288 matches
-
lor tradiționale s-au estompat până la dispariție și au ales alte meserii cu ajutorul cărora să supraviețuiască. Fiind puternic influențați de cultura românească ei se ocupă cu prelucrarea lemnului confecționând: linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tronuri); - co(r)fari, care Împletesc co(r)fe sau coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr/roată, simboluri ale fertilității și căsătoriei) obținute prin traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale puterii și bogăției erau lucrate din lemn de corn. Aceste moduri de prelucrarea lemnului sunt stăpânite excepțional de către meșterii rromi. Mobilierul făcut de meșteșugarii rudari este deosebit prin faptul că sunt puse În valoare calitățile naturale ale fibrei lemnoase, lăsată vizibilă. Un obiect tipic de mobilier lucrat de rudari este masa joasă, rotundă, cu trei picioare, de influență orientală (figura nr. 38). Ea este Însoțită
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
corn. Aceste moduri de prelucrarea lemnului sunt stăpânite excepțional de către meșterii rromi. Mobilierul făcut de meșteșugarii rudari este deosebit prin faptul că sunt puse În valoare calitățile naturale ale fibrei lemnoase, lăsată vizibilă. Un obiect tipic de mobilier lucrat de rudari este masa joasă, rotundă, cu trei picioare, de influență orientală (figura nr. 38). Ea este Însoțită de scaunele joase, cu fața ușor scobită, rotunde sau pătrate. Alte obiecte de mobilier realizate de rudari sunt blidarele, dulapurile de perete, colțarele, leagăne
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Un obiect tipic de mobilier lucrat de rudari este masa joasă, rotundă, cu trei picioare, de influență orientală (figura nr. 38). Ea este Însoțită de scaunele joase, cu fața ușor scobită, rotunde sau pătrate. Alte obiecte de mobilier realizate de rudari sunt blidarele, dulapurile de perete, colțarele, leagăne pentru copii. Copaia este un obiect tradițional manufacturat de rromii rudari și folosit În gospodăriile românilor de sute de ani. Are folosiri multiple ca: albie de spălat, covată de frământat, lighean, leagăn sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
figura nr. 38). Ea este Însoțită de scaunele joase, cu fața ușor scobită, rotunde sau pătrate. Alte obiecte de mobilier realizate de rudari sunt blidarele, dulapurile de perete, colțarele, leagăne pentru copii. Copaia este un obiect tradițional manufacturat de rromii rudari și folosit În gospodăriile românilor de sute de ani. Are folosiri multiple ca: albie de spălat, covată de frământat, lighean, leagăn sau obiect de decor (figura nr. 39). Furculițele și căușurile ornamentale sunt obiecte care au rol strict decorațional, fiind
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sau obiect de decor (figura nr. 39). Furculițele și căușurile ornamentale sunt obiecte care au rol strict decorațional, fiind produse meșteșugărești de artizanat. Realizate din două bucăți, acestea sunt finisate cu lac și prezintă diferite motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bucăți, acestea sunt finisate cu lac și prezintă diferite motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional. Coșul cu toartă este realizat din nuiele de răchită și, pe lângă utilitatea evidentă, acesta poate avea și un rol decorativ (figura nr. 41). REȚINEȚI ! Prelucrarea lemnului - Rudăritul : butnarii și albierii / covătarii; - Lingurăritul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sunt principalele unelte folosite În prelucrarea lemnului ? Știați că? - Sunt două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de frasin și cireș” ; - iar alții ”de plop și salcie”. - Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de salcie, pe care-o mestecă. E lemn moale, gustos. De aceea ei Îl "călesc" și-l usucă, fac din el lucruri atât de trainice!... Din blidele lor poți mânca sute de ani. Din mâinile lor ies adevărate capodopere sculptate! - Rudarii Își trag numele din dialectul slavilor de sud: [ruda]= minereu; - Rudarii care prelucrează lemnul au dat denumirea unor așezări precum satul Blindari din comuna Golești, Județul Vâlcea VIII. MUZICANȚII. LĂUTARII 1. Istoricul acestui neam al rromilor. O altă meserie de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceea ei Îl "călesc" și-l usucă, fac din el lucruri atât de trainice!... Din blidele lor poți mânca sute de ani. Din mâinile lor ies adevărate capodopere sculptate! - Rudarii Își trag numele din dialectul slavilor de sud: [ruda]= minereu; - Rudarii care prelucrează lemnul au dat denumirea unor așezări precum satul Blindari din comuna Golești, Județul Vâlcea VIII. MUZICANȚII. LĂUTARII 1. Istoricul acestui neam al rromilor. O altă meserie de veche tradiție la majoritatea neamurilor de rromi este cântatul. Rromii sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
regat al României are valoarea liniară de 6,69 metri. În Moldova prăjina era considerată ca având suprafața de 180-210 m2. IX. MESERII SEZONIERE. CULESUL FRUCTELOR DE PĂDURE și BUREȚILOR Culegătorii fructelor de pădure și bureților sunt proveniți din neamul rudarilor și vătrașilor care Își completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist au fost treptat desființați iar unii au avut șansa să fie angajați pe la hoteluri; h) vărarii sunt de cele mai multe ori rromi rudari care s-au sedentarizat În zonele carstice din țara noastră. Au amenajat cuptoare de ardere a calcarelor iar apoi, cutreierau regional cu cărușele lor cu coviltir să-și vândă marfa, vara. Sculptura osului. Din corn de cerb, vită sau capră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aduce mîncarea de la restaurant, că zîcea că ți-e silă să mănînci dă la el! eu nu știu altă limbă, decît românește, să fi învățat și eu măcar tătărește, cum vorbește Sorin cu tatu-său eu nu știu! noi sîntem rudari, ne ținem de români, este și un patron rudar la Mangalia, am fost la masă la el la local, am venit în Dobrogea cum era cu Ceaușescu, cu munca, am rămas cu el, băiatul meu mai mare era bolnav, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
silă să mănînci dă la el! eu nu știu altă limbă, decît românește, să fi învățat și eu măcar tătărește, cum vorbește Sorin cu tatu-său eu nu știu! noi sîntem rudari, ne ținem de români, este și un patron rudar la Mangalia, am fost la masă la el la local, am venit în Dobrogea cum era cu Ceaușescu, cu munca, am rămas cu el, băiatul meu mai mare era bolnav, tot așa, cu moldoveni m-am ajutat, nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alea grecești, de ies mai tîrziu, mai bune ca alea românești, dar să le bați ca pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi sîntem rudari! Luni, 24 aprilie, ora 7,26, în personalul Tîrgu Mureș Gheorgheni, în stația Tîrgu Mureș, scoarța transport piele de elefant mumificată, întărită cu șine, porii soarelui ies pe cute, le face vii, înverzește, lucrurile în bătaia dimineții își dau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-i podul dînspre Perișani, schitu' Cornet, manelele astea, mă, tu ai ce ai cu țîganii?! vezi să nu vii cu vreo țîgancă! că eu am oroare de ei, să mă ierte Dumnezeu! și s-au dus la țîgani, în Frîncești, rudarii, niște fete frumoase, de zîci că mori! cu copilu' în brațe șî cu soacră-sa țîganca după ea! ca să mă necăjească, păi mamă, ei nu sînt oameni? ție ți-ar place curtea plină de borîți? păi lor nu le place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
VANCEA, Petre (27.I.1902, Rudari, azi Izvoare, j. Dolj - 12.XII.1986, București), memorialist. Este al doilea din cei opt copii ai lui Stancu Vancea, negustor cerealist. Urmează școala primară și parte din gimnaziu în satul natal (1909-1914), Liceul „Carol I” din Craiova, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
evocările ordonate de V. în volumul Din nou lumină, mai cu seamă în prima parte, rememorând copilăria și adolescența, au un timbru special, poate datorită figurilor și locurilor descrise, cât și distanței temporale ce îl separă pe autor de satul Rudari, topos al vârstei aurorale, centru spațio-temporal în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
și sărbătorile calendaristice. Amintesc câteva dintre ele: - Boldenii (florarii) - pe vremuri confecționau flori artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori. - Cărămidarii (cărămizari) - tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici). Ei provin din ursari, vătrași și rudari. - Fierarii - se ocupau cu prelucrarea fierului inclusiv cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și țară. Pagini de etnografie și folclor (1940); Țiganii din România, monografie etnografică publicată în 1944, în care se aruncă o primă lumină asupra etniei romilor, constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost membru al Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]