapte glorioase, împăratul putui să se-ntoarcă-n capitală c-o mare sumețire de sine, de vreme ce de un timp încoace trecuse în ochii tuturor de inactiv și nerăzboinic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]