774 matches
-
Niceei, și Melethios Syrigos, cel mai renumit teolog grec al vremii și duhovnicul lui Vasile Lupu, au sosit la Iași la începutul lui septembrie 1642, fiind primiți cu multă cinste de domnitor. După câteva zile au ajuns și trei teologi ruteni. Părintele nostru Bartolomeo Bassetti, prezent la Iași, într-o scrisoare din 3 octombrie informa Sf. Congregație a Propagandei spunând că: Au venit la Iași Serigo împreună cu alți doi călugări teologi trimiși de Patriarhul Constantinopolului, iar alți doi călugări teologi au
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a predestinării; aceste chestiuni vor fi supuse dezbaterilor. Eu voi fi prezent și voi lua parte la toate acestea. Același preot Bassetti într-o altă scrisoare din Iași, din 29 octombrie, ne informează asupra concluziilor: Chiar de la început grecii și rutenii au convenit asupra diferențelor lor, care erau în număr de două: 1) despre forma consacrării Trupului, despre care grecii spuneau că se află în acest cuvânt: „Domine, mitte Spiritum Sanctum tuum, ut benedicat hoc sacrificium et faciat Corpus Christi“; așa
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ținut cu ușile închise și au durat două luni, de la începutul lui septembrie până la sfârșitul lui octombrie. Syrigos, care avea rolul principal în adunare, voia să stigmatizeze în primul rând Confesiunea defunctului Loukarios; dar, ținând cont de opoziția îndârjită a rutenilor, care nu voiau să admită că acea Confesiune calvinistă ar fi fost opera lui Loukarios, și datorită sprijinului primit din partea domnitorului în acest sens, nu s-a făcut nimic. Petru Movilă, prin opera sa Confessio orthodoxae fidei, se deosebea de
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
1905). În schimb, În Regatul ungar (fără țările croato-slovene), recensământul din 1900 indică un total de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48,6 la sută. Dacă includem și țările croato-slovene, în Regatul ungar populația maghiară reprezenta doar 45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erau români (dintre care 5 ar putea fi de altă naționalitate), 24 unguri (dintre care 2 ridică un semn de întrebare), 79 evrei (dintre aceștia 6 s-ar putea să nu fi fost evrei) și 11 de alte naționalități (bulgari, ruteni, ucrainieni etc.). Tabloul național astfel stabilit arată că, 184 de membri identificați în aceste documente de partid (sau, dacă scădem din cifra totală pe cei 7 români și unguri a căror identitate națională este dubioasă, numai 177) nu erau evrei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
p. XIV, doc. nr. 49. 144 D. Prodan, op. cit., p. 242; Nicolae Bocșan, op. cit., p. 113-131. 145 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 141. 146 J. Polek, Die Anfänge des Volksschulwesens in der Bukowina, Cernăuți, 1891, p. 75; I. Nistor, Românii și rutenii în Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 116. 147 Mercantilismul, căutând să obțină plusvaloarea în sfera circulației, prin realizarea unei balanțe comerciale active, recomanda intervenția statului absolutist în încurajarea, dezvoltarea și protejarea industriei naționale, precum și dezvoltarea comerțului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Wien, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie 1791, Nr. 59. 162 Ibidem, III, a, 2, Bukowina. 163 DJAN Suceava, fond Mitropolia Bucovinei, secția Diverse, dosar nr. 95/1796; 120/1788. 164 Ion Budai-Deleanu, Kurzgefasste Bemerkungen über die Bukowina, în Ion Nistor, Românii și Rutenii din Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 198. 165 Ibidem. 166 DJAN Suceava, colecția Documente, pachet XIV, doc. nr. 49. 167 Isidor Onciul, op. cit. 168 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 92. 169 Ion Nistor, Istoria bisericii din Bucovina și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
7/1796. 187 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie, 1790, nr. 44, nr. 121. 188 Ibidem, 1791, nr. 79. 189 Ibidem, VI, B, 4, nr. 22. 190 Ion Budai-Deleanu, Kurzgefasste Bemerkungen über die Bukowina, în Ion Nistor, Românii și Rutenii din Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 190-194. 191 Raimund Friedrich Kaindl, op. cit., p. 89. 192 DANIC București, colecția Microfilme URSS, Liov, rola 60, c. 530-546. 193 Raimund Friedrich Kaindl, op. cit., p. 107. 194 Ibidem. 195 Allgemeine Verwaltungs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Protopopescu, op. cit., p. 94-116, 148-149. 224 Manuscrisul lui Ion Budai-Deleanu a fost tipărit prima dată, în traducere românească, de Gheorghe Bogdan-Duică în "Gazeta Transilvaniei", an IV, nr. 8/1894, iar ulterior, Ion Nistor în anexă la lucrarea sa, Românii și rutenii în Bucovina, București, 1915, publică textul german original. 225 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsratsakten, nr. 19, 20/1799. 226 Ibidem, nr. 1398/1800. 227 Ibidem, nr. 3250, 4736, 5040/1799; nr. 3239/1800; nr. 4815, 5042/1802; nr. 3837/1804; nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o provocare la adresa sa. În această situație, România a refuzat cu demnitate să participe la împărțirea Cehoslovaciei, deși Voloșin, primul ministru al Ucrainei Subcarpatice ceruse, la 14 martie, alipirea Ruteniei la România, acordând în același timp tot sprijinul său refugiaților ruteni, inclusiv fostului prim-ministru. În felul acesta, România dădea de înțeles Ungariei, ce se arăta a fi un potențial adversar, cât și polonezilor, care oscilau în alianță, că nu va profita de schimbările teritoriale generate de prăbușirea sistemului securității colective
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mai mică măsură pentru clerul ortodox și dezvoltarea învățământului pentru populația autohtonă. Astfel, 170.913 ha de teren au fost arendate la un preț derizoriu hergheliei de stat din Rădăuți; circa 100.000 ha au fost date pentru împroprietărirea zilierilor ruteni sau ucraineni imigrați din Galiția, după revoluția de la 1848-1849; până la 1900, din cele 105 mile pătrate, cât însuma suprafața Fondului Bisericesc, 72 de mile pătrate au fost înstrăinate, rămânând doar 33 mile pătrate sau 25 domenii funciare, adică numai 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În alte zone ale Moldovei modificând astfel la Hotin raportul numeric dintre localnici și cei veniți. În anul 1907 totalul locuitorilor din Nordul Ținutului Hotin ajunge la 234 mii adică o creștere de 2,4 ori. În consecință prin imigrarea rutenilor a diminuat ponderea românilor În zona de Nord care a scăzut pâna la 14% cu excepția raionului Nou Sulița. După ocuparea teritoriilor românești de către armata sovietică În anul 1940, În documentul justificativ se spun neadevăruri „În tot cuprinsul expunerii”. Nu s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
lor. Pe la 1365 voievodul Balc a fost copleșit de dragostea regelui Ludovic, Înzestrat cu proprietăți și investit cu onoruri pe care, acceptându-le, a fost și ultimul voievod român. S-a deschis astfel calea spre iobăgie, s-au adus iobagi ruteni, și s-a Împământenit primul feudal - Kun de Roszaly. Până În secolul al XIV-lea, Maramureșul este amintit În 1199, 1231, 1271, când sunt menționați coloniști germani, În 1292, când se vorbește de primul voievod, Niculaie, iar În 1300 sunt semnalați
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
devine comitat, având În frunte un comite numit de rege. În această nouă titulatură s-au menținut Încă mulți ani dregătorii români. În 1414 prințul Teodor Koriatovici, devenind comite, a colonizat zonele Bereg și Ung cu peste 40.000 de ruteni, dar, timp de aproape un veac, ei nu au pătruns pe teritoriu Maramureșului. Catagrafia Întocmită după 1751 contată că „În marea majoritate, proprietarii din secolul al XVIII-lea sunt descendenții aceloraș proprietari români din secolele XIV XV, având același nume
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Pe mulți dintre acești interniști Îi vom regăsi pregătind Adunarea de la Alba Iulia, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Societățile culturale ale românilor Își unesc forțele demonstrând dorința de bună conviețuire și de respect față de maghiarii și de rutenii din satele colonizate, conștientizând cauza românilor supuși discriminării de către stăpânire. Dr.Ioan Mihaly de Apșa avea o temeinică pregătire În istorie, studiind operele lui Gheorghe Șincai, Petru Maior, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ovid Densusianu, precum și lucrările istoricilor maghiar și germani. În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ioan Românul, fiul lui Dragomir, nepotul de soră ai lui Balc și Drag, fii voievodului Sas. Administrația maghiară a impus trecerea treptată a posesiunilor nobiliare românești În administrația familiei Pogany de Crebi, care a adus la muncile de pe moșie iobagi ruteni. Însemnări pe cărți liturgice menționează cumpărătorii cărților, nobili români numiți „jupâni” și „jupânese”, titluri asimilate nobilimii maghiare. Învățământul la Apșa de Jos s-a desfășurat mai Întâi la biserică (1789), apoi la secția română a seminarului teologic din Ujgorod, apoi
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
desfășurat mai Întâi la biserică (1789), apoi la secția română a seminarului teologic din Ujgorod, apoi la gimnaziul piarist din Sighet. La recensământul din 1910, satul avea 5.602 locuitori, din care 4.839 români greco- catolici, iar 763 erau ruteni, maghiari, evrei. După datele recente comuna Apșa de Jos cu cătunele Peștera, Podișor, Valea Malului, are 9.700 locuitori, dintre care 98% sunt români. Dintre oamenii de seamă ai satului, Îl amintim pe dr. Mihai Marina, avocat, colaborator la numeroase
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
sat și a Început să meargă pe la casele țăranilor să ceară ceva de pomană. N-aveau nici țăranii, că era vai de capul lor. Noroc că noi, stând acolo, În Siret, care era o zonă poliglotă, trăiau foarte mulți ucraineni, ruteni, nemți, evrei, români și toată lumea de acolo știa mai multe limbi. Și tata vorbea ucraineana, rusa, nemțește, vorbea și ungurește, că el se trăgea din Maramureș - a avut noroc că știa limba rusă și vorbea cu țăranii de acolo. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și era o stradă unde mai era școala primară, o capelă, erau biserici, era Biserica Ruteană, Biserica Catolică, deci nu era o stradă a evreilor... Ce naționalități mai locuiau În Siret? Nu erau foarte multe naționalități. Adică, În primul rând, rutenii, care erau majoritatea, pe urmă erau români, evrei și numeroși nemți, care au plecat foarte mulți În Germania, atunci când i-a chemat Hitler - așa că au plecat foarte mulți; sigur, au mai rămas câțiva... Care era conviețuirea Între aceste etnii până În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
familia dumneavoastră a făcut cineva serviciul militar? Da, dar Siretul era atunci sub Austro-Ungaria. Familia dumneavoastră avea și prieteni români? Atunci, sigur că da, fiind la școala primară, eu aveam prieteni tot felul de copii: și români, și lipoveni, și ruteni, și nemți... Eram colegi și veneau la noi și ne duceam la ei... Se preda În limba română? Da, era predare În limba română. În ’40 n-ați avut posibilitatea să vă duceți la altă școală? Nu s-a putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din avocatură. Mama gătea, tata ținea gospodăria și astfel, presupun, realizam de fapt cele necesare traiului. La Câmpulung erau mai mulți evrei? La Câmpulung etniile erau aceleași, numai că mai erau și... De fapt, În satele din jurul Câmpulungului... nu ucraineni, ruteni li se spunea - oameni vorbitori de limbă rutenească, o limbă slavă. Familia dumneavoastră de ce religie aparținea? Părinții mei au fost născuți În religia mozaică, și eu la fel. Dar tatăl meu nu era religios practicant - noi nu mergeam la instituțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu le plăcea să muncească, care nici teren n-aveau, care erau cei mai slabi. Unii de frică s-au înscris... Evreii... o parte s-au înscris, nu toți, că nu putem să-i acuzăm pe toți, dar erau și ruteni și țigani. Bineînțeles că au forțat și pe unii să semneze, printre protopopi, pe cine au știut, că ei au promis că o să le aducă alimente, cum era criză atunci, aduceau bumbac, zahăr, mărunțeli din astea și se distribuiau la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și a venit primarul Mihali-Ștrifundă, de la Borșa, și o avut și tunuri, obuze și mitraliere, până la Vad, și aici s-o lămurit cineva că era și armata rusă, și nu puteai mișca de ei câte făceau... Ei mergeau în legătură cu voluntarii ruteni care s-au încadrat în armată, și când o trecut pe aici furau de la români: vite, fân, orice, și erau din comune vecine, așa că știau unde să meargă... Și aici în Vad l-o’ împușcat pe unu’ Feri din Vișeu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Articolul 1 Pe data deciziunii de față se recunoaște înființarea Vicariatului General Ortodox Rutean din Republică Populară Română, cu sediul în orașul Sighet județul Maramureș. Articolul 2 Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română cuprinde sub jurisdicția să parohiile ortodoxe rutene din țară. El funcționează ca organizație independența de orice eparhie ortodoxă și
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
Articolul 1 Pe data deciziunii de față se recunoaște înființarea Vicariatului General Ortodox Rutean din Republică Populară Română, cu sediul în orașul Sighet județul Maramureș. Articolul 2 Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română cuprinde sub jurisdicția să parohiile ortodoxe rutene din țară. El funcționează ca organizație independența de orice eparhie ortodoxă și este pendinte de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, conducandu-se după normele stabilite de Statul de organizare și
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]