4,150 matches
-
generații. Muzeul evreisc din Belmonte conține multe obiecte donate de jurnalistul și arheologul Jose Levy Domingos care ne-a dat multe explicații despre „marani", evrei convertiți forțat la creștinism numai să supraviețuiască Inchiziției. Altfel alternativă ar fi fost arderea pe rug, deci nevoiți să-ți părăsească convingerile religioase. Cu toate acestea unii au reușit să-și păstreze tradițiile iudaice, sărbătorile pe cai ocolite, în cripte subterane unde se și oficiau nunți ... Citește mai mult O vizită în Portugalia mi-a deschis
BIANCA MARCOVICI [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
generații.Muzeul evreisc din Belmonte conține multe obiecte donate de jurnalistul și arheologul Jose Levy Domingos care ne-a dat multe explicații despre „marani", evrei convertiți forțat la creștinism numai să supraviețuiască Inchiziției. Altfel alternativă ar fi fost arderea pe rug, deci nevoiți să-ți părăsească convingerile religioase. Cu toate acestea unii au reușit să-și păstreze tradițiile iudaice, sărbătorile pe cai ocolite, în cripte subterane unde se și oficiau nunți ... Abonare la articolele scrise de bianca marcovici
BIANCA MARCOVICI [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
abordez câte ceva din ambele teme, având în vedere legătură care este între ele. MESAJUL MEU ESTE DE ÎNCURAJARE. ... X. MAMEI, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015. Iar zorii sfetnici și pășesc departe, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Strâng flori la piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea. Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă Pe drumul care duce către toamnă. Citește mai mult Iar zorii sfetnici și pășesc departe,Către un rug aprins din neuitate șoapte.Strâng flori la piept și simt parfum de apeși-atâția vulturi prind în inima să-mi sapeConturul nesfârșit al unui dor preasfânt:Un dor albastru, ce iernile-mi alunga,Ce știe a face zăpezile să plângăși
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
face zăpezile să plângăși să tresalte în patru zări uimirea.Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea,Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara,Să nu mă tem pe drumul către seară.Iau luna sfetnic și pășesc în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet simt un glas care ma cheamăCătre albaștri ochi ai mamei,Ce vin spre mine-n raze mici de luna,Să-mi fie sfetnici, să nu-mi
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
bujorii din obraz în transcendental. Ți-am sărutat curajoasă buzele... Revino! Te doresc, strigă inima-mi , tremurând, pulsând în a ta! Cu ochii închiși în miez de noapte încerc să te revăd, să te simt,să te iubesc. Sunt un rug aprins pt.tine. Îmi zic, haide, să depășim barierele, spațiile de frunze, Marile,M-tii,C-tele,Oceanele; inlantutit , să ne iubim la nesfârșit Pleacă,îmi strigă ,amară aorta, prea târziu , ai ajuns,să dorești,să iubești! Citește mai mult Soțului
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
Ti-am mângâiat tâmplele aurii,bujorii din obrazin transcendental.Ti-am sărutat curajoasă buzele...Revino!Te doresc,strigainima-mi ,tremurând,pulsând în a ta!Cu ochii inchisiin miez de noapteincerc să te revăd,să te simt,să te iubesc. Sunt un rug aprins pt.tine.Imi zic, haide,să depășim barierele,spațiile de frunze,Marile,M-tii,C-tele,Oceanele;inlantutit ,să ne iubim la nesfarsitPleaca,îmi strigă ,amară aorta,prea târziu ,ai ajuns,să dorești,să iubești!... XXVI. DIN NOU... (DIN VOL
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
un capitol din creația autoarei care are încă multe resurse de exploatat. Temele majore ale poeziei ei, cu care cititorul este obișnuit deja: iubirea (“Adesea te plimbi prin mintea mea/ Tulburandu-mi iubite liniștea”), lupta cu iluzia și deziluzia pe rugul artei (“Tăcută aștept și așteptarea doare/ Așa cum așteaptă muza un poet), dragostea de mamă (“A nins și ninge iar măicuță/ și-n suflet mi-au crescut troieni”), evocarea satului natal (“ Este casa copilăriei în care am crescut,/..., locul unde ne
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DU-TE VARĂ... Du-te vară... mi-ai rănit inima... destramă-te în fulgi de nea și umbra ta să se destrame... ai fost flacără pe rugul iubirii și n-ai văzut că-mi arde cartea sufletului meu. Du-te vară... dragostea mea s-a topit pe altarul tău... sunt naufragiată la malul serilor albastre, nu mai am cuvânt, nu-ndrăznesc să mă ridic... (metaforic, am gândul
DU-TE VARĂ... de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384254_a_385583]
-
care acesta se raportează cu un nedisimulat sictir: “Îmi este clar că relațiile foarte proaste pe care le-am avut de timpuriu cu maică-mea mi-au stricat relațiile cu Dumnezeu. Obligat să-mi fac în fiecare seară rugăciunea, adăugam rugii mele câteva cuvinte în plus față de cele standard. Îl imploram pe cel de sus, după cum am mai spus, să mă scape de maică-mea, cel mai sănătos fiind s-o omoare. Dumnezeu, în înțelepciunea lui, nu mi-a îndeplinit dorința
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
simbioză fericită și de nedespărțit între frumusețea și forța corporale, pe de o parte și frumusețea și noblețea spiritului, pe de altă parte. În timpul asediului Troiei, după moartea lui Patrocle, prietenul lui Achile, aheii au înjunghiat și au ars pe rug doisprezece tineri troieni, a urmat prânzul morților, apoi au început jocurile de luptă în cinstea lui Patrocle : alergări de care, lupte cu lănci, cu arcul, trânta, cestul cu mănuși de piele, întreceri la fugă și sărituri. Achile a scos din
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
pentru animale. Dar alteori se ajunge la: pălmi, pumni, picioare, bâte, răngi, cuțite, răni, lacrimi, sânge, moarte. În anul 1950, în ziua când Brazilia a ratat cucerirea titlului mondial la fotbal, 35000 de chitare au fost rupte și puse pe rug, iar mulți oameni au făcut infarct. Acesta e doar unul din mulțimea exemplelor, suficient însă pentru a concluziona : abrutizarea în sport transfigurează suporterul într-o fiară dezlănțuită împotriva culturii, civilizației și sănătății. Da, oameni buni, acesta e sportul în ziua
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
putința desăvârșirii și lumea ar intra în întunericul stricăciunii și a morții care ar duce la noaptea veșnică a iadului. Nădejdea sporește prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca un „rug aprins” întru Iisus Hristos. Risipirea amăgirii și zdrobirea morții nu se vor săvârși fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui. Așadar, Rugăciunea este o minune ce face minuni: Îl coboară pe Dumnezeu și înalță sufletul
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
au aplauzele-n surdină Sau bubuitul tobelor spre mângâierea Celor orgolioși? Ce liniștit e mortul? Ce superb e? Cu zilele mai adăugam aurul versului, un gram, Copilul ce eram mergea în paralel , alăturea, Un cânt prin frunze, curgător, Ca ruga- rug nemuritor, prezumțios, insinuant, Ca o amantă, un amant, în depărtări mai ard păduri, Cu tinereți din care furi, vezi ochii lupului sticlind, Cu zilele mai nemurind, vecinii, morții ne aud, Cum te iubesc, cum te sărut, o, doamnă brună din
SĂ VEZI CHIPUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383796_a_385125]
-
Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci, Pe pieptu-mi ce trainică armură n-are Cu pașii ca pietrele de moară calci Și nu mă întrebi vreodată dacă doare... Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci, Petale muribunde în rug de soare Sau vânt ce bate seara prin copaci, Să pot fugi de tine, însingurare. Referință Bibliografică: Însingurare / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate
ÎNSINGURARE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380119_a_381448]
-
ar asculta lumea, Ar uita de viața grea. Dulce graiul românesc Îl cânt, pân’ mă prăpădesc! "Amintirile" lui Creangă Le port de o viață-ntreagă. Cu Eminescu subsuoară Băteam ulița pân’ la moară Și, de acolo, prin pădure, Recitam sub rug de mure Câte-o doină dulce, grea, Ce-mi împlânta inima. Curgeau ape de izvor, Murmurând un vers de dor. Iarba tremura pe prund, În surdină ascultând Dulce grai - ecou de dor La poalele munților. Mangalia, 10.05.2016 Foto
DULCE GRAIUL ROMÂNESC de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380156_a_381485]
-
Gherasim Cristea de la Râmnicu Vâlcea, Mitropolitul Antonie Plămădeală, un bun prieten, Părintele Arhimandrit Roman Braga, care acum este duhovnic și slujitor la o mănăstire din America. Cu părintele Roman Braga am frecventat Mănăstirea Antim din București, unde aveau loc întâlnirile «Rugului Aprins». Printre cei de acolo, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era asistent la Catedra de Mistică, pe care o ilustra Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, și pe care îl iubeam foarte mult noi, toți studenții... Venirea la Mănăstirea Antim din București i-
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Catedra de Mistică, pe care o ilustra Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, și pe care îl iubeam foarte mult noi, toți studenții... Venirea la Mănăstirea Antim din București i-a permis Părintelui Nicolae Bordașiu să cunoască viața monahală din interior și „Rugul Aprins“. „Ceea ce nu știe lumea și nici nu are de unde să o știe este faptul că venirea la «Rugul Aprins» a părintelui Ioan Străinul se datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
toți studenții... Venirea la Mănăstirea Antim din București i-a permis Părintelui Nicolae Bordașiu să cunoască viața monahală din interior și „Rugul Aprins“. „Ceea ce nu știe lumea și nici nu are de unde să o știe este faptul că venirea la «Rugul Aprins» a părintelui Ioan Străinul se datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des la Mănăstirea Cernica și, într-o zi, mergând pe lângă Biserica «Sfântul Lazăr» din cimitirul Cernicăi, am auzit revărsându-se
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
mănăstire, i-am spus părintelui Benedict ce am întâlnit noi la Cernica. Părintele s-a dus împreună cu Sandu Tudor, care era, pe vremea aceea, civil, necălugărit, la Mănăstirea Cernica. Astfel a ajuns Părintele Ioan cel Străin să facă parte din «Rugul Aprins», să fie mentorul nostru spiritual.“ Legat de acest episod, Părintele Nicolae Bordașiu își amintește clipele în care toți membrii grupării au primit binecuvântarea rugăciunii neîncetate de la Părintele Ioan: S-a apropiat de fiecare dintre noi, ne-a pus mâna
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Corneanu, Bartolomeu Valeriu Anania, Antonie Plămădeală, Episcopii Roman Stanciu și Gherasim Cristea, Arhimandritul Roman Braga, sau pe Costel Bărbulescu, Teodor Damșa și Eliade Buciuc. A făcut parte, după cum am mai spus și în răndurile anterioare, din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la Mânăstirea Antim din București, unde împreună cu alți 11 colegi și prieteni, între care Nae Nicolau, Roman Braga, Valeriu Streinu, Andrei Scrima, au primit binecuvântarea rugăciunii de la Părintele Ioan Kulâghin sau cel Străin. A fost secretar și apoi președintele
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Și ți-aduceam un strop de bucurie. Dar de o vreme nu mai poți s-asculți Decât suspine-n noaptea cea pustie Și știi că ziuă nu o să-ți mai fie, Iar albă, doar zăpada, pe-ai tăi munți. Și rugul se înalță până-n ceruri, Se sprijină pe doruri și durere, Aprinde gheață, sloiuri mari și geruri, Dar și lumina, în apus, tot piere. Doar maci de sânge, înroșind pasteluri, Mai poate, iarna ta, să ne ofere. Leonte Petre Sursa foto
FLACĂRA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380251_a_381580]
-
prietenul cel drag? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă gaură în el pentru coșciug / când morții nimănuia fi-vor laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
prietenul de lângă tine? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă gaură în el pentru coșciug / când morții nimănuia fi-vor laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” (Detalii, în Nichita Stănescu-Aurel Covaci, destinul unei prietenii) Și avem a reține că seraficul Nini, ne oferă o mare lecție de viață: orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]