288 matches
-
ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Olt, 360 mii lei; Școala generală cu clasele I-VIII comuna Călui, județul Olt, 150 mii lei; Școala generală nr. 1 comuna Polovragi, județul Gorj, 160 mii lei; Grădinița Polovragi, comuna Polovragi, județul Gorj, 90 mii lei; Școala nr. 2 Rudari, comuna Polovragi, județul Gorj, 60 mii lei; Școala generală Moieciu de Jos, județul Brașov, 250 mii lei. ... (2) Din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Sănătății Publice, la alineatul "Transferuri pentru reparații capitale la spitale" se alocă suma de 50 mii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 134 din 19 noiembrie 2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192708_a_194037]
-
m 7. Strada Călugăreiului, L = 600 m 8. Strada Doctorului, L = 550 m 9. Strada Ciuturicăi, L = 300 m 10. Strada Căzăcești, L = 260 m 11. Strada Pădurii, L = 350 m 12. Strada Calea Bocii, L = 2700 m 13. Strada Rudarilor, L = 160 m 14. Strada Plopului, L = 1050 m 15. Strada Târnavei, L = 800 m 16. Strada Pătrășcanilor, L = 560 m 17. Strada Castanilor, L = 1350 m 18. Strada Pițigoiului, L = 550 m 19. Strada Tălânganilor, L = 600 m 20
HOTĂR��RE nr. 1.554 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
Izvoarele Cărpiniștea Cioianca Plaiul Jgheabului Varlaam Malu Roșu Largu Ciolanu Clondiru Plavățu Vinețișu Mânzălești Luciu Cislău Cochirleanca Pleși Zăhărești Mărgăritești Lunca/ C.A. Rosetti Ciuta Coconari Plopeasa de Sus Moșești Mărgineanu Cotatcu Colibași Ploștina Năeni Mitropolia Cozieni Colțul Pietrii 1 Rudari Niculești Murgești Dimiana Costești Ruginoasa Odăile Muscel/Pătârlagele Dogari Costieni Satu Vechi Olari Padina Fundeni Cuculeasa Sările Păltiniș Pâclele Găvănești Dâmbroca Scâieni Robească Palici Ghergheasa Dăscălești Spidele Sărulești Pănătău Grăjdana Dealul Viei Șuchea Scutelnici Petrișoru Gură Bascei Dedulești Terca Trestia
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Arcești-Cot Chilii Câmpu Părului Frunzaru Alimănești Crușovu Băbiciu Corlătești Cândelești Greci/Schitu Alunișu Doanca Bălănești Dulap Chintești Olari Arpadia Fărcașul de Jos Bălțeni �� Floru Cioroiu Popești/Cungrea Bacea Fărcașul de Sus Bătăreni Lisa Coteni Preoțești Baldovinești Hotărani Bistrița Mărgăritești Ghioșani Rudari/ Iancu Jianu Barbălăi Jieni Bobicești Ostrov Gojgărei Sprâncenata Băleasa Potlogeni Bobu Racoviță Ianca Nouă Stănuleasa Bălțați Priseaca/Vulpeni Brâneț Rudari/Fălcoiu Malu Roșu Ursoaia Bărăști de Cepturi Rusănești Brâncoveni Tomeni Măndinești Valea Soarelui Bărăști de Vede Tia Mare Brebeni Voineasa
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
de Jos Bălțeni �� Floru Cioroiu Popești/Cungrea Bacea Fărcașul de Sus Bătăreni Lisa Coteni Preoțești Baldovinești Hotărani Bistrița Mărgăritești Ghioșani Rudari/ Iancu Jianu Barbălăi Jieni Bobicești Ostrov Gojgărei Sprâncenata Băleasa Potlogeni Bobu Racoviță Ianca Nouă Stănuleasa Bălțați Priseaca/Vulpeni Brâneț Rudari/Fălcoiu Malu Roșu Ursoaia Bărăști de Cepturi Rusănești Brâncoveni Tomeni Măndinești Valea Soarelui Bărăști de Vede Tia Mare Brebeni Voineasa Miești Viespesti Bărcănești Vulpeni Brebeni Români Morunești Zănoaga Bârsești Brebeni Sârbi Poiana Mare Barza Bucinișu Redișoara Beria Bucinișu Mic Roșieni
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Apostoli Tohani Drajna de Sus Poienarii Rali Poienarii Burchi Trestienii de Sus Dumbrăvești Poienile Predeal Sărari Țărculești Făgetu Popești-Podenii Noi Provița de Sus Vadu Săpat Fântânele Rahova Radila Varnița Filipeștii de �� Pădure Rotarea Satul Banului Zănoaga Florești Rotari Seciuri Frăsinet Rudari Stejaru Fundeni Sălcia Surani Găgeni Săngeru Șoimari Goga Scurtești Șoimești Gorgota Siliștea-Tătaru Ștefești Gură Vadului Slon Tomșani Gură Vitioarei Starchiojd Tipărești Harșa Tătaru Ungureni Homorâciu �� Telega Valea Cucului Iazu Telega Vale Valea Dulce Iordăcheanu Tisa Valea Plopului Izvoarele Trăisteni Valea
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
295 ● Regim de înălțime: parter ● Capacitate grădiniță: săli de grupă 2 Durata de realizare a investiției luni 12 ------------ Anexa 2/ 1.b/58 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Iancu Jianu, județul Olt AMPLASAMENT: Intravilanul localității Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei
HOTĂRÂRE nr. 963 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 210 obiective de investiţii, grădiniţe cu program normal cu două săli de grupă, cuprinse în Proiectul "Reforma educaţiei timpurii în România", componentele 1.a, 1.b şi 1.c. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235775_a_237104]
-
ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Iancu Jianu, județul Olt AMPLASAMENT: Intravilanul localității Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.156*) în prețuri 29.11.2010; 1EUR = 4,3137 lei din care: ● construcții - montaj mii lei 900 ● cost specific (Val tot/mp Ad) 3
HOTĂRÂRE nr. 963 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 210 obiective de investiţii, grădiniţe cu program normal cu două săli de grupă, cuprinse în Proiectul "Reforma educaţiei timpurii în România", componentele 1.a, 1.b şi 1.c. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235775_a_237104]
-
295 ● Regim de înălțime: parter ● Capacitate grădiniță: săli de grupă 2 Durata de realizare a investiției luni 12 ------------ Anexa 2/ 1.b/58 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Iancu Jianu, județul Olt AMPLASAMENT: Intravilanul localității Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei
ANEXE din 28 septembrie 2011 cuprinzând anexele nr. 1/1.a, 1/1.b, 1/1.c, 2/1.a/1-2/1.a/64, 2/1.b/1-2/1.b/73 şi 2/1.c/1-2/1.c/73 la Hotărârea Guvernului nr. 963/2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 210 obiective de investiţii, gr��diniţe cu program normal cu două săli de grupă, cuprinse în Proiectul "Reforma educaţiei timpurii în România", componentele 1.a, 1.b şi 1.c. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235948_a_237277]
-
ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Iancu Jianu, județul Olt AMPLASAMENT: Intravilanul localității Rudari, comuna Iancu Jianu, județul Olt INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.156*) în prețuri 29.11.2010; 1EUR = 4,3137 lei din care: ● construcții - montaj mii lei 900 ● cost specific (Val tot/mp Ad) 3
ANEXE din 28 septembrie 2011 cuprinzând anexele nr. 1/1.a, 1/1.b, 1/1.c, 2/1.a/1-2/1.a/64, 2/1.b/1-2/1.b/73 şi 2/1.c/1-2/1.c/73 la Hotărârea Guvernului nr. 963/2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 210 obiective de investiţii, gr��diniţe cu program normal cu două săli de grupă, cuprinse în Proiectul "Reforma educaţiei timpurii în România", componentele 1.a, 1.b şi 1.c. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235948_a_237277]
-
Sate: Mărunței, Bălănești, Malu Roșu Comuna Mihăești Sate: Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
m 7. Strada Călugăreiului, L = 780 m 8. Strada Doctorului, L = 550 m 9. Strada Ciuturicăi, L = 300 m 10. Strada Căzăcești, L = 260 m 11. Strada Pădurii, L = 350 m 12. Strada Calea Bocii, L = 2700 m 13. Strada Rudarilor, L = 160 m 14. Strada Plopului, L = 1050 m 15. Strada Târnavei, L = 800 m 16. Strada Pătrășcanilor, L = 560 m 17. Strada Castanilor, L = 1350 m 18. Strada Pițigoiului, L = 550 m 19. Strada Tălânganilor, L = 600 m 20
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
despăduriri și prepararea mangalului, necesar topitoriilor. Apoi oltenii s-au refugiat aici și din cauza fiscalității crescute a regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Turcu între anul 1845-1846. Primul preot a fost Alexie Nedici din Oravița Română. Această biserică este declarată monument istoric. În curtea bisericii sunt clădite mai multe cripte familiale, iar în imediata apropiere se află cimitirul. În Ciclova Montană, în cartierul rudarilor, se mai găsește și o capelă ortodoxă cu două clopote (turn și clopotniță), cât și o cruce de piatră, iar la poalele dealului Ocnarului se găsește cimitirul acestora. În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și la "Priod" s-a confirmat existența minereurilor ce conțin 38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest crizolit, oblenda și micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Iacob Sarbu, Ion Sarbu, Ion Goanța, Nicolae Careba, Tiberiu Sută, Valeriu Popescu, Octavian Popovici, Dragota Solomon, Mihai Gaspar, iar pastori au fost: Pavel Ciortuz, Dănilă Ciortuz, Pavel Petrut , timotei Miu , Sfercoci Valentin , în prezent pastor este Dobren Ion Pe Vale Rudarii s-au păstrat în mod miraculos 22 de mori cu ciutura (roată orizontală cu cupe radiale), din cele 40 câte au existat. Așezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,54%), cu o minoritate de romi ( rudari) (4,23%). Pentru 3,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,17%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este așezată în zona de intensă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare și de carne aparținând unei firme din Tecuci. În prezent se găsesc mai multe asociații agricole printre care: La mijlocul secolului XIX Ivestiul era un centru renumit al olăritului. Astăzi țiganii rudari din mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice, pe la mijlocul secolului XVIX, centru de împletituri, sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică cazane
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Prundu este un sat în comuna Lunca din județul Teleorman, Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Prundu este un sat în comuna Lunca din județul Teleorman, Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-au mai oferit aurul necesar existenței. Revenind la satul Prundu, după cum spun bătrânii satului ei s-ar fi așezat (rudarii) în acest loc pe la 1925 venind de la lupărie, tot o zonă de pădure, aparținând unei comune vecine. La început au fost câteva familii care și-au construit bordeie, locuințe specifice rudarilor. Având în vedere faptul că nu erau statornici bordeiele
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]