290 matches
-
românității se dobândi așadar și prin eliberarea prin cultură, în special prin "slobozenia" lingvistică. Însă statalitatea și independența cultural-lingvistică, deși elemente necesare ale neatârnării politice, nu sunt și suficiente în acest scop. "Epoha de fericire" pe care o luase "duhul rumânesc" a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele față de paradigma fixată de Școala Ardeleană, care era străină de ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele față de paradigma fixată de Școala Ardeleană, care era străină de ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage începutul nația română din zioua de astăzi" (p. 16). Ioan Albineț, în Manual de istoria Principatului Moldavei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. (1991). De originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
daco-romanae sive Valachicae, Composita ab Samule Klein de Szad... completato vero, et hunc ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Vindobonae, Typ. Josephi nob. de Kurzbökh, 1780. 1787 [2]. VĂCĂRESCU, IENACHE, Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduielelor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întîi dă dumnealui...la leat 1787, Tipografia Sfintei Episcopii a Râmnecului. 1789 [1]. ȘCOLERIU, TOADER, Lecțione adică cuvîntare, scoase de la întâie parte a gramaticii...în tipografie ce politicească, în tărgul Ieșului, 1789, noiembrie 8. 1797 [1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
tipar cu cheltuiala Coconului Scarlat Roset [Sibiu], 1828. 1833 [1]. SEULESCUL, GH., Gramatică românească sau observații gramaticești asupra limbei românești. Pentru școalele normale și ghimnaziale. Partea I-a, etimologiă, II parte, sintactică, Iașii, Tipografia S. Mitropolii, 1833. 1835 [1]. Gramatica rumânească, tipărită cu cheltuiala din Casa Școalelor publice și priimită în clasurile de începători, București, Tipografia lui Eliad, 1835. 1840 [1]. GOLESCU, IORDACHE, Băgări de seamă asupra canoanelor gramaticești, București, Tipografia lui Eliad, 1840 1848 [1]. BĂLĂȘESCU, NICOLAU, Gramatica română pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gramatica română pentru clasa a III-a poporală și normală, edițiunea a II-a , în Tipografia arhidiceziană, Sabiiu, 1870. 1872 [1]. CORDESCU, D.R., Abecedar foneticu - ed. a 2-a. -București : Socec &Comp., 1872. 1874 [1]. PONTBRIANT RAOUL de, Noua gramatică rumânească pentru școalele ambelor sexe, urmată de un curs complect de analize logice, București, Librari editori Socec și compania, 1874. 1878 [1]. CĂLINESCU, D., Șt., Manual de sintaxă romînă, 1878. [2]. CREANGĂ, ION, Metódă nouă de scriere și cetire: pentru usulu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
publicații. Pentru a înceta dar această lipsă, și pentru a împlini dorința obștească, s-a format acum o soțietate spre a urma cu publicarea aceștii Gazete, avînd drept scop folosul obștesc; prin urmare această Gazetă, cunoscută sub numele de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Gazete, avînd drept scop folosul obștesc; prin urmare această Gazetă, cunoscută sub numele de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale și va ieși o dată pe săptămînă, în toate miercurile. Prețul abonamentului pentru Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale și va ieși o dată pe săptămînă, în toate miercurile. Prețul abonamentului pentru Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că cheltuielile aceștii publicații s-au făcut cu mult mai grele, pe d-o parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că cheltuielile aceștii publicații s-au făcut cu mult mai grele, pe d-o parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și franțozească, spre a se putea citi de mai mulți amatori, soțietatea lasă tot același preț, pentru amîndouă gazetele, spre înlesnirea prenumeranților. După socoteala ce s-a făcut cu d-amănuntul de cheltuielile trebuincioase, s-a văzut că, de nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
forma alcătuirea școlarilor săi în deprinderile ce vor face dîndu-le drept model urzeala limbei scripturei întocmite cu atîta înțelepciune de părinții noștri. Spre înlesnirea școlarilor și spre întinderea acestor lecții la mai mulți doritori, cea din urmă față a Curierului rumânesc va fi hotărîtă spre publicarea lor, de unde, fără greutate a scrisului le vor avea școlarii gratis și vremea scrierii se va putea întrebuința spre alte băgări de seamă folositoare. Cursul literaturei și declamației va fi slobod de obște la orice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu îmbrăcămintea, hrana și cele trebuincioase din casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor fi limba rumânească și franțozească, declamația, muzica vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu de dimineață pînă la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Archirie și Anadan. Ed. M. Georgescu, București: Minerva, 1997 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 2), 157-168. AAM.1713 Antim Ivireanul, Așezământul Mănăstirii Antim. Ed.: Antim Ivireanul, Opere, ed. G. Ștrempel, București: Minerva, 1972, 324-346. AB Istoria Țării Rumânești de la octombrie 1688 pînă la martie 1717.Ed. Mihail Gregorian, Cronicari munteni, II, 273-352. (apud Todi 2001) ACP.1714 Antim Ivireanul, Capete de poruncă. Ed.: Antim Ivireanul, Opere, ed. G. Ștrempel, București: Minerva, 1972, 386-394. BB.1688 Biblia. Ed.: Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Ed.: Istoria Țărâi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ed. O. Dragomir, București: Editura Academiei Române, 2006, 145-202. CL.1570 Coresi, Liturghier. Ed. Al. Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
refuză încetățenirea. A trebuit să treacă un timp apreciabil și să se cheltuiască eforturi însemnate până când „redengota“ să urmeze soarta mai veche a anteriului, iar vorbele străine, după cum ceruse Heliade în gramatica lui din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a anteriului, iar vorbele străine, după cum ceruse Heliade în gramatica lui din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate“ (Iordache Golescu, Înainte cuvântare la Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840). Despre aceste „deosebiri“ și „amestecături“ în ale scrisului, absolut firești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a tranziției alfabetice. Deosebirea apare limpede: alfabetul de tranziție reprezintă doar o etapă, tranziția alfabetică - procesul total. Vechiul alfabet chirilic românesc cuprindea 43 de litere:. În gramatica sa din 1787 (Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești), Ienăchiță Văcărescu reține 33 de litere, eliminând pe ... și acordând lui y valoarea fonetică u. De remarcat însă că unele din aceste semne (...), deși absente din lista propusă, persistă totuși în textul gramaticii. Asemenea divergențe între teorie și practică, cum
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
q, § , 7, £ , 9, ¦ , y. Sunt exact cele 29 de litere propuse în același an de gramatica lui Heliade, însă aici, slavă Domnului, ele se prezintă limpede, scutindu-ne de controverse și de dubii. Influența lui Heliade patronează și anonima Grămatică rumânească, „Tipărită cu cheltuiala din Casa școalelor publice și priimită în clasurile de începători. București. În Tipografia lui Eliad. 1835“. Alfabetul de la 1828 este redus aici la 27 de litere, prin eliminarea lui 7 și y. După o informație pe care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
latină a literelor, nu pare totuși o născocire, câtă vreme ni se oferă însăși lista alfabetică! Să fi existat o ediție revăzută, scoasă de sub tipar în același an cu prima? Ipoteză lipsită de șanse: ediția a II-a a Grămaticii rumânești apare în 1837, fără modificări sub aspectul ce ne preocupă. Oricum, adoptarea în școală a ordinii alfabetice latine are loc efectiv în această vreme. O întâmplare norocoasă mi-a pus sub ochi, la Biblioteca Academiei (III 298532), două cartoane imprimate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și t, „care sunt cunoscute de toți românii cititori, pășind treptat cu schimbarea în trimestrul al treilea și al patrulea, până când această foaie, din preună cu numele său de românesc, se va înfățișa publicului în veșmintele sau literile cele adevărate rumânești“. Înnoirile promise nu vor intra în vigoare decât în 1841 (Curierul românesc, nr. 13, și Curierul de ambe sexe, per. III), asociindu-și o surpriză unică în felul ei. În inventarul de semne al ambelor publicații își fac apariția trei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
adică pentru «hatârul» dumnealor, mai încărcă pe bietul Curier cu câteva buche, de care scăpase în anul trecut. Pe semne că voiește să mai ia câțiva galbeni și de la niște oameni ce mai niciodată n-au dat bani pe cărți rumânești“ (Urzicele, în Curierul românesc, 1847, nr. 3). Dictată de rațiuni financiare sau de alt ordin, concesia e vizibilă și dă de gândit. Este vorba, în ultimă instanță, de decalajele de receptivitate ale epocii, care ni se dezvăluie până astăzi, cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Judecata la Români, apud Octav Gorescu, Văcăreștii Mînăsire. Văcăreștii Penitenciar, București, 1930. 245 Nicolae Muste, Cronica, apud Ioan Chiș, "Istoria penitenciarelor din România", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elită, provenit dintre elevii Academiei Domnești din București, devine la Athos chiar dascălul de limbă greacă al lui Paisie. I-a stat alături starețului și la Dragomirna și, sub influența activității cărturărești a acestuia, concepe aici, în 1772, celebra „Gramatica Rumânească” și un lexicon slavonoromân (1778), cuprinzând douăzeci de mii de articole, scrie versuri și elaborează o succintă poetică. Ca traducător, oferă versiuni românești ale unor texte teologice, între care cele mai importante sunt „Viețile Sfinților” din slavonă, 1780, și „Omiliile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]