731 matches
-
scut, numit naQpLa; cu care se apăra din toate părțile, învârtindu-l repede în jurul lor. Cu toate că cele mai multe din aceste științi se referă la Traci, ele pot fi aplicate și la Geto-Daci. Ovidiu ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot barbarul, la coastă atârnat.” Sistemul de luptă al Geților, de călare, se potrivea la locuri șese, nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pentru glorie și izbândă, lupta pentru neatârnare. În sufletul său barbar nu știa să facă deosebire între mijloacele permise și cele nepermise; toate îi păreau bune de îndată ce era vorba de mântuirea patriei sale. El avuse prilejul a se convinge că sălbateca vitejie a poporului său nu se putea măsura cu știința romană; căuta să-i îndeplinească lipsurile cu ce-i ieșea la îndemână, și dacă vreo dată fu îndreptățit principiul că scopul justifică mijloacele apoi fără îndoială că atunci. Dacii arătaseră
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și un puternic zid de apă rare, închizând în interior și ctitoria împărătesei Elena. Zona aleasă pentru construcție, unde se află și astăzi Mănăstirea Sfânta Ecaterina, numită până în secolul al VIII-lea Mănă stirea Rugului Aprins, este prin natura sa sălbatecă și pustie, deșertică, asemenea unui peisaj selenar și chiar ar părea un spațiu aparținând unei planete pustii dacă, din loc în loc, nu s- ar vedea câte un chiparos și pietrele n-ar fi tocite de pașii sihaștrilor și pelerinilor. Munții
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau familială, care are în vedere calitățile parentalilor, este menționată în Europa pentru prima dată în anul 1936, ea fiind practicată de selecționerul ucrainian A.I.Kuzema (Matei 1990). Câțiva ani mai târziu (1939) se produc și primele încrucișări între crapul sălbatec de Amur și crapul de cultură. Alte lucrări de selecție și încrucișare, care au dus la formarea unor rase autohtone au avut loc și în Ungaria (Szarvas 215), Cehia (Bohemia), Franța (Royale), Germania (Galițian, Lausitz, Aischgrund), Iugoslavia (Nasice), pentru a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
diferenței de selecție și, implicit, la reducerea efectului selecției. Cu toate limitele admise de către amelioratori, selecția rămâne o metodă importantă și indispensabilă în lucrările de ameliorare, precum și un proces adaptativ și evolutiv pentru populațiile de plante și animale din natura sălbatecă. 2.2. Incrucișările, o altă metodă principala de ameliorare Selecția reprezintă cea mai veche și cea mai importantă metodă de ameliorare a plantelor și animalelor. Sunt însă cazuri când structura genetică a unei populații de animale (sau plante) trebuie modificată
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sau familială, care are în vedere calitatile parentalilor, este menționată în Europa pentru prima dată în anul 1936, ea fiind practicată de selecționerul ucrainian A.I.Kuzema (Matei 1990). Câțiva ani mai târziu (1939) se produc și primele încrucișări între crapul sălbatec de Amur și crapul de cultură. Alte lucrări de selecție și încrucișare, care au dus la formarea unor rase autohtone au avut loc și în Ungaria (Szarvas 215), Cehia (Bohemia), Franța (Royale), Germania (Galitian, Lausitz, Aischgrund), Iugoslavia (Nasice), pentru a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
trecut, în cadrul stațiunilor de cercetare științifică de profil, existente la Nucet și, respectiv, IasiPodu Iloaiei (Matei,D.,1990). Prima acțiune a constat în încrucișarea femelelor crapului de cultură cu solzi din cadrul Stațiunii de cercetări piscicole Nucet cu masculi de crap sălbatec de Siutghiol, în anul 1953. Descendența, care a ajuns la maturitate în anul 1957, a prezentat un ritm de creștere și o prolificitate superioare parentalilor. Autorii (Matei 1990) afirmă că obiectivul urmărit a fost atins, noua formă de crap fiind
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
supuși la încrucișări de absorbție și alternante cu crap indigen de Cefa și Nucet, precum și cu crap de import, din Ungaria și Ucraina. Astfel, în anul 1963 s-a obținut generația a treia, cu următorul aport genetic: 12,5 % carp sălbatec de Siutghiol, 37,5 % crap de Nucet și 50 % crap unguresc. Studiile efectuate pe aceste loturi, până la atingerea maturitatii sexuale (în 1968), au demonstrat că noul crap obținut moștenește vitalitatea și vigurozitatea crapului sălbatec, este bine adaptat la condițiile de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
următorul aport genetic: 12,5 % carp sălbatec de Siutghiol, 37,5 % crap de Nucet și 50 % crap unguresc. Studiile efectuate pe aceste loturi, până la atingerea maturitatii sexuale (în 1968), au demonstrat că noul crap obținut moștenește vitalitatea și vigurozitatea crapului sălbatec, este bine adaptat la condițiile de mediu din zona în care a fost creat, dar prezintă și un spor de producție net superior, moștenit de la crapul unguresc.. In tabelul nr. 2 sunt prezentate toate cele 3 forme de crap utilizate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
experiment. 90 Tabel nr. 2. Valorile medii ale principalilor indici biometrici la reproducătorii de crap utilizați pentru obținerea unei noi rase de crap (El. Costea 1980) Parentalii și metișii Nr.ex. Masa (g) I.l.c. I.l.tc. I.H. I.h. I.circ. C.sălbatec Siutghiol 100 500 3,60 8,23 5,00 1,60 1,48 Crap cultură Nucet 150 3.200 5,70 6,85 35,20 3,04 1,16 C.selectionat Ungaria 25 3.850 7,17 6,90 40
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
au realizat trei încrucișări succesive, cu parentali din varietăți locale, depărtate din punct de vedere geografic. De asemenea, doi dintre factorii de încrucișare erau varietăți de cultură (crapul de Podu Iloaiei și crapul de Ineu), iar al treilea, un crap sălbatec, crescut pe albia veche a râului Prut, în lacul Stânca Costești. S-a avut în vedere prin aceste încrucișări să se obțină o varietate de crap de cultură cu caracteristicile productive și de nuditate ale crapului de Ineu, adaptat la
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
se obțină o varietate de crap de cultură cu caracteristicile productive și de nuditate ale crapului de Ineu, adaptat la condițiile din Podișul Central Moldovenesc și la condițiile creșterii în regim de fermă, dar și prolificitatea și vigurozitatea 98 crapului sălbatec, prin aport de noi gene către noul genotip propus a se obține (încrucișare de absorbție). 4.3.3. Metoda statistică Studiile și cercetările întreprinse în cazul unor populații de plante sau animale, au la bază examinarea directă a indivizilor din
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Indicele lungimii capului se situează între limitele: 26,68 și 27,73 demonstrând că noua varietate obținută are un cap de dimensiuni reduse. Totuși, având în vedere că, de exemplu, rasa Ropșa, cea mai apropiată în ce privește conformația corporală de crapul sălbatec, are pentru acest indice morfometric valori de 25-26 %, se poate insista în procesele de selecție ulterioare pe reducerea procentului pe care îl reprezintă lungimea capului din lungimea standard. Lungimea pedunculului caudal reprezintă procentual 14 - 15 % din lungimea standard. Aici se
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
noua varietate prezentând un peduncul caudal scurt și înalt, asemănător cu reproducătorii din ultima generație de încrucișare, dar cu valori superioare acestora, ca efect al selecțiilor masale bianuale. Pentru comparație, rasa Ropșa (una dintre cele mai apropiate de conformația crapului sălbatec) se caracterizează printr-un peduncul lung (17 18 %) și puțin înalt (12 - 13 %). In lucrările de selecție ce se vor efectua în continuare la loturile celei de a doua generații de încrucișare omogene, se va avea în vadere acest element
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
descendență. In Europa, selecția genotipică, sau familială, este menționată pentru prima dată, în activitatea de ciprinicultură, în anul 1936, fiind practicată de selecționerul A.I. Kuzema (Matei 1990). In anul 1939 se produc și primele încrucișări cu scop ameliorativ, între crapul sălbatec de Amur și crapul de cultură. 1.2. In țara noastră, nu există încă nici o rasă de crap omologată, deși cercetările din domeniu au dus la obținerea a două varietăți de crap de cultură cu solzi, una caracteristică pentru nordul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Lvov (R). 47. COSTEA, E., CRISTIAN, A., Rezultatele privind cresterea crapului importat din URSS (Ukraina), în condițiile din România. Bul.ICPP Nr. 1.1971 48. COSTEA, El., CRISTIAN, A., MATEI, D., Cercetări și experimentări de selecție prin încrucișări între crapul sălbatec autohton și forme de crap de cultură (autohtone și de import). Hidrobiologia, Tom XVI.1980. 49. COSTEA, El., CRISTIAN, Al., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile din România. Bul.Cerc. Piscicole. Nr.1. Buc. 1971. 50. COSTIN
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dușmănie, marcând destine. Moment esențial în viața săteanului, căsătoria devine temă de dezbatere și în alte povestiri, precum Spovedania lui Gavrilă, Suzana și cei trei moșnegi sau Cum se câștigă o nevastă, din volumul Soare de Paști. Eroi ca Nicu Sălbatec din Cum se câștigă o nevastă ori Andrei Valna din Suzana și cei trei moșnegi trebuie să-și pună la încercare întreaga energie spre a înfrânge uneltirile celor bătrâni și a-și dobândi de soție fata pe care o iubesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
poeziei „în limpezirea și precizarea formelor de viață, cântând dintre tendințele obscure ale acesteia pe acelea care par mai generoase și mai îndreptățite să formeze caracterul epocii”, iar programul se exprimă în termeni tranșanți: „Noi vrem să captăm în stare sălbatecă și vie, aceea ce face caracteristica tragică a acestui timp, emoția care ne sugrumă de beregată când ne știm contimporani cu milioane de oameni exasperați de mizerie și nedreptate, când ceva grav se petrece în toată lumea, și în fiecare noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii unu și Țârțăratică - ultima amintind de vița de vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la: „Moartea succede vieții, viața succede la moarte.” (M. Eminescu, I, 36), • morfemul-rădăcină; când se realizează prin pronume personale, reflexive, relativ-interogative (cine) sau nehotărâte (oricine): „Și de s-ar putea pe dânsa cineva ca să o prindă, Când cu ochii mari, sălbateci, se privește în oglindă Subțiindu-și gura mică și chemându-se pe nume Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume, Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă” (M. Eminescu, I, 80) „Am privit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coardele de fier, Ce caută-al meu suflet în acea sfântă oară De la tulburii creieri în van eu samă cer.” Arfa vijelioasă a durerii exprimă nucleul etern al eului, forța creației proiectată în imagini ascensionale: „Cântând pe a mea arfă sălbatecă, vibrândă, Am pus în ea o parte a sufletului meu. E partea cea mai bună. Mai pură și mai sfântă Ce într-o noapte albă, pe-o rază tremurândă Părăsi lemnul putred, zburând la Dumnezeu.” În acest fel arama, ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
brute și artei "stângace"120. Spune, parafrazându-l pe teoreticianul artei brute, Jean Dubuffet: Mâinii drepte îi corespunde maniera socială deprinsă, cea care știe, dar care, prizonieră a acestei științe, nu știe nimic. Mâinii stângi îi corespunde maniera individuală, înnăscută, sălbatecă, care nu știe nimic, dar care, liberă, știe ceea ce cealaltă nu poate ști. "Prostituata mână dreaptă" opusă "virginei mâini stângi"121. Nu întâmplător una dintre cele mai cunoscute maniere din cultura română, arghezianismul, e asociată scrijelirii "cu unghiile de la mâna
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat legi cetăților și a găsit mijlocul să-și apere locuința de frig și de inundațiile supărătoare ale ploii. Producându-și mijloacele de trai, și-a asigurat ziua de mâine
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pijama. -O teleportare, îmi răspunse la unison îngerii păzitori, care erau lângă mine. TEROAREA Preotesele lunii, se instalară în Tracia pe muntele Kogainon, stăpânind valea ternarei și întunecatei Hecate. Femei suverane, bacantele avide de sânge și putere, cu frumusețea lor sălbatecă, prin vorbe mieroase își seduceau consorții atrăgându-i în pădurile dese și întunecoase, după ce își satisfăceau cu ferocitate dorințele îi aruncau în abis. Mai seducătoare și mai sadice erau Agloanice-marea preoteasă și Tessalina fiica ei-prințesa lunii. Seducătoare preotesele sângeroase ale
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
În acea zi au ajuns pe malul marelui fluviu, la adăpostul deselor și întunecoaselor păduri milenare. -Să ne scăldăm suratelor-le îndemnă Tessalina preoteasa, prințesă a lunii. -Să ne scăldăm, să ne scăldăm-răspunseră în cor celelalte bacante. Formele nude ale sălbatecelor și frumoaselor preotese ale lunii, cu mișcări lascive se avântară în apa albastră și caldă a fluviului. Se sbenguiau, râdeau, strigau sălbatec, chipul lor strălucind în lumina lunii, ca niște false zeități. S-au scăldat până în zori de zi când
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]