416 matches
-
frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus") tei pucios ("Tilia cordata"), ulm ("Ulmus campestre"), frasin ("Fraxinus excelsior"), sânger ("Cornus sanguinea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor (pe langă "Narcissus angustifolius" și "Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios (Tilia cordata), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), mesteacăn ("Betula nana"), cireș-păsăresc ("Prunus avium"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
două cercuri cu 12 plase: de Sus și de Jos . Satul Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára ( Iară de Mureș), Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format din Cercul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) și măceș (Roșa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub denumirea populară de iarbă neagră ("Calluna vulgaris")
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus fruticosus"); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
de tei, 300 de plopi (ambele soiuri la o înălțime de circa 4,5 m), 200 de carpeni, 200 de ulmi, 300 de paltini, 400 de jugaștri, 400 dealuni, 400 de bucăți de lemn câinesc, 100 de călini, 300 de sângeri, 100 de stejari (cu o lungime de șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
jugaștri. Exemplarele mai mici erau 400 de tei, 600 de paltini, 600 de jugaștri, 600 de cireși, 600 de ulmi, 400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de dârmoji, 400 de clocotici, 500 de sângeri, 300 de pădureți, 200 de plopi, 200 de soci, 200 de mălini și 1.500 de bucăți de lemn câinesc. Întreaga comandă urma să fie adusă „din pădurile clerului cele mai apropiate”. În 1860 ministrul de interne Mihail Kogalniceanu a
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
orfelinatului. În toți acești ani Muller mărturisește că nici o masă nu a întârziat mai mult de jumătate de oră. În 26 Martie 1875, la vârsta de 70 de ani, după moartea primei soții în 1870 și recăsătorirea cu Susannah Grace Sânger în 1871 Muller și Susannah încep o perioadă de 17 ani de călătorii misionare. Müller întotdeauna se aștepta să plătească pentru călătorie și gazdă din darurile pe care le primea fără să le ceară. Chiar dacă cineva se oferea să îi
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Sânger (în trecut "Sânger de Câmpie"; în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Nota: In anul 1977 la categoria " alte etnii" ,alături de rromi , este inclusă si o persoană de naționalitate ucraineană. La est, localitatea Papiu Ilarian
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
centru, se poate continua spre localitațile Chimitelnic și Papiu-Ilarian. Distanțele în linie dreaptă și pe șosea până la localitățile învecinate sau cele mai importante: Localitatea Direcția Distanța în Distanța pe Prin ce Așezată în partea de vest a județului Mureș, localitatea Sânger este situată în Câmpia Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]