243 matches
-
8,5859 ha"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 131 se introduc 2 noi poziții, pozițiile nr. 132 și 133, conform anexei nr. 10. ... 20. La anexa nr. 67 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Sălcioara", la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Mircea-Vodă 6,004 km: - Strada Nucilor - 0,816 km, Strada Școlii - 0,797 km, Strada Salcâmilor - 0,790 km, Strada Teilor - 0,593 km, Cuza-Vodă
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
km, Strada Salcâmilor - 0,790 km, Strada Teilor - 0,593 km, Cuza-Vodă 6 km, Ghinești 5,458 km - strada Profesor Maria Paraschiv - 0,542 km, Podu-Rizii - 4,901 km - strada Preot Alexandru Teodorescu - 1,099 km, Bănești - 0,5 km, Sălcioara - 2 km", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "6.343.000 lei". 21. Anexa nr. 70 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Șotânga" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,45%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău, era formată din cătunele Moisica, Sălcioara și Smeeni, și avea în total 1850 de locuitori, o școală și o biserică. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționa pe atunci și comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, în 1968, satul Sălcioara a fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective de pe teritoriul comunei Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae” din satul Sălcioara, construită în 1926
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
în 1968, satul Sălcioara a fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective de pe teritoriul comunei Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae” din satul Sălcioara, construită în 1926, este clasificat ca monument de arhitectură. Restul sunt situri arheologice. Situl arheologic de la Albești cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.) și una datând din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolul
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
-al V-lea î.e.n.). Un alt sit aflat tot lângă Moisica, spre Albești, conține o așezare medievală timpurie atribuită culturii Dridu din secolele al IX-lea-al X-lea. Situl de la Smeeni, aflat în zona foste baze furajere și către Sălcioara, conține două necropole una neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov). Situl din punctul „La Pascoli” de la Udați-Lucieni cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua județeană DJ201B care duce spre nord la Lehliu Gară (unde se intersectează cu DN3 și DN3A) și mai departe în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Argovei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,8%), cu o minoritate de romi (2
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
"Pentru alte utilizări ale numelui propriu Alexandru Ioan Cuza, cu varietatea Cuza Vodă, a se vedea paginile de Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare) și Cuza Vodă (dezambiguizare)." Cuza Vodă este un sat în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, Muntenia, România. În 1901 s-a stabilit ca satul Cuza Vodă să fie așezat la sud de șoseaua Bănești - Bolovani, unde se întâlnește cu șoseaua naționala Târgoviște - București. Satul Cuza Vodă a fost înființat în anul 1902
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care a fost transferată județului Dâmbovița, reînființat și a căpătat alcătuirea actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornățelu se ridică la de
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov. Orașe apropiate: Titu (7 km), Târgoviște
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov. Orașe apropiate: Titu (7 km), Târgoviște (23 km
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Vișanu (astăzi, Cătunu), cu o populație de 500 de locuitori. Comuna Mircea Vodă avea în ea doar satul omonim, a fost înființată odată cu acesta, în 1887, din însurăței. Restul satelor comunei actuale erau împărțite la comunele vecine: satele Beșteloaia (astăzi, Sălcioara) și Bănești făceau parte din Bolovani, iar Podu Rizii făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna Beșteloaia, cu satele Bănești, Beșteloaia, Moara Nouă și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,77%). Pentru 1,94% din
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,77%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
97,77%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,28%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul de locuințe și populația din "Comuna Sălcioara", conform recensământului din 18 martie 2002 și suprafața de teren cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,28%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul de locuințe și populația din "Comuna Sălcioara", conform recensământului din 18 martie 2002 și suprafața de teren cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18 ani și peste. Suprafața de teren cuprinsă în extravilanul Comunei Sălcioara este următoarea : Primarul Valentin
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18 ani și peste. Suprafața de teren cuprinsă în extravilanul Comunei Sălcioara este următoarea : Primarul Valentin Pârvu, PSD, (născut 24.06.1960), reales în 2008, este în funcție din 1990.
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Sălcioara este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Rași și Sălcioara (reședința). Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201B, care o leagă spre nord de Ciochina și
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
Sălcioara este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Rași și Sălcioara (reședința). Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201B, care o leagă spre nord de Ciochina și spre sud de Lehliu-Gară (județul Călărași; unde se termină în DN3A). Conform recensământului efectuat
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
în sudul județului, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201B, care o leagă spre nord de Ciochina și spre sud de Lehliu-Gară (județul Călărași; unde se termină în DN3A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,8%), cu o minoritate de romi (1,67%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală primară mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Rași în plasa Căzănești a aceluiași județ, având în unicul sat Rași 1118 locuitori. În 1931, noua lege a administrației publice consemnează comuna Sălcioara, cu satul Sălcioara, și comuna Rași cu satele Rașii Noi și Rașii Vechi. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, comuna Rași dispărând la un moment dat, inclusă
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
funcționau o biserică și o școală primară mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Rași în plasa Căzănești a aceluiași județ, având în unicul sat Rași 1118 locuitori. În 1931, noua lege a administrației publice consemnează comuna Sălcioara, cu satul Sălcioara, și comuna Rași cu satele Rașii Noi și Rașii Vechi. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, comuna Rași dispărând la un moment dat, inclusă fiind în comuna
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]