8,560 matches
-
urmat povața celuilalt". Refuz să citesc astfel de texte de parcă ar fi programatice. Nu văd în ele nici alegorii de un anume didacticism. Totuși, sînt tentat să văd în cei doi consilieri, pe lîngă tot felul de zig-zag-uri structurale, și ruptura (ruptura ca dependență complementară) dintre lume și sens, dintre pitorescul vieții și armonia unei înțelegeri monadice. Este echilibrul, fragil, într-adevăr, în care se înscrie un hedonist. De fapt, tocmai fragilitatea dă forță, aici, echilibrului. La drept vorbind, dincolo de prologul
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
povața celuilalt". Refuz să citesc astfel de texte de parcă ar fi programatice. Nu văd în ele nici alegorii de un anume didacticism. Totuși, sînt tentat să văd în cei doi consilieri, pe lîngă tot felul de zig-zag-uri structurale, și ruptura (ruptura ca dependență complementară) dintre lume și sens, dintre pitorescul vieții și armonia unei înțelegeri monadice. Este echilibrul, fragil, într-adevăr, în care se înscrie un hedonist. De fapt, tocmai fragilitatea dă forță, aici, echilibrului. La drept vorbind, dincolo de prologul acesta
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
ochiului, retrăiam fulgerător istoria unei despărțiri de pe urma căreia fiecare, luînd-o pe alt drum, fusese la un pas de consemnarea unei prăbușiri definitive. Îmi aminteam și astăzi cum, pierzînd-o pe Mihaela, aderența mea la lume încetase brusc și pentru multă vreme, ruptura exterioară dînd naștere, printr-o reflectare simetrică, unei scindări interioare atingînd proporțiile catastrofei. Atunci deprinsesem gustul dezastrului și încrîncenarea cîinoasă a omului care, ani de zile, nu mai putuse crede în nimic. O priveam pe Mihaela cum își scutura părul
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
țările calde, pentru a nu-și risca viața rămînînd într-un climat greu de suportat, nu era de natură să jignească pe cineva. Oricum, discuția aceea a avut darul de a lămuri anumite lucruri și nu a dus la o ruptură între cei ce am participat la ea, așa cum se întîmplă de obicei. Spun asta pentru că ulterior Mircea Iorgulescu m-a apărat în revista "Dilema", unde fusesem atacată în mod nedrept, iar după ce a părăsit studioiul de la Praga al "Europei libere
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
momente din existența cotidiană a spitalului psihiatric. Trecutul reînviat de ea este însă unul foarte apropiat, între timpul povestit și timpul povestirii distanța cronologică este aproape neînsemnată. Deși brutal, accidentul (sau pseudo-accidentul) care o aduce la ospiciu nu produce o ruptură în viața Ioanei. Nu separă cele două perioade, ci le unește, iar azilul este o prelungire a lumii din afara lui. Este, în totul, asemenea ei, nu este Ťo altă lumeť, sustrasă, izolată, autonomă, cum se întîmplă în alte romane cu
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
poeți, mă umpluse de scărbă", (Antimetafizica). Tocmai această interzicere feroce din anii '50 a literaturii interbelice a dus tînăra generație la reorientarea totală a "frontului liric": vreme de decenii "opozantul" nu a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
-i aduce în cinematografe, atunci pariul mi se pare definitiv pierdut. Nu că tinerii regizori, acum atît de pe val, vor dispărea (de disperat, sigur vor dispera) sau că nu vor mai face pelicule pentru care să plouă cu premii. Dar ruptura cu publicul românesc s-ar putea să fie definitivă, iar ei să se orienteze către a face numai filme,de export". Să trec însă la o analiză a lungmetrajului, dar să încep cu o explicație a titlului acestui articol. Anumite
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
dar numai o mică parte a lor a continuat să publice în Occident, după întoarcerea în țară. Până și în domeniul matematicii, aparent cu vocația internațională cea mai clară, s-a manifestat acest fenomen. Ulterior, cu venirea comunismului, desigur că ruptura s-a agravat. Dar acum, la 17 ani de la căderea comunismului, se observă un reviriment? Schimbarea în bine este încă foarte timidă. Prejudecata imposibilității publicării studiilor românești în marile reviste și edituri din Occident este încă puternică, în ciuda faptului că
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
o văd cu multe trepte și eu chiar urc pe ea, urc. Dar cine Îmi dă putere să urc, cine? Fiecare bucată de ură pe care o rup și o las să cadă În jos, În neant, acest efort al rupturii, mă Înalță pe o noua treapta. Eu parcă aș fi Încadrată Într-un paralelipiped de piatră și piatra aceasta gri și murdară Înseamnă ura. Dacă dau jos câte o bucată din acest trup diform În lumea visului, În realitatea minții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Pavel Șușară Daniela Chirion Pictura sa, puțin cunoscută încă, dar cu un imens potențial de reprezentare și de comunicare, marchează, în mod decis, o ruptură - una care ar putea fi chiar o problemă de generație -, atît față de discursul monoton și pleonastic al expresiilor alternative și al nenumăratelor insurgențe domesticite, cît și față de retorica doctrinelor înalte, de acel gen de artă care caută spiritualitatea în silogisme
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea susține în prezent o ruptură totală cu mentalitatea comunistă? Sau aceasta, dată afară, protocolar, pe ușă, revine, fantomatică, pe fereastră? Mă tem că așa stau lucrurile. într-un duh defetist (postideologic), Nina Cassian ne recomandă "să ne dezbărăm de nesăbuita dorință de a vedea coincizînd
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
restrictive? Cum se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vieții private a familiei și a reproducerii. Modificările comportamentului matrimonial al românilor pe fondul procesului de industrializare, urbanizare și școlarizare sunt aduse în atenție de Luminița Dumănescu în "Regimul matrimonial în comunism" (pp. 115-137). Potrivit autoarei, familia tradițională a suferit rupturi serioase în comunism, noua familie (nucleară) diferind prin mod de formare, caracteristici și funcții de cea de care s-a desprins, dar, după toate aparențele, în ciuda dezarticulării, familia românească a iesit întărită din socialism (p. 134). Despre cum anume acționa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și, mai ales, poate că avem nevoie de o departajare mai fermă între spațiul public și spațiul privat, una care să nu mai perpetueze pernicioasa dintre maidanezii "noștri" și cei "străini". Omul reprezintă o fază a evoluției naturii, nu o ruptură radicală față de natură, iar felul în care include animalele în modalitățile sale de înțelegere și autoînțelegere reprezintă cheia construirii unei lumi post-antropocentrice. Și totuși a oamenilor, singurele animale capabile de a numi și a clasifică celelalte animale. Consider că a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
oculta" a decis că a venit rîndul filmului românesc. Pur și simplu, noua generație din lumea filmului autohton a adus ceva nou și, mai ales, ceva care nu poate fi decît made în România. Acești tineri sînt prima generație de ruptură față de tot, dacă pot spune așa. N-au vrut să facă filme că în România și nu s-au gîndit nici la producții care ar putea avea succes oriunde, prin subiecte de tip parabolă universalista. După 15 ani de viață
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
nu prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi făcut. Tâlharul de pe Cruce care-și recunoaște ticăloșiile va merge cu Iisus în Cer; celălalt, care nu recunoaște nimic, va lua o altă destinație... E singurul punct de ruptură resimțit la lectura acestui volum antologic: publicistica deloc perisabilă a unui mare colecționar, atât de atent la oameni și la idei, la realitatea înconjurătoare și la discursurile alternative pe marginea ei.
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Mă întreb pentru ce mi s-a dat și această încercare? Ca să fie posibilă întâlnirea noastră în revistă? Deci cărțile mele sunt trepte spre dumneavoastră? Jar și lebădă n-ar fi existat fără Manual de târâre (pierderea tatei), }ara nimănui (ruptura cu omul pentru care am făcut o pasiune), Fosforescența putregaiului (stingerea surorii pe care n-am cunoscut-o), Poemele absenței (moartea mamei), Leandrii Greiciei (apărarea de umilință), Cântecul lumânării (un accident cu traumatism cranian și comoție cerebrală), Rama Da Nu
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
care m-am hotărât să ating acest subiect. în celelalte romane nu am vorbit niciodată despre Europa de Est sau despre comunism. Pentru mine, a fost totdeauna un subiect foarte, foarte dureros. Plecarea din țara mea, la treisprezece ani, a fost o ruptură care îmi separa viața în "înainte" și "după", într-un fel ca "înainte" și "după" Cristos. Este limita unei ere, a unei etape definitorii. Am avut o viață înaintea acestui eveniment și o alta, în exil, după. Și spun "exil
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
splendidei insule din Caraibe a ajuns de două ori mai bogat decât capitalista regină a Marii Britanii. Acest mic episod - care mi-a iscat un zâmbet de satisfacție - arată, încă o dată, enorma distanță dintre pretențiile egalitariste ale comuniștilor și faptele lor. Ruptura dintre vorbă și faptă o poți întâlni la tot pasul. Chiar săptămâna trecută am contemplat un individ îmbrăcat cu un tricou având pictată figura radioasă a lui Che Guevara. Nu era vreun student derutat de cursurile cine știe cărui marxist pervers, ci
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827). Este vorba aici despre un „comportament” stilistic diferit în cadrul fiecărei perioade a creației, fiecare etapă fiind incitată ca urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Simfonia nr. 9, op. 125, în re minor, „Corală” (1817-1824). Comparația între biografiile lui Bach și Beethoven relevă această diferență specifică întrei cei doi compozitori, a căror parcurs existențial nu a fost marcat de criteriul deplasărilor în calitatea lor de rupturi și, concomitent, de incizii ale unor noi stări ale biografiei și creației, precum în cazul lui Händel („geamănul” lui Bach), Haydn (în ultima perioadă a vieții), Mozart (mai ales în perioada copilăriei), Wagner, Liszt sau Stravinski. Tocmai acest fapt al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței colective. (a) Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cu fetișizarea implicită a puterii, vitezei, eficientizării, mecanicismului și progresului etc.) în opoziție cu organicismul, a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de o ordine prestabilită sau tradițională, ruperea însăși devenind o stare permanentizată, substituind curgerea continuă și coerentă a existenței. Chiar mai mult, este permanentizată însăși ideea „lipsei de temeiuri”, pe care o dezvoltă filosoful rus Lev Șestov. (2) Un al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]