424 matches
-
căruia P. i-a împărtășit multe din cunoștințele sale cinegetice. Cărțile sunt constituite nu doar din descrieri, mărturisind devoțiune și nesfârșita încântare, nu doar din reverii naturistice, hrănițe de o realitate ridicată spre mit, ci și din evocarea dramelor unor sălbăticiuni, spre exemplu a unui jder care cade într-o cursă, a unui tap negru din Munții Făgărașului ș.a. De asemenea, sunt portretizați savuros, frecvent cu un umor delicat, oameni simpli, inițiați și uneori chiar erudiți în tainele naturii. Câteva volume
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un registru moderat: nostalgia blândă și bucuria măsurată a contemplării cotidianului, a concretului, comentată afectiv de visare. Apar uneori discrete, eterate sugestii erotice. Tot pasteluri, asemănătoare celor domestic-provinciale
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
admirație obedientă față de noua societate. Se simt influențe din I.Al. Brătescu- Voinești în Mieluțul (Mițu, un copil orfan, pierde un miel și e tratat cu atâta cruzime de stăpâna sa, încât fuge în pădure, unde va fi răpus de sălbăticiuni), din Liviu Rebreanu în Împărțeala (lui Gheorghe îi moare de sărăcie un copil și, ca să nu mai piardă unul, inițiază o revoltă în sat, în urma căreia împarte cu ceilalți țărani cerealele boierului) și, oarecum, din ironia lui I.L. Caragiale în
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
a învățăturii lui Zamolxe și întrevăzând repede că o poate folosi ca să-și întărească autoritatea, pune să se cioplească o statuie a acestuia, o așază în templu și organizează venerarea ei. Din peștera unde viețuise și dobândise, asemenea mușchiului jilav, sălbăticiunilor, ploii și vântului, indiferența naturii, profetul revine printre oameni. Aflând că ei se închină unui idol cu chipul său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii îl lapidează. Dar abia astfel, prin actul jertfei, religia Marelui Orb
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Delicat și senzitiv, poetul încearcă să capteze un limbaj la fel de sugestiv ca și percepția concretă, vehicul pentru înțelegerea inițiatică a sensurilor lumii. Pelerin modern, el este un homo viator prin clipa prezentă spre un tărâm al transcendenței imaginare: „Ca o sălbăticiune rănită gonesc/ prin ierburile înalte. Sângele meu regal// aruncă rubine prin florile albastre/ și gonesc, gonesc hipnotizat de o stea/ încă nevăzută de nimeni”. Poezia lui C. are însă și o altă față, în care predomină ludicul, tonul șăgalnic, jucăuș
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
par și m-am îndreptat către ei. Am prins un moment bun și, poc! am lovit vulpoiul peste spinare. Înțelegând că i-am venit în ajutor, Cuțulache a dat pace vulpoului, care, și așa, era tare amețit de izbitura mea. Sălbăticiunea s-a prăbușit la pământ. Atunci, i-am mai ars una în cap și lat l-am lăsat. I-am luat blana și am pus-o la uscat. Măcar atât câștig să am de la vicleanul ăsta, după câtă stricăciune mi-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
șareta, nu ca noi, o singură dată”. „Și drumul ăsta-i lung, nu se termină mai repede!” își spune, poate, fiecare în gândul lui. Dar ce-i asta? Spre ei se îndreaptă o mogâldeață. Să fie lup? Ori vreo altă sălbăticiune pusă pe rele? Tic-tac, tic-tac, tic-tac! Bat, cu putere, trei inimi. Când, însă, se uită mai bine, Alina, Sorina și Alin observă că vietatea de care le fusese atât de frică nu era altcineva decât... bunicul. Ce-i cu voi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe holda-ncinsă de soarele amiezii. Iar Negură-Împărat trăia numai în belșug, în ospețe și desfătări, fără să-i pese de cei care se istoveau adunându-i atâtea bogății. Îi luaseră spaima nu numai oamenii de pe moșiile sale, dar și sălbăticiunile codrilor, păsările cerului și peștii din fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
începu să plângă și-i făgădui băiatului tot ce-i ceruse. Mai ceru iertare bătrânului pândar, îi dete o pungă cu bani, își strânse copilul în brațe și plecară amândoi, făcând jurământ să fie mai buni și mai miloși cu sălbăticiunile pădurii, cu zburătoarele văzduhului și cu peștii din adâncul apelor. S-au ținut de legământ, n-au mai vânat cerbi și căprioare, dar cu oamenii tot atât de crud se purta Negură-Vodă. Îi punea să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de țesături și parcă mai degrabă mielușelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilașul păștea covorul, mozolind. Acolo s-a rătăcit prin codrul picioarelor de scaune și de măsuțe, sălaș al urșilor, al lupilor, al tigrilor și al altor sălbăticiuni de pâslă sau carton. Acolo a privit cele dintâi păsări și a ascultat cele dintâi ciripiri: muștele cu bâzâitul lor. Acolo s-a trudit zadarnic să treacă dealurile taburetelor, pe sub care motanul își croia tunel. De câte ori coada motanului, fum alb
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
strînge toți ulii: fiecare la tovarășul lui. 16. Căutați în cartea Domnului, și citiți! Nici una din toate acestea nu va lipsi, nici una, nici alta nu vor da greș, căci gura Domnului a poruncit lucrul acesta: Duhul Lui va strînge acele sălbăticiuni. 17. El a tras la sorț pentru ele și mîna Lui le-a împărțit cu funia de măsurat țara aceasta: ele o vor stăpîni totdeauna și o vor locui din veac în veac. $35 1. Pustia și țara fără apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o veșnicie, fără ca vreunul să fi auzit vorba celuilalt. Adormiră amândoi, cu ochii deschiși, privind Casiopeea. Somnul scurt, dar adânc și secrețiile nocturne ale ienupărului le întremară puterile. Porniră din nou, cu noaptea în cap, însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut în piatra muntelui. Bătrânul îl urmă într-un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
albi care se înmulțeau, ronțăind, descompunând și putrezind ciolanele și carnea tâlharului, transformând totul într-o materie scârnavă și puturoasă de hoit. Hohotele coborâră din gâtlej în rărunchi, preschimbându se curând în răcnete prelungi, care furau tihna lehuzelor și somnul sălbăticiunilor din pădurile învecinate. Nu părea a fi voce de ființă, ci mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de bolovani rostogolindu-se pe grohotiș. Cu toate că schimbul de caraulă a fost redus la numai patru ceasuri, câțiva jandarmi dezertară din post
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o veșnicie, fără ca vreunul să fi auzit vorba celuilalt. Adormiră amândoi, cu ochii deschiși, privind Casiopeea. Somnul scurt, dar adânc și secrețiile nocturne ale ienupărului le întremară puterile. Porniră din nou, cu noaptea în cap, însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut în piatra muntelui. Bătrânul îl urmă într-un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
albi care se înmulțeau, ronțăind, descompunând și putrezind ciolanele și carnea tâlharului, transformând totul într-o materie scârnavă și puturoasă de hoit. Hohotele coborâră din gâtlej în rărunchi, preschimbându se curând în răcnete prelungi, care furau tihna lehuzelor și somnul sălbăticiunilor din pădurile învecinate. Nu părea a fi voce de ființă, ci mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de bolovani rostogolindu-se pe grohotiș. Cu toate că schimbul de caraulă a fost redus la numai patru ceasuri, câțiva jandarmi dezertară din post
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gândindu-se mereu la Îndepărtata sa copilărie, la anii ce s-au scurs de atunci. Cealaltă graniță, ce separa satul ei de cel vecin, se părăginise Între timp, acoperindu-se de bălării, prin care mișunau dihorii, vulpile, mistreții și alte sălbăticiuni. Chipuri și imagini vechi și noi i se perindau În fața ochilor. Se ridicau din memoria ei ca niște baloane de săpun, pluteau prin fața ochilor, devenind din ce În ce mai mari, din ce În ce mai colorate, apoi se pulverizau În aer, lăsând În urma lor un gol În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu rachete și fluturași. Pajiștea era acum luminată de lună, care i se părea lui Sammler proaspăt rasă; pietrișul, fin, alb, mic, scrâșnea plăcut sub roți. Ulmii erau groși, bătrâni - mai bătrâni decât vârstele tuturor Grunerilor adunate laolaltă. Ochi de sălbăticiuni se iveau În lumina farurilor sau străluceau În reflectoarele așezate pieziș pe marginea aleilor: șoareci, cârtițe, marmote, pisici sau bucățele de sticlă ițindu-se din iarbă sau din tufe. Nici o fereastră nu era luminată. Emil puse faza lungă pe ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
filmul. Nu fi idiot. Poate că Feffer Încerca să reziste În speranța că apare vreo mașină de poliție, vreo patrulă care să-l salveze. Era greu altfel să explici de ce se opunea. Având În vedere forța negrului - puterea enormă de sălbăticiune cu care strângea și apăsa În jos, venele gâtului Îngrozitor de umflate, Încordarea feselor așa cum stătea, ridicat pe vârfuri. Cu pantofi Încordați din piele de aligator! În pantaloni brun-roșcați! Cu o curea care se asorta cu cravata - o curea purpurie! Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la munți, care s-au dovedit a fi singurul loc din lume unde mă simt liniștită. Mulțumesc pentru indicațiile de drum. VIEȚILE SECRETE ALE CLUBULUI SUSHI Cândva râului i-au spus Lorelei. Vorbeau despre ea ca despre o seducătoare, o sălbăticiune lichidă, rece și albastră. Hăruită-n curbele-i atrăgătoare, tentant de acrobatică, Lorelei ispitea pâraiele tinere și bălălaie și le consuma atrăgându-le în profunzimile ei înspumate. Devora canioane și făcea dragoste cu pietrele. Dar pâraiele au început s-o plictisească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pentru prima oară, când prelua controlul și-l trăgea în mrejele lui ca să nu-l mai elibereze niciodată. Drumul se sfârșise în urma lor și de-aici încolo nu mai aveau încotro să mai meargă decât drept înainte, chiar prin inima sălbăticiunii. Barca era poziționată pe partea dreaptă a canalului. Prea departe - Zach și-a dat seama imediat. Stânga, a strigat el, iar Jina a cufundat vâsla în apă. Mișcarea a fost prea puternică. Așa că gabara în început să se întoarcă perpendicular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fără să distrugem ceva. Eu nu pot să vorbesc în numele celorlalte firme, dar personal țin ca acest canion să rămâne intact. Lăsăm locul așa cum l-am găsit. Ne străduim să nu avem nici un impact asupra mediului. O să vedem și ceva sălbăticiuni ? l-a întrebat Mary și Alice i-a auzit tremurul din voce. Lui Mary i se făcuse pielea de găină pe brațe cu toate că vânticelul care bătea era cald. Drew s-a întors către Mary. Aproape întotdeauna vedem câte-o căprioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
duce povestea spre aval și-mi aminteam de mine când mă rătăcisem prin pădurile dese de munte. Ajunsesem lângă o baltă mare ascunsă de aburi, în mijlocul unei poieni, departe de privirile omului de rând. Era un loc unde se adăpau sălbăticiunile, căci le ghiceam urmele adâncite pretutindeni în jur. Mă chemase acolo o tânguire. Îmi tot părea că aud un scâncet ca de copil. Era greu să ghicești în pădure de unde vine un sunet, dar eu învățasem de la Baci cum să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mă privea de jos cu dușmănie, încolăcit ca un șarpe cu capul ridicat arc, aruncând din priviri săgeți albăstrii. Mârâia... Îmi părea rău că-i produsesem durere, dar în același timp am simțit că am de-a face cu o sălbăticiune. Nu era câine cum am crezut prima oară, ci aveam în față un pui de lup. Haita îl condamnase la moarte fiindcă nu mai era de niciun ajutor. Auzisem povești cum că lupii, când nu mai aveau cu ce se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
el și se jucau în felul lor. Păreau să se fi făcut prieteni. Mai venea sângerând câte-odată din codru, dar știi cum e... când bagi mâna în gura lupului. Asta până a căzut iarna. Se așternuse zăpadă multă și mureau sălbăticiunile pe capete de foame în viscol și ger. Lupul crescuse, se înzdrăvenise și cred că voia să se întoarcă la haită, dar nu era primit că mirosea a om, așa cum nici Codruț nu mai putea sta printre oi că începuse
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lung de curmale, îmi simțeam respectabilitatea cam pusă la încercare. Adăpostul nostru se dovedi strâmt, mai curând o cavitate în stâncă decât o adevărată galerie, ceea ce mă liniști, deoarece puteam atinge cu ușurință fundul grotei, asigurându-mă astfel că nici o sălbăticiune nu se aciuase acolo. În afară de neîmblânzita mea Hiba, care se comporta tot mai ciudat, îngrămădind pietre pentru a îngusta intrarea, curățind cu grijă locul, înfășurând burduful și curmalele în lână spre a le feri de ger, în vreme ce eu însumi, trândav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]