3,663 matches
-
nu-și amintea de vreo rudă pe nume Kong Rong. Totuși, el hotărăște să-l primească doar ca să vadă despre cine este vorba. La întâlnire, Li Yuanli l-a întrebat cu multă curiozitate pe micuțul Kong Rong: "Spune-mi, ce rudenie ne leagă?" Kong i-a răspuns: "Eu sunt un urmaș al lui Confucius, iar dumneavoastră al lui Lao Zi. Toată lumea știe că strămoșul meu, Confucius, a învățat de la Lao Zi multe cunoștințe despre ritualuri. Deci, între ei a fost o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ea. Îndreptă revolverul spre el și gemu: Ieși afară! Suferința Îi făcea din nou frate și soră. — Nu-l lăsa să te Înduioșeze, Îi spuse Rowe. A Încercat să te omoare. Cuvintele lui se izbeau Însă de zidul puternic al rudeniei de sînge. Cei doi frați păreau atît de uniți, Încît ai fi zis că au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt. — Te rog, nu mai vorbi! Îi spuse Anna lui Rowe. Nu folosește la nimic. Frunțile le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
bine, iar asta de când se știa, chiar Înainte să fi Început să vorbească. Îi veni În minte primul rând din teza ei neterminată de doctorat, Încuiată Într un sertar care În clipa aceea se afla lângă genunchiul ei stâng. Tchambuli: Rudenie și Înțelegere În Papua de Nord, Noua Guinee. Începutul acela era: „Comuni carea non-verbală stă la temelia ori cărui tip de societate umană“. Crezuse Întotdeauna că oricine (În sfârșit, ea) e În stare să priceapă ceea ce rămâne nespus, asemenea triburilor
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sub genunchi, a găsit cheița, ascunsă ca de obicei pe mica bordură a suportului mesei, iar când a deschis sertarul a fost satisfăcută să vadă același dosar maroniu așezat acolo de mulți ani, pe care erau scrise aceleași cuvinte, Tchambuli: rudenie și Înțelegere În Papua de Nord, Noua Guinee. și pașaportul era la locul lui, Între dosar și marginea sertarului, Întredeschis, destul cât să se vadă Între pagini niște dolari Împăturiți. Era atâta vreme de când nu mai văzuse toate lucrurile acelea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
între alții, cardinalul de la biserica: Sf. Petru în Lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala ce va continui a esiste intre celu adoptatu si tatalu si mama sa de a'si da unulu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala ce va continui a esiste intre celu adoptatu si tatalu si mama sa de a'si da unulu acestuia alimente, in casurile otarite de lege, va ave aceiasi urmare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înfiază drepturile și obligațiile pe care descendenții copilului din căsătorie le au față de ascendentul acestuia. Înfiatul și descendentii săi păstrează toate drepturile și obligațiile izvorâte din filiație față de părinții firești și rudele acestora 51. Mai mult, Înfierea nu dă naștere rudeniei între cel înfiat și rudele celui înfiat și rudele celui care înfiază, în afară de cazul celui arătat, se precizează în Art.79. Articolul 79 al Codului familiei reglementează a doua formă de adopție și anume cea cu efecte depline. Astfel, La
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner 365 consideră că, cererea tot mai mare de dezvoltare a tehnologiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Studiile care fac referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar și la nivel internațional. Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de rudenie stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de o parte ca pierdere (a unei ființe imaginată și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
valori reziduale ajustate. Valorile mai mari de +1,96 indică asocieri pozitive semnificative la p<0,05. Valorile mai mici de -1,96 indică asocieri negative semnificative la același nivel. 294 Păstrăm o rezervă vis-à-vis de existența /lipsa relațiilor de rudenie între frați, după tată, ca urmare a faptului că, majoritatea acestor copii nu au paternitate recunoscută. În cele mai multe cazuri această relație este declarată de mamă. 295 Datele INS arată o creștere ușoară, dar continuă a ratei recăsătoririlor persoanelor divorțate sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
198) făcea distincția între o societate închisă și una deschisă, precizând: „societatea magică, tribală sau colectivistă va mai fi numită societate închisă, iar societatea în care indivizii se confruntă cu decizii personale, societate deschisă”. În societatea închisă, predomină legăturile de rudenie, conviețuire, participarea la eforturile comune și solidaritatea în înfruntarea unor primejdii, participarea la bucurii și necazuri comune. Relațiile dintre indivizi sunt directe, aceștia simt că aparțin aceleiași comunități, asemenea unei părți într-un organism, într-un întreg. Fundamentală este cooperarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la familia nucleară, formată din soț, soție și copiii lor minori. Căsătoria nu mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
relației cu partenerul/partenera sau a decedat, se pot imagina dificultăți pe care familia monoparentală le va avea de depășit în viitor. De pildă, o situație favorabilă ar putea să o constituie aceea în care soțul tutore menține relații de rudenie cu familia soțului decedat, precum și cu propria familie de origine și mult mai dificilă este o situație în care părintele singur este izolat atât prin divorțul de soț/soție, cât și prin separarea de restul familiei. 3.2. Efecte ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
firesc, pot fi încă o dată confirmate prin faptul că pentru persoanele ocrotite în Centrul mamă-copil este posibilă revalorizarea pozitivă a relațiilor interumane. Programul urmărește integrarea în familia de origine, chiar dacă nu neapărat în trunchiul de bază, ci pe grade de rudenie secundare, a mamei și copilului. O altă soluție probată practic este plecarea din Centru prin căsătorie, deci formarea unei noi familii. Între obiectivele urmărite și soldate cu rezultate apreciabile se numără: învățarea rolului de mamă și dobândirea încrederii în forțele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
curent, ca o sursă de producere a bunăstării. Specifică societății tradiționale, familia extinsă constituia modalitatea de organizare a activității producătoare de venituri, presupunând participarea membrilor ei din mai multe generații. La baza acestei stări de fapt se aflau relațiile de rudenie și proprietatea acumulată în timp. Chiar sprijinul intergenerațional era întărit prin moștenirea averii bătrânilor. Relațiile de rudenie alcătuiau o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a activității producătoare de venituri, presupunând participarea membrilor ei din mai multe generații. La baza acestei stări de fapt se aflau relațiile de rudenie și proprietatea acumulată în timp. Chiar sprijinul intergenerațional era întărit prin moștenirea averii bătrânilor. Relațiile de rudenie alcătuiau o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie nu s-a pierdut nici în societatea contemporană, unde este înțeleasă mai ales în termenii a ceea ce pot face rudele unele pentru altele: servicii domestice, furnizare de informații despre locuințe, oportunități de serviciu, dar și unele aspecte ale vieții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
rudele unele pentru altele: servicii domestice, furnizare de informații despre locuințe, oportunități de serviciu, dar și unele aspecte ale vieții cotidiene; rudele acționează ca surse de influență, oferă suport psihologic, material etc. (C.C. Harris, 1998, p. 115). Deși relațiile de rudenie pot fi privite ca opusul relațiilor moderne de piață, al celor cu un pregnant caracter contractual (relațiile de rudenie apar ca personale, difuze, afective, sunt caracterizate de existența obligațiilor informale și, ca atare, pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
vieții cotidiene; rudele acționează ca surse de influență, oferă suport psihologic, material etc. (C.C. Harris, 1998, p. 115). Deși relațiile de rudenie pot fi privite ca opusul relațiilor moderne de piață, al celor cu un pregnant caracter contractual (relațiile de rudenie apar ca personale, difuze, afective, sunt caracterizate de existența obligațiilor informale și, ca atare, pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris, 1998, p. 104), rudenia este și un element de structurare a relațiilor economice. O altă trăsătură a familiilor se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]