3,072 matches
-
revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, București. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
am ascultat pe Ileana Ursu Nenadić, Slavco Almăjan, Mărioara Stojanović, Ioța Bulic, Marina Ancaița și Mariana Stratulat. A urmat apoi raportul juriului, doamna Eugenia Bălteanu vorbind despre volumele Marinei Ancaițan, Marianei Stratulat, și antologiile de proză românească (apărută în limba sârbă) și cea de creații literare ale copiilor. Valentin Mic despre volumele lui Costa Roșu, Marianei Stratulat, Atilla F Balaz și Almanahul 2013, iar Nicu Ciobanu despre cele două volume ale Mărioarei Stojanović și despre volumul de versuri al lui Slavco
Un an editorial, într-o singură zi by http://uzp.org.ro/un-an-editorial-intr-o-singura-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
constituit dintr-o diplomă unicat și o lucrare a pictorului Ionel Popovici. Simeon LĂZĂREANU Foto: Ionel BĂLTEANU Cadru Titlurile apărute în anul 2013 1. „ANTOLOGIJA RUMUNSKE PROZE U VOJVODINI” - antologie de proză românească din Voivodina - selecție și traducere în limba sârbă de ILEANA URSU; 2. „OGLINZILE CALEIDOSCOPULUI” - antologie de creații literare (și plastice) ale copiilor, publicată în baza selecției pe care au făcut-o IOȚA BULIC (coordonator), NICU CIOBANU, EUGENIA BĂLTEANU și MARIANA STRATULAT. 3. „MANSARDA DE VEST”, poeme ale poetului
Un an editorial, într-o singură zi by http://uzp.org.ro/un-an-editorial-intr-o-singura-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
3. „MANSARDA DE VEST”, poeme ale poetului SLAVCO ALMAJAN; 4. „PRELOMLJENI HLEB”, versuri ale poetului de expresie maghiară ATILA F. BALAŽ din România, dar care în prezent trăiește în Slovacia, iar volumul este o traducere din limba maghiară în limba sârbă, realizată de Jolanka Kovač; 5. „TRUPA DE TEATRU „NEICA” DIN COȘTEI 2008-2012”, carte semnată de MARIANA STRATULAT, VIOREL BĂLĂGEAN și IONICĂ ADAM, fiind o continuare a monografiei apărute în 2007, tot la „Libertatea”; 6. „VORBEȘTE-MI DESPRE MAMA”, roman al
Un an editorial, într-o singură zi by http://uzp.org.ro/un-an-editorial-intr-o-singura-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
și IONICĂ ADAM, fiind o continuare a monografiei apărute în 2007, tot la „Libertatea”; 6. „VORBEȘTE-MI DESPRE MAMA”, roman al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, 7. Ediția a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească a romanului „Vorbește-mi despre mama” al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, publicat în traducerea autoarei; 9. „ALMANAHUL LIBERTATEA 2013”, publicația anuală tradițională a Editurii și Casei „Libertatea”; 10. „NOCTURNE”, volum de poezii de dragoste
Un an editorial, într-o singură zi by http://uzp.org.ro/un-an-editorial-intr-o-singura-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
și-au dat imediat seama că lucrurile nu sunt așa cum par, dar românii nu s-au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub ochii uluiți ai gardienilor sârbi. Era un ger de crăpau pietrele, însă nu conta - ei strigau toți odată, în germană: „Eins, zwei, drei” (Unu, doi, trei) și se spălau cu zăpadă. După ce i-au urmărit astfel câteva zile, sârbii au spus: „Neamțul e tot neamț
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0.html [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
ca o excepție. O frumoasă propagandă a fost făcută Ortodoxiei, în trecut, de emigrația rusă; astăzi, însă, dezbinarea și fundamentalismul au schimbat mult opinia occidentală față de creștinismul răsăritean. Conflictele din fosta Iugoslavie au prilejuit mediatizarea excesivă a ideii că naționalismul sârb este osmotic corelat cu Ortodoxia sârbă. România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de coexistență pașnică a unor etnii și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
a fost făcută Ortodoxiei, în trecut, de emigrația rusă; astăzi, însă, dezbinarea și fundamentalismul au schimbat mult opinia occidentală față de creștinismul răsăritean. Conflictele din fosta Iugoslavie au prilejuit mediatizarea excesivă a ideii că naționalismul sârb este osmotic corelat cu Ortodoxia sârbă. România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de coexistență pașnică a unor etnii și religii diferite, intrate în dialog pe
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Laudae, începând pe cele universitare juridice la Pojon, pe care le continuă la Budapesta și Viena. Obține diploma de avocat la Budapesta, apoi cea de “norar cambial”, iar în 1824 intră stagiar la biroul avocatului Vitkovics Mihály, avocat și scriitor sârb. În 1826 debutează cu câteva poezii în limba maghiară în revista “Szépliteratúrai Ajándék.” Frecventează salonul literar al lui Atanasiu Grabovski, macedoromân, om de mare prestigiu, mecenatul publicațiilor românești- unchiul tânărului student la Drept, Atanasiu Șaguna -, nimeni altul decât viitorul mitropolit
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_emanuil_gojdu_.html [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat l-a rezidit. Marele teolog și duhovnic sârb - vrednicul de pomenire Părintele Iustin Popovici a atras atenția asupra acestui fenomen, deja pe vremea regimului comunist când încă mai trăia, și anume că „Iată în ce se transforma și s-a transformat, în cele din urmă, Europa de la Renaștere
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_folosul_participarea_si_impactul_tinerilor_crestini_romani_ortodocsi_in_uniunea_europeana.html [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
și primul proprietar al acestui castel și al domeniului înconjurător a fost contele Lázár Karátsonyi. Atât clădirea cât și parcul au fost decorate pe întreg parcursul secolului XIX și în primii ani ai sec. XX. După Primul Război Mondial ocupația sârbă aduce primele devastări, anticipând, din nefericire, jaful și risipă ce va urma în anii 1948-1989. Împovărat de datorii, ultimul conte Imre Karátsonyi-Keglevich vinde, în anul 1935, ceea ce a rămas din domeniu, inclusiv castelul și parcul, Prințesei Elisabeta, fiica cea mare
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/A_fost_odata_un_castel_mara_circiu_1370269238.html [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
bisericească, „Istoria eclesiastică sau bisericească a lui Klaudie Freufi. Scoasă pre limba românească de S(amuil) K(lein) de la Sad, anul Domnului 1782”.Mai amintim „Prea scurtă arătare pentru Dumnezeu...”,a lui Teofan Procopovici, arhiepiscopul Novgorodului, tradusă după o versiune sârbă, 1784. Preotul ortodox român Constantin Șuboi din Timișoara a publicat două cărți pe cheltuiala sa, în 1785, „Învățături creștinești” și „Prea scurtă arătare pentru Dumnezeu...” Tot în 1785, Simion Magiar a publicat „Cuvântare despre Taina Preoției”. Cu binecuvântarea episcopului de la
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
numele de „Biserica greacă-orientală sau ortodoxă”. Biserica din Austria este recunoscută ca o personalitate a dreptului public, compusă din cinci Biserici dependente canonic de Patriarhatele lor de origine: Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia Constantinopolului), Patriarhia Ortodoxă Rusă (Patriarhia rusă), Biserica Ortodoxă Sârbă (Patriarhia sârbă), Biserica Ortodoxă Română (Patriarhia română) și Biserica Ortodoxă Bulgară (Patriarhia bulgară). Bisericile greacă, sârbă și română au fost recunoscute prin Legea nr. 229, promulgate de Parlamentul Austriei la 23 iunie 1967, iar Biserica rusă și bulgară au fost
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Biserica greacă-orientală sau ortodoxă”. Biserica din Austria este recunoscută ca o personalitate a dreptului public, compusă din cinci Biserici dependente canonic de Patriarhatele lor de origine: Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia Constantinopolului), Patriarhia Ortodoxă Rusă (Patriarhia rusă), Biserica Ortodoxă Sârbă (Patriarhia sârbă), Biserica Ortodoxă Română (Patriarhia română) și Biserica Ortodoxă Bulgară (Patriarhia bulgară). Bisericile greacă, sârbă și română au fost recunoscute prin Legea nr. 229, promulgate de Parlamentul Austriei la 23 iunie 1967, iar Biserica rusă și bulgară au fost recunoscute doi
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
public, compusă din cinci Biserici dependente canonic de Patriarhatele lor de origine: Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia Constantinopolului), Patriarhia Ortodoxă Rusă (Patriarhia rusă), Biserica Ortodoxă Sârbă (Patriarhia sârbă), Biserica Ortodoxă Română (Patriarhia română) și Biserica Ortodoxă Bulgară (Patriarhia bulgară). Bisericile greacă, sârbă și română au fost recunoscute prin Legea nr. 229, promulgate de Parlamentul Austriei la 23 iunie 1967, iar Biserica rusă și bulgară au fost recunoscute doi ani mai târziu. Din anul 2003 funcționează și o comunitate ortodoxă antiohiană (Parohia Antiohiei
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, București. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
insistă asupra importanței păstrării obiceiurilor, tradițiilor și credințelor strămoșești. Locul în care se desfășoară acțiunea în nuvelă este un sat din județul Mehedinți prin care trecea Dunărea. Anastasia, personajul principal al operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost omorât de nemți și abandonat la o răscruce de drumuri ca pildă pentru alți răzvrătiți. Pentru curajul ei de a păstra credința strămoșească Anastasia a plătit cu viața, pentru că nemții au omorât
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433184752.html [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
și credințelor strămoșești. Locul în care se desfășoară acțiunea în nuvelă este un sat din județul Mehedinți prin care trecea Dunărea. Anastasia, personajul principal al operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost omorât de nemți și abandonat la o răscruce de drumuri ca pildă pentru alți răzvrătiți. Pentru curajul ei de a păstra credința strămoșească Anastasia a plătit cu viața, pentru că nemții au omorât-o înecând-o în closetele ocupanților
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433184752.html [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și Selevestreani, la Cobîle Sîrbi și Șcheieni, pe Hubalna, Liești, la Gura Jeravățului, precum și Cavadinești și satul Badea, pe Horincea, toate cu hotarele lor vechi (pl XLIV). 1436 (6944) septembrie 19 - Suceava „Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie voievod, domn al Țării Moldovei, și fratele
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
îmbrăcat într-un costum de baie în stilul anilor ‘40. Alături de el în clip, apar mai mulți salvamari și fete frumoase, purtând vestimentații similare. După lansare, piesa a fost contestată, fiind considerată un plagiat după o creație a unui artist sârb. Iată explicația Loredanei. „Cântecul ăsta are o poveste specială. Vara trecută, în timp ce mă aflam cu familia în vacanță în Split, Croația, l-am cunoscut pe compozitorul și cântărețul croat Tonci Huljic și de atunci am rămas prieteni. Chiar în seara
Imnul staţiunii Mamaia şi explicaţia Loredanei by http://uzp.org.ro/imnul-statiunii-mamaia-si-explicatia-loredanei/ [Corola-blog/BlogPost/93405_a_94697]
-
toată lumea, colivie în sensul de spiritualitate puternică, originală și închegată care nu permite risipirea cântecului după concepte la modă, îndemnătoare la contopire. Colivia belgrădeană (Ed. David Press Print, Timișoara, 2013), de Crișu Dascălu, ediție bilingvă (româno - sârbă: trad. în limba sârbă, de Miljurko Vukadinovic), este locul de unde cântă cu inimă tandră, poetul. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/crisu-dascalu-colivia-belgradeana-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
pentru profesionalismul și abilitățile foarte bine puse la punct - am reușit să simulăm, proiectăm, fabricăm, programăm și să ne prezentăm proiectul final în timp record. Aș vrea să menționez că ideea de la baza proiectului îi aparține lui Aleksandar (de naționalitate sârbă) - o persoană cu o gândire cu totul neconvențională (out of the box) și cu o fire foarte inovativă. Îmi amintesc și acum discuția cu el când am pus bazele proiectului, discuție care începea cam așa: “Frate, imaginează-ți asta....” V.I.
INTERVIU CU ING. ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA by http://uzp.org.ro/interviu-cu-ing-adrian-carlan-romanul-din-cipru-premiat-de-nasa/ [Corola-blog/BlogPost/93089_a_94381]
-
Ciobotin Blagoie Ciobotin, “nume de rezonanță în peisajul liricii sârbe din România”, cum îl numește cunoscutul scriitor Ivo Muncian, mi-a dăruit, mai zilele trecute, două din cărțile sale de poezie, recent apărute: Casa de la rădăcina cuvântului, traducere din limba sârbă și Potfață - Ivo Muncian, Editura Eubeea, Timișoara, 2013 și Triptic athonit, Tempus, Timișoara, 2013. Semnatar și al altor numeroase cărți în limba sârbă, Blagoie Ciobotin a mai publicat, după știința mea, în limba română, încă un volum de poezie, Litanii
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
zilele trecute, două din cărțile sale de poezie, recent apărute: Casa de la rădăcina cuvântului, traducere din limba sârbă și Potfață - Ivo Muncian, Editura Eubeea, Timișoara, 2013 și Triptic athonit, Tempus, Timișoara, 2013. Semnatar și al altor numeroase cărți în limba sârbă, Blagoie Ciobotin a mai publicat, după știința mea, în limba română, încă un volum de poezie, Litanii, la Editura Hestia, în 2001. Îl pomenesc și pe acesta, deși nu reprezintă obiectul nemijlocit al reflecțiilor mele de acum, fiindcă am descoperit
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
să vă supun atenției trei idei: 1. Trebuie să recunoaștem cu realism că Serbia reprezintă un actor-cheie pentru succesul Procesului de Stabilizare și Asociere, iar UE trebuie să facă eforturi în continuare pentru a câștiga încrederea și prietenia durabilă a poporului sârb. 2. Pe viitor să nu se mai admită tendințe separatiste etnice și proclamări unilaterale ale independenței unor teritorii, precum Kosovo, Oseția de Sud, Abkhazia, Transnistria, Nordul Ciprului etc. Principiul integrității teritoriale a statelor este sacru si trebuie respectat pe viitor
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]