989 matches
-
multicolore și lanterne lungi, din plastic, vopsite într-o gamă largă de culori. Alte două fete veneau pe culoar, încărcate de sacoșe și pungi din care ieșeau câte puțin obiecte specifice tarabelor de la iarmaroc. Toate aceste persoane erau de etnie rromă și vorbeau tare într-o limbă din care nu am înțeles nimic... Va urma
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
fugi să nu-i vezi, să nu-i auzi tot își poartă ghinionul ca niște lăieți lehuzi! și se miră dacă-și fac neamurile de ocară însă cer cu vehemență să le luăm noi din povară! nu-mi mai ziceți rrom că este degradant, ură de rasă! și dacă-l strigi cu alt nume are conduita mai frumoasă?! Referință Bibliografică: du-te mă și tu la muncă! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 501, Anul II, 15 mai 2012
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
aproape! Noi, în secolul acesta pe care-l traversăm, observăm că e aproape de necrezut ca un om să nu aibă un minimum de educație, clasele primare absolvite, ca să se poată descurca, să scrie și să citească măcar. Din păcate, etnia rromă mai este în situația aceasta, de a nu urma cursurile unei școli, însă există programe ca să-i școlarizeze dacă ei vor și conștientizează că viața li s-ar derula mai ușor dacă ar avea o minimă cultură. Dar nu prea
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359809_a_361138]
-
pesθe khere kodă rât, pâl ajnasa te źan o ćh'ăça k-o kontrolos. Kana akerdas o doktoros ke i ćhaj' n-aș ternaxar, o sokros o cigno astardas peș pherasesθar, inkine and-o pero pâl pherdas o frankoja palpa, angal-o rromă, ka te na aven phande ekh ekhesθar. O kïzaja pale, mukle pen. Palal śo' masik o ʒinerikas ljas pesqe avră, ternaxar, kerdas băw baro. I ćhaj'-da ljas avres, ama bi băvesqo. andar ekh dimakos duma o Ʒăniça o Melulesqo
VESTĂ (1) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359693_a_361022]
-
prin kolaborară o manuśença o rromanença, ka te na resen k-o xarrenqe saw k-o davas. Dak’ o manuśa lena o pheras o konsiliosqo de źudekata o rromenqi, ame deklarisarasa k-o organoja kompetentoja ke ame ïnpakisajam k-o rromă, k-i źudekata o rromenqi, ona dena deklaracia k-o gaźe ke ïnpakisajne, pal o hïzmeci bitjas, si rezolvime, bitirmiśi, pal-i dećizia linzi. Pal-o protokolos o organizaciaqo o rromenqi o bare gaźença, dake linzola i dećizia o konsiliosqi
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
len paś tuθe, sjan să sar lenθe pal naśalca t'o respektos, o kompletosqo. Źazola k-o davas o gaźenqo kana i faptă și phari - krima, violos, tïlharia, pal i parta vettemata kerdas reklamacia ke sjas ku viktima, pal o rromă na-j sar te ïnpakisaren len. Ozaman na-j ruśină. Ekh aśi apelisarla direkt k-o gaźe, ama și inkando din rïndos o komunitatăqo, si sokotime ekh manuś aparte, pwo ahmaci, tradujitori, pal na-j panda tratime ku respekt. ¶ Kon arela ider źeremes
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
lesqi, lesqe familiaqi hen lesqe manuśenqi. Pal dake na-j leș, kaθar te del ? Ozaman-da ćhila peș borźi pal să dela. ¶ Kana o faptaśi și minoros cidela o dat, o’ și ćiandino k-i źudekata. Hen kana și kasatoria timpuria, o rromă akerna ke o duj kana trebuj te-n ekhethanesθe, nana kerna sigo desfaćeră, zerima o mukimata apparisona pwo but 'θar-o manuśa o kïzajinqe, 'θar lenθe ćeker i ćingar, o kïzaja nana axojna, na-j disćernamïntos, pal lazïmi ïnpakaćjună. ¶ Kana dinzola duma
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
apparisona pwo but 'θar-o manuśa o kïzajinqe, 'θar lenθe ćeker i ćingar, o kïzaja nana axojna, na-j disćernamïntos, pal lazïmi ïnpakaćjună. ¶ Kana dinzola duma ekhe źujaqo ke na-j gozer, phirla avreça, pal nan-as astarzi, oj putisarla te źal and-o rromă ka te xal sowel ke na-j ćaćes pentru p'o dowruluci. Źala k-i khangeri pal o źudekatori urmarisarla sar xala sowel, dake i sowel și dowrus. Oj aśi cidela la respunderă o prasaʒin, te idesinler o xoxajmos. Dake sjas
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
ke na-j ćaćes pentru p'o dowruluci. Źala k-i khangeri pal o źudekatori urmarisarla sar xala sowel, dake i sowel și dowrus. Oj aśi cidela la respunderă o prasaʒin, te idesinler o xoxajmos. Dake sjas astarzi avreça, pal o rrom laqo nana mangela te beśel panda laça, inkona and-o rromă, phirrena pen, kerna desfaćeră pilcarimakosqi, hen o ćhavesqe manuśen și len pretenția, o ćh'ăqe manuśa pale iderler i laś. I pretenția și te len palpa o auros, o borźi
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
khangeri pal o źudekatori urmarisarla sar xala sowel, dake i sowel și dowrus. Oj aśi cidela la respunderă o prasaʒin, te idesinler o xoxajmos. Dake sjas astarzi avreça, pal o rrom laqo nana mangela te beśel panda laça, inkona and-o rromă, phirrena pen, kerna desfaćeră pilcarimakosqi, hen o ćhavesqe manuśen și len pretenția, o ćh'ăqe manuśa pale iderler i laś. I pretenția și te len palpa o auros, o borźi 'θar-o băw, o idoja, o kadowoja kerde o źamutresθar hen
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
hen mukas p'e kïzajin, nana dinzona ke laθe o kïzaja. I dajj phagas p'i ćang, ama dikhas p'e kïzajinθar, pal o dat amarime, na-j leș posibilitată te astarel o kïzajin, ćak dake o’ mangela len savren, o rromă lamurisarna leș te mukel len k-i dajj, ke meros o rromă dikhena o laćhimos o kïzajinqo. Dupo kaz și ïn funkcia de kopij. ¶ O partaźos - aćhola pwo but ke kolesθe kaθe și o kïzaja pwo but. Kana mukle pen
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
dajj phagas p'i ćang, ama dikhas p'e kïzajinθar, pal o dat amarime, na-j leș posibilitată te astarel o kïzajin, ćak dake o’ mangela len savren, o rromă lamurisarna leș te mukel len k-i dajj, ke meros o rromă dikhena o laćhimos o kïzajinqo. Dupo kaz și ïn funkcia de kopij. ¶ O partaźos - aćhola pwo but ke kolesθe kaθe și o kïzaja pwo but. Kana mukle pen, pal sjas pilte sigonθarla, o idoja ulavzona ka - źana palpa k-i
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
și o kïzaja pwo but. Kana mukle pen, pal sjas pilte sigonθarla, o idoja ulavzona ka - źana palpa k-i ćhajj, 'ke i zestră dena la o manuśa o ćh'ăqe, hen șo dine andar-o ćh'ăqi parta. ¶ Kana o rrom și faptaśi, kerla ćingar ekhe gaźeça, si ïn konflikt leça, o rrom biśalla o źudekatoris ke lesθe, pal o rromă rodena te lamurisaren o gaźes, te akeren lesqe ke și amen źudekata ciganeska pal putisarla te akerel othe saj' pretencia
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
o idoja ulavzona ka - źana palpa k-i ćhajj, 'ke i zestră dena la o manuśa o ćh'ăqe, hen șo dine andar-o ćh'ăqi parta. ¶ Kana o rrom și faptaśi, kerla ćingar ekhe gaźeça, si ïn konflikt leça, o rrom biśalla o źudekatoris ke lesθe, pal o rromă rodena te lamurisaren o gaźes, te akeren lesqe ke și amen źudekata ciganeska pal putisarla te akerel othe saj' pretencia frankonqi și leș, ka despăgubiră morală saw de keltujăles de spitalizară, kana
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
ćhajj, 'ke i zestră dena la o manuśa o ćh'ăqe, hen șo dine andar-o ćh'ăqi parta. ¶ Kana o rrom și faptaśi, kerla ćingar ekhe gaźeça, si ïn konflikt leça, o rrom biśalla o źudekatoris ke lesθe, pal o rromă rodena te lamurisaren o gaźes, te akeren lesqe ke și amen źudekata ciganeska pal putisarla te akerel othe saj' pretencia frankonqi și leș, ka despăgubiră morală saw de keltujăles de spitalizară, kana și leș ćertifikat medikal ke și afektime andar-o
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
de keltujăles de spitalizară, kana și leș ćertifikat medikal ke și afektime andar-o konfliktos. O gaźo akerla perri pretenția pal-i afekțiună, jar o staboros aprećisarla i suma, dupo će kerzola ekh analiza hen negoćijeră, te ïnpakison omeneśte. ¶ Kana o rrom și viktima ekhe gaźesqi, o rromă źana k-o gaźo pal akerna lesqe ke și o rromen źudekata ciganeska, pal putisarla te ïnpakisarel o rromes, ke și leș kibor pretenția, ama să ona stabilisarna i suma. andar ekh dimakos duma
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
leș ćertifikat medikal ke și afektime andar-o konfliktos. O gaźo akerla perri pretenția pal-i afekțiună, jar o staboros aprećisarla i suma, dupo će kerzola ekh analiza hen negoćijeră, te ïnpakison omeneśte. ¶ Kana o rrom și viktima ekhe gaźesqi, o rromă źana k-o gaźo pal akerna lesqe ke și o rromen źudekata ciganeska, pal putisarla te ïnpakisarel o rromes, ke și leș kibor pretenția, ama să ona stabilisarna i suma. andar ekh dimakos duma o Picigojiça Nikulaj an 5 martiaqo
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
măi dzâsă ahăla? - Nimica, dă-l în amar! Îi gură goală, cum zici dumneata. Îi geambaș de cai. - O fi neam cu Miclăuș... Constandin al lu Miclăuș era din sat cu noi, geambaș de cai. Era însurat cu o etnică rromă din Ciopeia. Miclăuș, tatăl lui, a fost fierarul străbunicului meu. Mama lui Constandin fusese o femeie frumoasă foc și umbla vorba prin sat că nu făcuse băiatul cu Miclăuș, ci cu bunicu. Din acest motiv, Constandin se ținea ocoș, se
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
facem fotografii. Când l-am văzut pe bărbat, era întins, fără copil, iar lângă el erau una, peste alta, 8-9 cutii de Ciucaș. Lângă el era un tip cu o sacoșă galbenă și un bărbat solid, ce părea de etnie rromă. După ce am luat-o pe amica mea, am vrut să îi arăt și ei imaginea, dar cutiile dispăruseră. Am vrut să intrăm în gară și la un moment dat a apărut un copil. Am scos aparatele și am început să
sclipici”, fotograful Octav Drăgan a surprins o imagine tulburătoare: „Copilul îl iubește mult, înseamnă că omul este un tată bun...” () [Corola-blog/BlogPost/338910_a_340239]
-
fost prietenă bună cu tata, șî cu minie tot așe!” M-am lipit cu burta de peretele exterior al vagonului. Baba s-a strecurat pe lângă mine, s-a depărtat legănându-și trupul masiv, cu mersul acela specific femeilor de etnie rromă. Am reîntâlnit-o pe ghicitoare trei ani mai târziu, pe aceeași rută. Călătoream spre Sibiu, împreună cu fata care avea să-mi devină soție. Țiganca s-a așezat în fața noastră și ne-a ghicit, fără să pretindă vreun ban. Dar asta
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
la sfârșitul săptămânii la centrul SPA Therme București a fost dat afară de 10 bodyguarzi ai complexului. Grupul Wund, care deține Therme București, a respins total discriminările de ordin rasial, etnic sau xeonofob, precizând că are mai mulți angajați de etnie rromă. ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ Cum e la Therme, dincolo de advertoriale. Cronica unui client (ne)mulțumit Therme București. Principala nemulțumire a românilor la o săptămână de la deschiderea centrului de wellness: românii Familia Nițu a povestit că la intrare în complex a
Ce s-a întâmplat la Therme București săptămâna trecută? Consiliul pentru Combaterea Discriminării a înregistrat patru plângeri () [Corola-blog/BlogPost/338573_a_339902]
-
complexitatea dosarului. Trei dintre plângerile pe Therme sunt cu numele de Nițu, iar una pe alt nume”, a declarat pentru Republica.ro Președintele CNDC. Grupul Wund respinge acuzațiile privind discriminarea. „În centrul Therme București avem mai mulți angajați de etnie rromă” Reprezentanții Grupului Wund, care deține Therme București, au „respins total discriminările de ordin rasial, etnic sau xeonofob”, precizând că la Therme București au mai mulți angajați de etnie rromă. „Interzicerea accesului în centru se face exclusiv în urma încălcării acestui regulament
Ce s-a întâmplat la Therme București săptămâna trecută? Consiliul pentru Combaterea Discriminării a înregistrat patru plângeri () [Corola-blog/BlogPost/338573_a_339902]
-
discriminarea. „În centrul Therme București avem mai mulți angajați de etnie rromă” Reprezentanții Grupului Wund, care deține Therme București, au „respins total discriminările de ordin rasial, etnic sau xeonofob”, precizând că la Therme București au mai mulți angajați de etnie rromă. „Interzicerea accesului în centru se face exclusiv în urma încălcării acestui regulament, și nu pe criterii etnice și rasiale. Anual, Thermele Grupului Wund primesc 6 milioane de vizitatori din toate colțurile lumii și de orice etnie. Grupul Wund respinge total discriminările
Ce s-a întâmplat la Therme București săptămâna trecută? Consiliul pentru Combaterea Discriminării a înregistrat patru plângeri () [Corola-blog/BlogPost/338573_a_339902]
-
maturi fiindcă așa un ieșit din comunism. Ar mai fi de adăugat rușinoasa categorie a românilor dispuși la țigănirea propriei lor nații(2), spre a beneficia de fondurile puse la bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
la scara lui de valori, pentru a-l convinge că „țigan” ar fi o denumire peiorativă, că numele etniei sale ar fi rușinos. Printr-o asiduă manipulare, țiganii din România au fost aduși în situația de a-și spune neapărat „rrom”, căci „țigan” ar fi, vezi Doamne, de rușine. A-și spune „rrom”, prin mass-media. Fiindcă în tramvaie sau pe stradă, țiganii - la modul cel mai firesc -, continuă să-și spună între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]