18,699 matches
-
omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text ireverențios despre N. Titulescu (p. 85-86 în ediția nouă). Mai lipseau o mențiune despre transformarea evreicelor cu vârsta (p. 95 în ediția de la Gramar) și două fraze despre ruși și Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt și numele lui Mussolini și Hitler ca "genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Da" poți să știi! Fapt e că a venit, la o vîrstă avansată, a făcut un partid, Muncă și Refacere, sau cum se chema... Două parale nu făcea un astfel de partid cînd era cu comuniștii care se întăreau și rușii care... Și e cel mai teribil lucru să vezi o figură ca a ăstuia, un om așa de inteligent, un om care a avut o viață așa de frumoasă, care a trăit splendid, bogat, admirat, formidabil... L.G.: Puternic. Al.P.
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
biserici, spitale, școli și se amenajează, inevitabil, cimitire. Statisticile premergătoare primului război mondial consemnează o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi, polonezi, muntenegreni, danezi etc. etc. Apoi, în 1918, rușii provoacă mari distrugeri orașului, bombardamentele din 1944 adîncesc și amplifică ruina, iar dezinteresul comunist și uitarea de astăzi
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi, polonezi, muntenegreni, danezi etc. etc. Apoi, în 1918, rușii provoacă mari distrugeri orașului, bombardamentele din 1944 adîncesc și amplifică ruina, iar dezinteresul comunist și uitarea de astăzi plasează așezarea la limita fragilă dintre ruină și muzeu. Acum: Sulina resipră greoi. Orașul și instituțiile sale par a trăi provizoriu. Vase
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită în decembrie 1710, la a doua înscăunare. }arul Petru I i-a dat garanții (printr-o diplomă) și speranțe pentru realizarea acestui vis, cu înțelegerea secretă că va trece, la timpul potrivit, de partea rușilor. Format la Constantinopol, Dimitrie Cantemir a obținut tronul Moldovei, în condițiile acutizării conflictului ruso-turc, ca reprezentant de încredere al intereselor Porții. Întoarcerea lui Dimitrie Cantemir împotriva Porții s-a soldat cu un eșec, iar alianța lui cu Petru cel Mare
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
aici, pe moșiile dăruite de țar sau la Moscova, până la sfârșitul vieții sale, datorat diabetului, în 1723 când nu împlinise 50 de ani. }arul Petru I va muri și el în 1725, dar Cantemireștii vor rămâne în permanență protejații Imperiului Rus. Dimitrie Cantemir a avut o foarte bogată viață de familie, umbrită atât de marile evenimente politice, cât și de preocupările intelectuale ale marelui cărturar. Din căsătoria cu Casandra avea șase copii: primele născute sunt două fete, Maria (1700-1754) și Smaranda
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
Lemny și Marina Vraciu, a avut de curând inspirata inițiativă de a le publica și în românește. Volumul Prințesa Maria transpune din rusă două tipuri de texte. Unul este un studiu special redactat pe această temă (p. 13-162) de istoricul rus Leonid Nikolaevici Maikov, publicat în 1897 (deci acum peste o sută de ani) într-o revistă. O altă parte este rezervată corespondenței dintre Antioh și Maria Cantemir din anii 1732-1744 (p. 163-238), preluată din anexele unui studiu din 1891 (deci
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
era, aflăm, tot răbdător la Frăsinet. La masă se mestecă, deopotrivă, merinde și știri. Discută fetele, discută băieții, ca din carte, și unii, și alții, dar așa e scenariul... Între timp, istoria mare își vede de drum, pleacă nemții, vin rușii. Certuri între aliați, despărțiri între prieteni, între Fănuța și verișoară-sa Otilia, transformări. Pe urmă, Fănuța dispare. E, de-acum, Ștefania, elevă la ,Iulia Hasdeu" - una din multele ,potriviri" ale cărții, care începe cu vrăji nevinovate, de adolescenți, în cavoul
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba rusească e covârșitor de superioară în liniștea ei augustă
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
un medic pe care îl vezi en passant operând într-o frenezie într-un buncăr. Atâta tot. Nu știi cum îl cheamă, ce afiliere politică are etc. La final afli că omul a dat ortul popii devreme, în captivitate la ruși. De ce?! Nu afli, firește. Mai mult, personajele nu prea au coeziune sau consecvență, iar cel mai zglobiu în luarea unor decizii incomprehensibile e tocmai protagonista care ar fi trebuit să fie lentila stabilă a spectatorului: Traudl. De la început, nu e
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
lipsit de "burți" narative, dar, din punct de vedere istoric, accentul cade pe câteva situații care îi dau peliculei vortexuri dramatice care nu te lasă să te plictisești: faptul că Hitler se întoarce împotriva propriului popor sau acela că, deși rușii erau la minute distanță, poliția militară ucidea civili - germani! - după voie. Această epopee a violenței (că doar abundă în film, inclusiv crima împotriva minorilor familiei Goebbels) e filmată încet și minuțios, așa că filmul e apăsător nevoie mare. Există și tușe
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
fusese vorba și de un imperialism, tot de-al lor, pentru care sovieticii îi înjurau neîncetat. De fapt, din invidie, ori din neputința. Potrivit zicerii cum că vulpea, neajungând la struguri, îi consideră acrii... Dar relativismul einsteinian, iudeo-masonic, care, după ruși, era metoda idealista cea mai perfida de a adormi planetă, ca să pună americanii mâna pe ea mai ușor... Avea dreptate generalul: Ori de câte ori în gândirea oamenilor politici apare câte un complex de inferioritate, personal sau național, de vină trebuie să fie
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
-se de o certă notorietate în România, dar din motive mai degrabă de conjunctură. (Cele câteva pagini din Analiza Spectrală a Europei, în care, după ce, în trecere, ni se nega "forța interioară" care ne-ar fi putut asimila complet cu rușii, ni se certifica drept consolare calitatea de posibili protagoniști ai unei viitoare renașteri a spiritului bizantin, teză adoptată cu explicabil entuziasm de adepții autohtoni ai ortodoxismului interbelic.) Și în genere, una din acele celebrități care, după propria-i expresie, "asemenea
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Andrei Oișteanu B.P. Hasdeu iuncher Ca și alți scriitori români, B.P. Hasdeu a fost și el influențat de scrierile, dar și de personalitățile poeților dueliști ruși, Pușkin și Lermontov. Tatăl său, Alexandru Hâjdeu, era mare admirator al lui Pușkin. La moartea acestuia în duel, Hâjdeu i-a dedicat o poezie în limba rusă, pe care a publicat-o în revista moscovită Telescop. Istoricii literari sînt de
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
periculos între ele, copilul Isai ignoră marile riscuri la care se expune trecând dintr-o parte în alta. Isai, băiat de treisprezece ani, trecea de pe un mal pe altul al Nistrului, din satul lui în satul bunicului: când îl prindeau rușii îl interogau ca spion, trimițându-l dincolo ca iscoadă, iar când îl prindeau nemții îl considerau partizan, cerându-i informații despre pozițiile inamice. Tolerat de cele două părți în conflict din interese informative, Isai își urmărea de fapt propriul interes
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
colhoznică, le-a produs cititorilor sovietici și celor din democrațiile populare o impresie de neuitat. Câțiva ofițeri din armata sovietică, luându-l pe eroul romanului drept personaj real, i-au scris o scrisoare plină de admirație, probând încă o dată încrederea rusului în cuvântul scris: "Mult stimate Serghei Timofeevici, - scriau ofițerii, - citind romanul lui Semeon Babaevski, am fost foarte interesați de faptele Dumneavoastră vitejești și am fost foarte emoționați de activitatea Dumneavoastră intensă pentru patria noastră dragă". De pe partea chineză, țăranul Liu
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
m-a mai cunoscut. Dar nu asta e treaba, ci aceea că aș vrea să pricep dacă a trădat cu bună știință țara sau dacă a fost păcălit. După mine, mai degrabă l-au prostit. L-au prostit ca pe rusul cel prostănac. - Era prostănac? - Nu, Gorbaciov era un om de acțiune, la posturi de conducere încă din fragedă tinerețe. Din familie bună, oameni truditori, și el era bun, m-am bucurat când a fost ales. I-am trimis chiar și
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
cu tot cortegiul exaltărilor de tinerețe. Mai tîrziu, lămuriri în treacăt despre micile urme ale marilor schimbări: "Privind cu încordare firma luminată de becul puternic, după cei trei ani de închisoare, făcuse în sinea sa: ŤHait, că ne-au ocupat rușii!ť Intrase în pușcărie cînd încă se mai scria cu o literă și ieșise cînd în locul ei puseseră alta. O literă, o epocă." Scrie, apoi, despre cum pot face niște versuri închisoare, șoptite tot timpul, între patru pereți, de oamenii
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
Cel care va fi în Viena și nu va merge să viziteze acest "minunat lucru", conchide Golescu, "este vrednic de pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
sinucidere. "Să-și tragă-un glonț? Păzească sfîntul! / Nici gînd să-ncerce așa pas", spunea Pușkin despre Evgheni Oneghin. Dar personajul lui Negruzzi nu suferă, ca cel al lui Pușkin, doar de melancolie, "Ce-n englezește spleen se cheamă, / Iar rușii o numesc handra". Conform coordonatelor socio-morale ale epocii, Andronache avea toate motivele să ucidă și/sau să se sinucidă. Și totuși, în pofida scenariilor sîngeroase pe care probabil le derula boierul stînd cu pistolul în mînă, soluția aleasă a fost una
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Împușcătura). Prin 1821-1822, Pușkin s-a înfruntat în duel cu boierul moldovean Dimitrie Spiridon Inglezi. Miza duelului: grațiile unei femei (o țigancă, se pare, care i-ar fi inspirat poemul }iganii). În ianuarie 1822, poetul s-a duelat cu colonelul rus S.N. Starov, datorită unei ofense aduse într-o sală de bal. S-a tras de două ori cu pistoalele, dar - din cauza viscolului - lupta a rămas nedecisă. Unii prieteni au încercat să-i împace. Alții, precum Maria Balș, au cerut reluarea
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ceva critici percutante din partea feministelor. Imperialismul britanic și Anglia-ca-centru al lumii sunt expuse prin intermediul ironiei și al exagerării, în momentul în care ducele de Moray îl informează pe Orlando - reiterând teza barbariei a tot ce nu e "perfidul Albion" - că rușii se mânjesc cu ceară pentru a-și păstra temperatura corpului constantă. Și politica colonialistă a regelui William este aspru criticată printr-un personaj episodic: hanul care comentează că englezii au o reputație de colecționari de țări. Filmul oferă, în cuvintele
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
mai veche decât prima. Odată cu perestroika, televiziunile din Rusia și din Moldova au devenit modalități alternative (citește: singurele) de informare pentru românii din sud-estul țării. La Brăila, unde am crescut, nu se "prindeau" bulgarii, ca la București, dar se prindeau rușii și moldovenii. La televiziunea moscovită l-am văzut pentru prima oară pe Gorbaciov ținând un discurs în fața delegaților la nu mai știu care congres al PCUS. Eram la bunici (tata refuza să mai țină televizor în casă, drept pentru care
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
a pierdut încrederea, căci se lăsase curtat de Kremlin, cu care se purta prea conciliant. Câteva luni după aceea a fost sechestrat de poliția secretă, suit cu forța într-un avion, ca un delincvent ordinar și izgonit dincolo de hotarele imperiului rus. Amfitrionul la care s-a adăpostit în primele zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru independența spiritului, pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în protejarea
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]