241 matches
-
1665 „ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare din 17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția lui Platon) și feciorii Sârghie, Maxim și Aftodor, care vând a lor dreaptă ocină și moșie „ce aveau la sat la Hilipeaniîcăci am socotit că altul nu încape făr dumnealui.” Acest dumnealui este logofătul Pătrașcu, care își folosește poziția socială pentru a acapara prin cumpărare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor]. Un zapis făr[ă] veleat de la Cîrstina Platoneasa cu ficiorii ei Man[a]sie și Todor au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt partea lor ce s-a alegi din Hilipeni. Leat 7157 [1649
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe vie paisprezece galbini. și am vîndut-o dumisale de a mea bunăvoie de nimeni silit,nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul lui Platon și Ifrim Ticănău și Gavrila Zgăiban și Simion Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții și Vasile al Toaderesii și Dumitrașco Scrăii din Hilipeni. Dinaintea noastră a tuturora au fost aceasta tocmială. și mai de mare credință, ne-am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
13 născuți; 5. Boca - între 1813-1845 - 12 născuți; 6. Rusu - între 1796-1849 - 26 născuți; 7. Șorea - între 1825-1845 - 9 născuți (pare a fi născuți într-o familie de 9 frați și surori; 8. Pintilescu - între 1806-1845 - 8 născuți; 9. Hură Sârghie Gavril - între 17841850 - 8 născuți; 10. Ignătescu - între 1822-1836 - 8 născuți, toți din aceeași familie, toți băieți; 11. Boghian - între 1784-1836 - 7 născuți; 12. Puiu - între 1819-1842 - 9 născuți; 13. Borcea - între 1832-1847 - 10 născuți, sunt din aceeași familie. Alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul!), peste drum de Mircea Ignătescu. Arenda a trecut apoi la Elena Pintilescu și în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din nepricepere în astfel de activități sau că nu au făcut față concurenței, sau din cauza necunoașterii cerințelor pieței. Unul dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zapisă scrisă în Filipeni de Vârlan, care a și iscălit, la 9 iunie 1665, îi aflăm pe Necula cu soția sa Paraschiva, care vând o vie și au ca martori pe Neculai din Filipeni, Ion Jora, Constantin Cepoi, Iurașcu Vlașcu, Sârghie Platon, Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Răzvan Voncu Radu Stanca - Dăltuiri, ediție îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, București, Academia Română/ Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2012, 330 pag. Ocultat în timpul perioadei comuniste, Cercul Literar de la Sibiu a revenit în atenție în ultimele două decenii, atât prin dezvăluirile legate de traseele politice ale membrilor săi
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
le-a abordat: poezie, teatru, publicistică. Până la acest deziderat, e de strictă necesitate continuarea cercetării și editării ineditelor care nu figurează nici în ediția cuprinzătoare din 1979, nici în cele de după 1989. Este ceea ce face volumul Dăltuiri, îngrijit de Anca Sîrghie și Marin Diaconu. În ciuda titlului vag și neangajant, volumul aduce o însemnată contribuție la cunoașterea operei lui Radu Stanca. Editorii și-au propus să tipărească exclusiv texte inedite, considerând, pe bună dreptate, că opera scriitorului este departe de a fi
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
spectacole sau comentând cărți recent apărute, Radu Stanca scrie, implicit, despre sine, despre concepția sa cu privire la teatru, despre viziunea sa poetică, despre - cum spune Rémy de Gourmont - les choses du temps. De o particulară importanță sunt textele pe care Anca Sîrghie și Marin Diaconu le-au identificat în publicațiile ardelene în care tânărul Stanca și-a făcut ucenicia literară. Începuturile scriitorului sunt astfel recuperate și oferite exegeților (unii dintre ei, mai ales în anii din urmă, prea grăbiți în a interpreta
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
fost alcătuită pe baza manuscriselor, ci pornind de la textele tipărite în reviste. Dar chiar și-așa, ea este însoțită de foarte utile note, care furnizează toate informațiile filologice legate de text, și de un excelent studiu introductiv, aparținându-i Ancăi Sîrghie. Care pare a ști tot despre scriitor și, nu în ultimul rând, despre contextul literar și cultural în care a trăit și a creat acesta: despre teatrul ardelean din anii ’30-’60, despre revistele școlare în care debutează Radu Stanca
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
cenzurii comuniste, despre relațiile dintre „cerchiști”. Se observă, în orice caz, din lectura studiului că autoarea lui are deja limpede în minte proiectul necesarei ediții critice, față de care prezentul volum reprezintă o treaptă indispensabilă. Se poate, desigur, obiecta - iar Anca Sîrghie și Marin Diaconu au și recunoscut asta - cu privire la conținutul eterogen al volumului, care adună între copertele sale poezii, articole și piese de teatru. Este, însă, o consecință inevitabilă atât a imperativului de a pune la dispoziția cititorului inedite recuperate de sub
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
să fie tipărită. Dăltuiri datorează mult, desigur, și excepționalei expertize în materie de presă interbelică a lui Marin Diaconu. Fericită este întâlnirea dintre această experiență și cunoașterea aprofundată a vieții și operei lui Radu Stanca, pe care o demonstrează Anca Sîrghie. Chiar și numai identificarea a 280 de pagini inedite ar fi fost un mic eveniment în receptarea scriitorului. Ediția de față recuperează însă mai mult de atât, și anume traseul unei deveniri interioare, în care teatrul și poezia se întrepătrund
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
02.1932 - s-a născut Rusalin Mureșanu (m. 2001) 9.02.1934 - s-a născut Toma Istvan 9.02.1936 - s-a născut Andrei Pandrea 9.02.1941 - s-a născut Constanța Călinescu 9.02.1944 - s-a născut Anca Sârghie 9.02.1949 - a murit Octav Șuluțiu (n. 1909) 9.02.1950 - s-a născut Al.Th. Ionescu (m. 2009) 9.02.1953 - s-a născut Valeriu Butulescu 9.02.1953 - s-a născut Victor Olaru 9.02.1991 - a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2795_a_4120]
-
amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două copii dactilografiate (afectate, și ele, de timp și de timpuri), prin strădania unor apropiați ai luptătorului. Recent, prin grija demnă de mare stimă a dnei Anca Sârghie, acest jurnal a fost, în sfîrșit, publicat, însoțit de un consistent studiu introductiv. Nicolae Cristea, născut în 1834, era fiu de țărani din Ocna Sibiului și își datorează cariera mitropolitului ortodox Andrei Șaguna. A absolvit liceul de la Sibiu (în limba
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial studiu introductiv. A adnotat util jurnalul, în note informate și la obiect. Din păcate, n-a
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
patru limbi! Un mișcător cuvînt înainte semnează mitropolitul Antonie Plămădeală. Ediția, dincolo de unele cusururi semnalate, e o realizare de prestigiu și o restituire cuviincios necesară. Nicolae Cristea, File de memorialistică. Jurnal. Studiu introductiv, îngrijirea ediției, note și comentarii de Anca Sârghie. Editura Tribuna, 1999.
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
pe toate. (Chiar și numele semnatarilor ocupă destul spațiu: Caius Dobrescu, Alexandra Crăciun, Ștefan Borbély, Laura Mesina, Mihai Ene, Rodica Ilie, Andrei Simuț, Ilie Guțan, Mircea Martin, Romulus Bucur, Adrian Lăcătuș pe de-o parte, și Constantina Raveca Buleu, Anca Sîrghie, Ion Pop, Elena Prus, Alexandra Vrânceanu, Andrei Terian, Alice Popescu, Gabriela Duda, Anca-Elena Ștefan, Rodica Grigore, Iulia Micu, Corina Grüber, Dumitru Chioaru, Cornel Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu pe de altă parte.) Dar în critica literară se poate opera, fără pierderi
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
masivă, întradevă r, dar cu scrisori către Aurel Cioran, fratele său, după cum este prezent și Aurel Cioran însuși cu articole, studii literare, eseuri, interviuri, după cum și Eleonora Cioran este prezentă, soția lui Aurel Cioran, într-o convorbire purtată cu Anca Sîrghie. Cartea este de mare interes și a apărut la Cluj în 2012, la Editura Eikon, intitulându-se Fratele fiului risipitor și indicându-l pe copertă ca autor pe Aurel Cioran, ceea ce și este, dar numai în parte. Îngrijită de Anca
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
Cartea este de mare interes și a apărut la Cluj în 2012, la Editura Eikon, intitulându-se Fratele fiului risipitor și indicându-l pe copertă ca autor pe Aurel Cioran, ceea ce și este, dar numai în parte. Îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, cercetători literari apropiați și omenește de familia Cioran (partea sibiană), cartea de care vorbesc adună laolaltă scrieri ale lui Aurel Cioran (un studiu despre Octavian Goga, portretele lui Ilarie Chendi sau Vasile Băncilă), interviuri acordate de Aurel
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
ale lui Aurel Cioran (un studiu despre Octavian Goga, portretele lui Ilarie Chendi sau Vasile Băncilă), interviuri acordate de Aurel Cioran, scrisori trimise de acesta, scrisori primite de el (de la Emil Cioran și de la alții), o convorbire purtată de Anca Sîrghie cu Eleonora Cioran, o secțiune de „ilustrații”. Mai sunt prezenți în carte, ca emițători sau ca primitori de epistole, Constantin Noica, Bucur Țincu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu, Aurel Rău, Sanda Stolojan, George Bălan, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
de sfârșit la stația din sala unde au avut loc toate aceste seri minunate, răsună pur, românește și trist melodiile inegalabilelor Maria Tănase și Ioana Radu. E ultima seară de conferințe. 1) Cuvântul îi este dat Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie care își prezintă cele mai recente cărți publicate: Aurel Cioran - Fratele fiului risipitor și Dăltuiri. Aurel Cioran, fratele, un model, desigur Emil Cioran, fiul risipitor, prezentat în carte ca o personalitate caleidoscopică. în cea de a doua carte, Dăltuiri, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]