439 matches
-
corn“ (comparabil cu slav. Svibeny, croat. Sibić, Sibać) + sufixul -inŭ, devenit în romînă -iiu (ca sl. pustiniu > pustiiu > pustiu, lat. cuneus > cuniu > cuiu > cui). Din aceeași zonă semantică fac parte toponimele Șmigul (care are ca prim formant magh. som < süm „sînger, corn“), Șom cuta Mare și Șomcuta Mică (< magh. som, „corn, sînger“ + kút, „fîntînă“). Satul Sibioara din județul Constanța pare a fi întemeiat (și botezat) de ardelenii din zona Sibiului imigrați acolo. Forma romînească Sibiń > Sibiiu, care a menținut destul de bine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în romînă -iiu (ca sl. pustiniu > pustiiu > pustiu, lat. cuneus > cuniu > cuiu > cui). Din aceeași zonă semantică fac parte toponimele Șmigul (care are ca prim formant magh. som < süm „sînger, corn“), Șom cuta Mare și Șomcuta Mică (< magh. som, „corn, sînger“ + kút, „fîntînă“). Satul Sibioara din județul Constanța pare a fi întemeiat (și botezat) de ardelenii din zona Sibiului imigrați acolo. Forma romînească Sibiń > Sibiiu, care a menținut destul de bine forma slavă originară, se regăsește în numele german al Ardealului, Sibinburg, devenit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în tranzit și recent colectivist goldăneștean, a lui Nicanor Galan, sfârâi ca o scăfârlie de chibrit aducerea aminte și înțelegerea. Dădu înapoi, cedând terenul în fața masei de copii agitați, intră în grajd, pipăind, prin obscuritatea înserării, biciul cu coada de sânger. Stând în cumpănă o clipă, renunță la bici, luă un pripon cu capul întărit printr-o brățară de fier, dezlegă de pe sârmă lanțul lui Stalin, câinele cel bătrân, trăitor de pe vremea lui socru-său, și ieși cu el pe poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acestui lac o constituie popularea permanentă, pe cale naturală, cu puiet de pești proveniți din râul Prut, o dată cu pomparea apei. Dintre aceștia: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunașul (Vimba vimba). În lac își fac apariția amfibieni ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis). Dintre amfibieni sunt prezente speciile: buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina), buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zonei de reproducere și dezvoltare a puietului de pește. Peștii sunt reprezentați prin specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), murgoiul (Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii de amfibieni: brotăcelul (Hyla arborea), buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
biotop este prezența linului (Tinca tinca), pește autohton deosebit de valoros. În fauna piscicolă sunt prezente și plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus sericeus amarus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acestui popor - sau populații! - de pe ambii versanți ai Carpaților, speriată ea Însăși de căderea noastră În tristețe și plictis existențial, ne-a mai trimis - rar, e drept! - un mesager al dreptului nostru de a fi, de a spera. „(...Ă de când sânger./ Nu mi-ai trimis de mult un Înger./ Să bată alb din aripă la lună,/Să-mi dea din nou povața ta cea bună!” cântă Românul Arghezi, „certându-se” cu Dumnezeu, În Psalmii săi. Domnului Cioran, când se văita ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
4. 2,0 mc/s 5. Călărași, Slobozia Județul Mureș Nr. poziție 6 -------------- 1. Iernut - Sânpaul 2. Uzina de apă Iernut (Cipău) 3. 30,0 km 4. 0,1 mc/s 5. Sânpaul, Ogra, Cuci Nr. poziție 7 -------------- 1. Iernut - Sânger 2. Uzina de apă Iernut (Cipău) 3. 27,0 km 4. 0,1 mc/s 5. Lechința, Iclănzel, Papiu Ilarian, Sânger Nr. poziție 8 -------------- 1. Reghin - Ernei 2. Uzina de apă Reghin 3. 28,0 km 4. 0,2 mc
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Cipău) 3. 30,0 km 4. 0,1 mc/s 5. Sânpaul, Ogra, Cuci Nr. poziție 7 -------------- 1. Iernut - Sânger 2. Uzina de apă Iernut (Cipău) 3. 27,0 km 4. 0,1 mc/s 5. Lechința, Iclănzel, Papiu Ilarian, Sânger Nr. poziție 8 -------------- 1. Reghin - Ernei 2. Uzina de apă Reghin 3. 28,0 km 4. 0,2 mc/s 5. Petelea, Periș, Gornești, Ernei Nr. poziție 9 -------------- 1. Vărgata - Gheorghe Doja 2. Acumularea Vărgata (Râul Niraj) 3. 40,0
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
5.848 Nr. crt. 52 ----------- 1. Ogra 2. 2.401 Nr. crt. 53 ----------- 1. Papiu Ilarian 2. 929 Nr. crt. 54 ----------- 1. Petelea 2. 2.711 Nr. crt. 55 ----------- 1. Sângeorgiu de Pădure 2. 5.607 Nr. crt. 56 ----------- 1. Sânger 2. 2.365 Nr. crt. 57 ----------- 1. Sânpaul 2. 3.657 Nr. crt. 58 ----------- 1. Sânpetru de Câmpie 2. 2.960 Nr. crt. 59 ----------- 1. Sântana de Mureș 2. 3.579 Nr. crt. 60 ----------- 1. Sărmașu 2. 7.179 Nr.
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
poeziilor din închisori au un caracter frust, pentru că nu se putea lucra normal, acolo unde nu erau condiții și, de regulă, se scriau doar în minte. Aceste poezii le-au dat și o direcție, un țel: „Înfrânt nu ești atunci când sângeri Nici dacă ochii-n lacrimi ți-s Adevăratele înfrângeri Sunt renunțările la vis.” Iar ei n-au renunțat nici la principii, nici la credință. Poezia în închisoare este rugăciune, hrană sufletească, întărire. Ea nu are doar valoare literară, ci este
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
bacteriile fixatoare de azot să locuiască În propriile lor rădăcini, lăsând combinatul de Îngrășăminte de la Piatra Neamț să șomeze. Că tot a ajuns capitală și are nevoie de mulțime de funcționari... Poporul a căutat Însă un sânge ideatic În numele câtorva plante: sângerul, un neam al cornului, dar cu lujerii Înroșiți cu antociani Însă, sângerica ori orhideea numită sângele voinicului, amândouă folosite În tratamentul hemoragiilor la animale Într’un fel de similia similibus curantur empiric. Dar nu de asta doresc să vorbesc, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
19. Vînjuleț 10. Oprișor 20. Vlădaia JUDEȚUL MUREȘ 1. JUDECĂTORIA LUDUȘ cu sediul în orașul Luduș ORAȘE 1. Iernut 2. Luduș COMUNE 1. Ațintiș 7. Miheșu de Cîmpie 2. Bichiș 8. Papiu Ilarian 3. Bogata 9. Sărmașu 4. Chețani 10. Sînger 5. Cuci 11. Tăureni 6. Iclănzel 12. Valea Largă 13. Zau de Cîmpie 2. JUDECĂTORIA REGHIN cu sediul în orașul Reghin ORAȘE 1. Reghin COMUNE 1. Aluniș 13. Hodac 2. Batoș 14. Ibănești 3. Băla 15. Ideciu de Jos 4
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Saschiz nr. 448 36.937 84 1.266 37. C.S.V. Sarmasu Sarmasu, Str. 36.938 186 1.214 Republicii nr. 133 38. C.S.V. Sangeorgiu Sangeorgiu de Pădure, 36.940 216 2.604 de Pădure Str. Morii nr. 5 39. C.S.V. Sânger Sânger 36.941; 202 1.178 36.942 40. C.S.V. Sanpaul Sanpaul 36.943; 212 1.408 36.944 41. C.S.V. Sânpetru Sânpetru de Câmpie, 36.945 187 2.853 de Câmpie Str. Principala nr. 325 42. C.S.V. Suplac Suplac
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
nr. 448 36.937 84 1.266 37. C.S.V. Sarmasu Sarmasu, Str. 36.938 186 1.214 Republicii nr. 133 38. C.S.V. Sangeorgiu Sangeorgiu de Pădure, 36.940 216 2.604 de Pădure Str. Morii nr. 5 39. C.S.V. Sânger Sânger 36.941; 202 1.178 36.942 40. C.S.V. Sanpaul Sanpaul 36.943; 212 1.408 36.944 41. C.S.V. Sânpetru Sânpetru de Câmpie, 36.945 187 2.853 de Câmpie Str. Principala nr. 325 42. C.S.V. Suplac Suplac, str.
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 71640 Ludwigsburg, Schumannstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Câmpului nr. 38, bl. P, sc. 3, ap. 25, județul Cluj. 109. Bonna Marinela, născută la 1 decembrie 1960 în localitatea Sânger, județul Mureș, România, fiica lui Blaga Iacob și Felicia, cu domiciliul actual în Germania, 71640 Ludwigsburg, Schumannstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Câmpului nr. 38, bl. P, sc. 3, ap. 25, județul Cluj. 110. Loch-Karl Anna
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
slute care să lupte nu mai vor. Cât timp în piept inima-ți cântă, ce-nseamnă umărul înfrânt? Ce-ți pasă-n praf de-o spadă frântă când te ridici cu-n steag mai sfânt? Că-nvins nu ești atunci când sângeri, nici dacă ochii-n lacrimi ți-s... Cele mai crâncene înfrângeri Sunt renunțările la vis. Mi-am dat seama mai ales afară. Stând de vorbă cu oamenii am constatat că, deși înțelegeau foarte bine cele ce le spuneam, se fereau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Botoșani, România, fiica lui Dumitru și Anica, cu domiciliul actual în Austria, 8700 Leoben, Josef Heisslstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânpetru German nr. 561, județul Arad. 336. Suteu Valer, născut la 10 septembrie 1962 în localitatea Sânger, județul Mureș, România, fiul lui Traian și Anica, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Wimmerstr. 38/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Ariesului nr. 50, bl. 240, ap. 3, județul Albă. 337. Suteu Maria
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
361. Bojin Mirela Daniela, născută la 15 august 1970 în localitatea Mahmudia, județul Tulcea, România, fiica lui Caldarus Titu și Cluci Octavia, cu domiciliul actual în Germania, Schwabach, Kettelerstr. 2. 362. Bakk Ștefan, născut la 16 februarie 1952 în localitatea Sânger, județul Mureș, România, fiul lui Bakk Josif și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Nadlstadt, Freisingerstr. 3. 363. Bakk Magdalena, născută la 23 mai 1952 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Biel Adalbert și Anna, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]