594 matches
-
colegilor mei, veseli, doritori să intre într-o nouă lume, unde educația este dătătoare de vise. Am vrut să încep să visez, dar strigătul zurliu, atât de bine cunoscut mie mă readuse cu picioarele pe pământ. Colegele mele, cu pielea rumenită de pulberea portocalei de foc ce domnește pe cer, mă făcuseră să văd, din nou, că deși sufletul meu e tulburat și un început înseamnă părăsirea unui sfârșit, există lumină chiar și în cele mai întunecate colțuri ale Tartarului. Băncile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
adăugă: - A sunat adineaori Armelle de Kersaint. Zice că se petrec lucruri ciudate la castel. - Cum adică ciudate? Secretara făcu o strîmbătură neștiutoare: - A zis că lucrurile astea nu se pot povesti. Ci doar se arată. Friptura la tavă era rumenită exact cît trebuie, menajera care o Înlocuia pe Jeanne era o adevărată comoară; În ciuda evenimentelor, Arthus coborîse la dejun, Juliette strălucea de bucurie, Ronan o sorbea din ochi, iar Armelle Îl convinsese pe Philippe să li se alăture. Această primă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de renume, În coșulețe și-n farfuriuțe și-n ceșcuțe - friptură de pasăre și ficat de porc și de vită, cu piure de cartofi noi, iar, pe mici platouri, felii de pâine graham, fursecuri, alune, mieji de nucă, saramurați și rumeniți la rolă, caise, pere pergamute, mere dulci, sântiliești. Îi făcu semn, cu mâna, și-l și invită, verbal. În loc de altceva, el se pomeni că rostește: dar, iar, hram?! Da, iar, hram, clipoci, ea, dulce, din buzele-i senzuale, ca de pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nu ieșeau din el decât dacă dădeau de animale mai bune. Cetele se priveau. Stăpânii nu spuneau nimic. Cerură câte o ulcică de vin, o dădură pe gât pe nerăsuflate și așteptară tot încruntați. Negustorii se șterseră bine la gură, rumeni de băutură, oftară, se uitară la ceasurile de la brâu și se apropiară de vite. Gheorghe nu-i slăbea. Sandu lăsase o mână în jos și era cu ochii țaglă. Ce i-ar mai fi ușurat! Tocmeala începu sub nasul lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
el un glas din centrul de jăratic al cărții. - Alexandru cel Bun! putu el șopti cu glasul apăsat, căci bucuria, uimirea îi strângea sufletul și... încet, încet painjinișul cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. El era lungit pe o câmpie cosită, fânul clădit mirosea, cerul de înserare era deasupră-i albastru, limpede, adânc, nouri de jăratic și aur umpleau cu oștirile lor cerul, dealurile erau încărcate cu sarcini de purpură, paserile-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cei frumoși cu capete și umere inundate de plete; iar un înger, cel mai frumos ce l-a văzut în solarul lui vis, cânta din arfă un cântec atât de cunoscut... notă cu notă el îl prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. Numai semnul arab lucea roș, ca jăratecul noaptea. "Asta-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea. Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu?... Oare nu se mișcă lumea cum voi eu? El strânse c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
concertul prin fără fir”, „scrîșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pîini În brutăria dimineții”, „sîngele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o legătură de vase comunicante, Încît subiectul apare deplin integrat evenimentelor ce Îl asaltează de pretutindeni, antrenîndu-l În mișcarea lor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
voștri În locul bulgărilor de cărbune. Nu, n-am fost eu alături de voi la ospețe cînd străluceau pe tăvi, Parcuri de vînătoare, În vreme ce sub ferestre Refluxul de tenebre tîra Înfometații În nisip ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pîine... Astfel de secvențe nu sînt rare În Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („LÎngă armele voastre, oameni neînduplecați, / LÎngă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfîșie plămînii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de misteri”. Reputatul lui senzualism este destul de decent. La vedere rămîne doar expresia celei mai clare pudori. Să se observe, În Legendele istorice și Basme, unde femeile au un loc important, că, Înainte de a deschide gura, doamnele, junele copile se rumenesc invariabil la față. Să cităm: Doamna lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde femeile au un loc important, că, Înainte de a deschide gura, doamnele, junele copile se rumenesc invariabil la față. Să cităm: Doamna lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își dă repede pe față „rumeneala” și, cu chipul purpurat, fuge pe plai. În fine, În balada N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului, domnul tînăr, trecător
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
visase. Cum putea fi altfel dacă nu „rumenă și albuliță”? etc. Rumeneala e, așadar, cartea de vizită a inocenței. Bărbatul poate fi „un tigru ce flămînzește”, un devastator de bogate grădini, femeia (evocată cu precădere În faza nubilității) trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește, fata dalbă se roșește „plăcut, ușor” (N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă În nota inocenței, trebuie să fie ușoară, plăcută, rareori fața se Împurpură („la aceste vorbe, pe frumoasa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mea suflare. GÎndule, mergi și-i vestește Că iubitul ei sosăște, Spune-i să se descernească Și să nu mă mai bocească. Du ochilor drept vestire A plînsului contenire, Du guriței bucurie De sărutări cu trufie. SÎnul, peptul dezvălește, ȚÎțișoare rumenește, Rădică di pi picioare Orice feli de-nvălitoare Și spune cu Îndrăzneală C-oi să fac mare năvală.” Este prima oară, după știința mea, cînd un poet erotic Îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de măsline aromatizat cu crenguțe de rozmarin, rondele de ardei iute și câteva felii de usturoi. Când usturoiul devine rumen, se scoate din tigaie, să nu se ardă, și se adaugă inflorescențele de conopidă și celelalte legume. După ce s-au rumenit ușor, se stinge cu puțin oțet și se mai lasă pe foc până când scade toată zeama. La sfârșit, se sărează și se lasă deoparte să se răcească. Fasolea fiartă se pasează cu mixerul, apoi se trece prin sită, să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
gras se coace, se curăță de pieliță, semințe și nervuri și se taie cubulețe. Se încălzește într-o cratiță puțin ulei de măsline și se aromatizează cu un cățel de usturoi și o crenguță de rozmarin. Când usturoiul s-a rumenit, se scoate, să nu se ardă, și se călesc în uleiul încins bucățile de vânătă și ardei gras. Ouăle se bat spumă împreună cu o lingură de lapte, sare și piper, se toarnă peste legumele călite și se amestecă totul bine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
continuu cu o lingură de lemn. După 5 minute, când mămăliga s-a legat, se răstoarnă pe o placă de bucătărie unsă cu ulei și se lasă să se răcească. Îmtre timp, ceapa se curăță, se taie fin și se rumenește în tigaie cu 2 linguri de ulei și una de unt, apoi se adaugă fasolea fiartă, o lingură de zahăr și una de oțet, sare și piper. Mămăliga rece se taie în triunghiuri care se ung cu ulei de măsline
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu 2 linguri de ulei și una de unt, apoi se adaugă fasolea fiartă, o lingură de zahăr și una de oțet, sare și piper. Mămăliga rece se taie în triunghiuri care se ung cu ulei de măsline și se rumenesc ușor pe grătarul încins. Crutoanele de mămăligă se așază pe un platou și se servesc împreună cu garnitura de ceapă și fasole. Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Ingrediente pentru 4 persoane • 4 dovlecei • 3 lipii subțiri (uscate) • 120 g brânză
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
măcinată și un praf de sare. Cu ajutorul unui dispozitiv de patiserie se distribuie compoziția obținută în 6 spirale sub formă de pateuri vol-au-vent (volovane). Se dau la cuptor 10 minute la 250°C. Ceapa verde se curăță, se taie, se rumenește ușor în puțin unt, apoi se adaugă bobul și mazărea fierte. Amestecul se călește câteva minute, apoi se sărează și se condimentează cu verdeața tocată. Se umplu coșulețele duchesse cu legumele călite și se servesc imediat. Frigărui japoneze Ingrediente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și câteva linguri de apă foarte rece și se omogenizează până când se obține un aluat fluid și omogen. Se trec frigăruile prin această compoziție, având grijă să se acopere bine, apoi se prăjesc în ulei de măsline încins. După ce se rumenesc, se scot și se lasă pe o folie de hârtie absorbantă, să se scurgă. Se sărează, se aranjează pe un platou și se servesc calde. Un sfat în plus Compoziția din făină, apă și gheață este asemănătoare celei utilizate la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de preparare: 110 min. Conținut caloric: 190 kcal/porție Rețetă ilustrată Mod de preparare: Miezul de pâine se taie cubulețe. Ceapa tăiată peștișori se amestecă în tigaie cu o nucă de unt, apoi se adaugă miezul de pâine și se rumenește. Se transferă compoziția într-un vas adânc, se adaugă ouăle și un pahar de lapte, se amestecă bine și se lasă deoparte, să se odihnească. Între timp, lăptucile se rup în bucățele și se rumenesc ușor într-o tigaie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
miezul de pâine și se rumenește. Se transferă compoziția într-un vas adânc, se adaugă ouăle și un pahar de lapte, se amestecă bine și se lasă deoparte, să se odihnească. Între timp, lăptucile se rup în bucățele și se rumenesc ușor într-o tigaie cu ulei de măsline, sare și un cățel de usturoi. Se toarnă peste miezul de pâine muiat, la care se adaugă 3 linguri de făină, 2 linguri de parmezan ras, un praf de sare, piper, cuișoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Se toarnă peste miezul de pâine muiat, la care se adaugă 3 linguri de făină, 2 linguri de parmezan ras, un praf de sare, piper, cuișoarele măcinate și se amestecă bine totul. Cartofii se taie felii, se sărează și se rumenesc în ulei de măsline amestecat cu unt, apoi se scot și se pun pe un platou, să se răcească. Se ung cu unt 8 forme pentru brioșe (se pot folosi și forme din aluminiu), se dispune în fiecare câte un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
coriandru măcinat • unt • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 209 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Anghinarea se curăță de frunzele exterioare tari și de nervuri, apoi se taie cubulețe și se rumenește 10 minute la foc mic, în puțin ulei de măsline și o hașmă tăiată fin. La sfârșit, se adaugă parmezanul ras și se potrivește de sare și piper. Se decupează din foaia de aluat 24 de dreptunghiuri cu dimensiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]