450 matches
-
sa poetică a apărut în românește o selecție, După-amiază (1985), în transpunerea lui Nicolae Teică. Traduceri: Eugen Barbu, Jama, Moscova, 1971 (în colaborare cu I. Ogorodnikova); Gheorghe Gheorghiu, Vesenii snegopad, Moscova, 1979; Virgil Teodorescu, Zvezdnaia zemlia, Moscova, 1979; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Iuri Kojevnikov). Repere bibliografice: N. Atarov, Limunskie stranițî, „Novâi mir”, 1970, 7; G. Perov, Goroda i liudi, „Kodrî”, 1971, 5; Ioan Grigorescu, Prefață la Chiril Covalgi, După-amiază, tr. Nicolae Teică, București, 1985; Al. Simion, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea”,1844, 23; I. Heliade-Rădulescu, Notiță critică, „Curierul românesc”, 1844, 50; Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I, Viena, 1862, 147; Al. Odobescu, Opere, București, 1955, 205; Ghenadie Enăceanu, Principele Antioh Cantemir ca scriitor, „Revista nouă”, 1889, 4; N. Iorga, Știri despre D. Cantemir din scrisorile fiului său Antioh, CL, 1904, 10; Ștefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
În primele izvoare scrise ale Evului Mediu. În Istoria Ungariei, din 1907, Kőváry utilizează, pe lângă „oláh”, și alte etnonime pentru desemnarea românilor din epoca medievală, cum ar fi „vlakk” sau „rumén”. „Rumén”, care poate reprezenta și o ortografiere maghiară pentru „rumân”, dar seamănă, sub aspect fonetic, și cu etnonimul din limba germană, „Rumäne”, poate fi Întâlnit și În alte scrieri din limba maghiară a perioadei respective. De data aceasta, istoricul maghiar nu mai face comentarii pe marginea denumirii românilor, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 184; acesta se referă la bănățenii care, În timpul incursiunii turcești din 1738, Îi ajută pe otomani, blocând armatele austriecilor („urâta faptă a rumânilor”): „și Într-alte sate, juca, cânta: «ține, Doamne, tot așa, nici cu turcu’, nici cu neamțu’! ține, Doamne, tot așa!»”. Al.I. Amzulescu, op. cit., p. 293. Pentru apusul Europei, Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția mitologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1865, 397-402. Traduceri: J.-Fr. Regnard, Democrit, îngr. Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, pref. Costache Negruzzi, Iași, 1840. Repere bibliografice: Costache Negruzzi, Negru pe alb, București, 1969, 159-166; Densusianu, Lit. rom., II, 36-37; Iorga, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
sau agonizanți, căci cei loviți mai ușor goneau sau se târau printre ceilalți fugari, vrâstând calea cu dâre de sânge.” (L. Rebreanu- Răscoala, capitolul XI, Petre Petre) "Gloata a prins a fugi. S-a pornit focul armelor. S-au risipit rumânii. Nu toți. Au rămas cu gurile în țărână, să și doarmă somnul de veci, șaptesprezece oameni - opt rumâni, trei muieri, șase copii. I-au adunat soldații. Pe toți morții i-au adunat soldații. Au săpat o groapă largă, adâncă. Cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de sânge.” (L. Rebreanu- Răscoala, capitolul XI, Petre Petre) "Gloata a prins a fugi. S-a pornit focul armelor. S-au risipit rumânii. Nu toți. Au rămas cu gurile în țărână, să și doarmă somnul de veci, șaptesprezece oameni - opt rumâni, trei muieri, șase copii. I-au adunat soldații. Pe toți morții i-au adunat soldații. Au săpat o groapă largă, adâncă. Cu fețe de pământ au săpat groapa soldații.” (Z. Stancu- Desculț, capitolul brazdă îngustă și adâncă) Stilul lui Rebreanu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în care alunecăm din cauza unora ca de-alde ăsta (careeste.blogspot.com, 21.V.2007); În România de-alde ăștia se plimbă liberi pe stradă (ziare.com, 25.XI.2006); Alde ăștia și tovarășii lui dă teapa lui aduseră poporul rumân la sapă dă lemn! (forum Ziua, 3.VI.2006); A simțit fostul premier nevoia să se - cum să-i zic? - exhibeze în public ca alde ăia? (EZ, 28.I.2005). Gruparea lui alde cu demonstrativele cu sens neutru, abstract, a
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
sunteți decanul de vârstă al scriitorilor băcăuani, peste doar câteva zile urmând să rotunjiți nouă decenii de viață... ...da, așa e. Am văzut lumina zilei la 12 octombrie 1916, într-un sat de pe malurile Sabarului (Crovu Potlogi), veche așezare de rumâni de pe pământurile Brâncovenilor și Cantacuzinilor, în timpul primului război mondial, tatăl meu căzând în luptele de la Oituz. Să înțeleg că această întâmplare tragică v-a apropiat de Bacău? În Bacău m-au adus serviciul militar, războiul și, ulterior, numirea în învățământ
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Hronosa, București, 1979; Camil Petrescu, Poslednaia noci liubvi, pervaia noci voinî, Moscova, 1979; Profira Sadoveanu, Pokinutaia planeta, București, 1980; Ionel Pop, Odinokii volk, pref. Titus Popovici, București, 1980 (în colaborare); Nicolae I. Ștefănescu, Zagadka arhiva, București, 1982; Nichita Stănescu, Pesni Rumânii, București, 1987; Nichita Danilov, Ciornâi anghel, Iași, 2003. Repere bibliografice: Sorin Titel, Metamorfozele unui personaj, RL, 1979, 21; Nicolae Ciobanu, „De la Demon la Luceafăr”, LCF, 1979, 43; Victor Ivanovici, Comparatisme moderne, REVR, 1980, 4; George Muntean, Versurile lui Eminescu traduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
în sangiacul Novi Pazar 77.300. Localitățile cu un număr mai mare de români erau în regiunea Tuzla cu orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei își ziceau rumâni trăind în sate cu nume vechi românești - Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și popor se accentuă foarte mult acum și de aici provine că azi încă poporul român prezintă înfățișarea a două rase suprapuse sau juxtapuse, care n-au nimic de comun: orășenii și sătenii" (Drăghicescu, 1996: 251). Prăpastia dintre boieri și rumâni nu era bazată pe diferența de rang sau bunăstare ci "este cu totul asemănătoare cu deosebirea ce se face între oamenii care sunt de sânge străin unii de alții" (Drăghicescu, 1996: 231). Dincolo de acest aspect ne întrebăm oare cum se
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe diferența de rang sau bunăstare ci "este cu totul asemănătoare cu deosebirea ce se face între oamenii care sunt de sânge străin unii de alții" (Drăghicescu, 1996: 231). Dincolo de acest aspect ne întrebăm oare cum se stabileau relațiile între rumâni, cei care erau de mai multă vreme, cei mai noi, foști boieri, dacă puteau fi strămutați după voia celor ce îi stăpâneau etc. Pentru că rumânul era robul. Nefiind de un neam, boierii au împilat fără limite țăranul român. Or, pentru
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alții" (Drăghicescu, 1996: 231). Dincolo de acest aspect ne întrebăm oare cum se stabileau relațiile între rumâni, cei care erau de mai multă vreme, cei mai noi, foști boieri, dacă puteau fi strămutați după voia celor ce îi stăpâneau etc. Pentru că rumânul era robul. Nefiind de un neam, boierii au împilat fără limite țăranul român. Or, pentru existența unei solidarități reale este nevoie de echitate socială. Se observă la Motru intuiția absenței funciare a diversificării comunitare. El spera să se poată identifica
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îi Înșir visurile mele editoriale și culturale, cum și ale prie tenilor mei cu mâncărimi de condei. Se uită cu jale la mine: — Ce nu te lași de fleacuri, Beldie?... N-ai Înțeles până acum, din cât ai trăit, că rumânului nu-i trebuiește editură și cultură fiindcă n-are ce face cu ele? Lui Îi trebuie băutură, mâncare și trai bun!... Ascultă aici la mine: locul ăsta din pasaj este central și discret, anume făcut pentru un local de noapte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care-l Întâlnesc, șontâc-șontâc, urcând sau coborând din liftul casei mele. COLONELUL REZERVIST VOICULESCU, CARE COMANDA O co loană de muniții, cu sute de căruțe și mii de cai de rechi ziție mânați de milițieni bătrâni, era o comoară de rumân cu rare virtuți ostășești, proprii mai degrabă frontului celui mai greu de luptă, dacă coconașii cu eghileți la umăr, care Întoc miseră ordinea de bătaie a campaniei, l-ar fi cunoscut mai bine sub Înfățișarea lui neprietenoasă și ursurză. Coborât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam și mă amuzam de Ferdinand cel cu urechile prea lungi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unui intelectual și divagațiile lui În jurul automobilului. - Descartes și Montaigne pot fi uneori de folos În depanajul motorului. - Cât mai puțin confort pentru un minimum măcar de sportivitate. - Drumuri, popasuri și Întâl niri cu oamenii, ba chiar și cu Dumnezeul rumânilor, și zăbo viri ale inimii păgâne și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căruță sau călare, și fie chiar cu bicicleta, călătoria devine bogată, felurită și plină de Întâlniri și Întâmplări neașteptate: și unde mai pui că oste neala Îți cultivă aptitudinea rezistenței la oboseli și suferințe, potolindu-ți nervii; iar praful, vorba rumânului, este de la Dumnezeu. AM POMENIT DE INTELECTUALI. CE MINUNAT EXERCIȚIU, fizic și mintal, pentru un adevărat intelectual reprezintă totuși automobilul! Dar practicat de aproape, fără șofer, mai Întâi În curtea casei tale - [automobilul] Îngrijit, spălat cu fur tunul, șters cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al rumânilor și să te ospătezi cu el, călugărește, din merindele tale, roșii și ardei grași, săltând veseli În răcoarea apei, Între pietre adunate la mal, ca să-i mâncați cu brânză, usturoi și ceapă verde, adă pându-vă apoi ca cerbii, Îngenuncheați deasupra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceapă și alte buru ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acea Fundație Culturală Re gală, unde aveam numai prieteni, dar care, cu toții, n-au Înțeles alarmele și Îndemnurile mele naive, mulțumindu-se să cultura lizeze mai departe satele cu anasâna și de pe scaun, cu cărți și reviste neînțelese de mintea rumânului, tea fără și nestricată de Învățătura orașelor. Aici, În Pisc, l-am cunoscut pe Gheorghe Olarul, meșterul figurinelor de ceramică, la care am descoperit, În coșarul de nuiele din fundul ogrăzii, o „Lupa Capitolina“ cu Romulus și Remus sugând cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]