813 matches
-
Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie - Cireșari (iunie), CÎrțișoara - Întîlnire pe Transfăgărășan (24 august), Jina de Sus pe muntele Jina (ultima duminică din iulie), Săliște - Întîlnirea junilor (ultima săptămînă din decembrie) (Sibiu); Horezu - Cocoșul de Hurez (a treia duminică din iunie), Călimănești - Pe urmele Cozei (iulie) și CÎntecele Oltului (În august) (VÎlcea). O notă de un pitoresc aparte o oferă festivalurile cu tematică pastorală și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brașov - 1, Caraș-Severin - 3, Gorj - 2, Prahova - 1, Sibiu - 2 și VÎlcea - 4. Repartiția acestora este următoarea: Fundata (Brașov); Cornereva, Marga și Obreja (Caraș-Severin); Runcu (DÎmbovița); Runcu și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și Călimănești (VÎlcea). Un real interes pentru turiștii individuali dar și pentru cei În grup Îl stîrnesc formațiile de dansuri populare premiate atît pe plan intern cît și la unele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
52 locuri), Tismana (Valea Tismanei - 44 locuri, Tismana - 59 locuri) județul Gorj; SÎntămăria (Orlea - 143 locuri), Petroșani (Gabrinus - 94 locuri), județul Hunedoara; Baia de Aramă (Cerna - 55 locuri), județul Mehedinți; Bușteni (Vadul Cerbului - 168 locuri), Sinaia (Izvorul Rece - 167 locuri), județul Prahova; Săliște (142 locuri) județul Sibiu; Călimănești (Cozia - 146 locuri), Lotrișor ( 70 locuri), Horezu (54 locuri), CÎineni (41 locuri), județul VÎlcea. Popasurile turistice reprezintă o structură de cazare impusă de evoluția explozivă a turismului modern În special În perioada sezonului estival, care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Poiana Mărului - 100) județul Caraș Severin; Moroeni (Căprioara - 300, VÎnătoru - 318, Cerbul - 318, Șoimi - 101) județul DÎmbovița; Novaci - 160, județul Gorj; Beriu (Sibișel - 100), Orăștioara de Sus (Costești - 220), Pui (RÎușor - 100) județul Hunedoara; Bușteni - 206, Sinaia - 137, județul Prahova; Săliște (I - 137, II - 220), Cisnădie (Cisnădioara - 95), Sadu (Sadu V - 189) județul Sibiu, Brezoi (Lotru 125), Călimănești (Cozia - 200, Păușa I - 275, Păușa II - 150) județul VÎlcea etc. 3.6. Baza materială gastronomică a Carpaților Meridionali Un loc important În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3000); - Dionisie Romano (1806-1873) - fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
soră) nu mai e demult nimeni. • Ce-ați vrea să fiți: impresarul unei mare artiste sau sportive, dar și recepționer la un hotel de lux într-o țară exotică. • Țara în care-aș vrea să trăiesc: Elveția, Austria sau, eventual, Săliște. • Prozatorii preferați: Octavian Paler, Jean Paul Sartre, Borges, Oscar Wilde. • Poeții preferați: Arghezi, Nichita Stănescu, Shakespeare, Rimbaud. Eroul preferat: Socrate (pentru că a rezistat o viață Xantipei). • Eroina preferată: Xantipa (pentru că l-a învins pe Socrate) • Compozitorii preferați: Bach, Vivaldi, Beethoven
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spătariul, tatăl lor, Sv(i)ntii mănăstiri Galății, pentru căci s-au Îngropat acolo la acea Sv(â)ntă mănăstire, și acmu acel sat Căpoteștii să află cum n-au avut treabă. Deci, ca să aibă a opri acea moșie de la săliște de la Frănciuci pentru acel sat ce au fostu dat danie mănăstirei și nime să nu stia Înpotriva cărții domnii meali. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 7, Original, difolio, filigran, sigiliu inelar octogonal În chinovar. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
știu de la ai mei, cât și de la alte rude din Bărăgan, au venit se pare din Săcelele Brașovului. De acolo au venit mulți oieri. A.B.De ce se pare? Pentru că alții cred că ar fi venit din Mărginimea Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți că veneau? Înclin să cred că veneau din Săcelele Brașovului. Cei mai mulți dintre urmașii celor descălecați aici mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să funcționeze cancelaria! Alt sat, Crasna, era dăruit de către Filofei, arhiepiscopul Hușilor, așa cum reiese dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era menționat peste trei veacuri, în 1764, ca “săliște fără oameni”. În pragul secolului al XVI-lea, moșia lui Cupcici se redusese, așadar, numai la cinci sate. În legătură cu unitatea domeniului boieresc avem un document din 14 octombrie 1490, prin care domnul întărește nepoților lui Stoian satele pentru care aceștia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-n cingătoare/ Și mă du în șăzătoare/ Și mă joacă și mă sare/ Până ce m-oi scuturare;/ După ce m-oi scuturare,/ Să m-arunci în drumul mare,/ Să mă bată vânturele/ Ca pă june gândurele/ Cându-i vremea de-nsuratu” (Almaș Săliște - Hunedoara). Duminica marchează ieșirea din etapa liminară a inițierii, ca moment al desăvârșirii genezei, și tot atunci se inițiază jocul marital. Simultane¬itatea creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sa implicat mai mult În viața mea. Bunicul (Moșul) Ioan Munteanu, În onoarea căruia am primit și eu numele de botez∗, era un țăran Înstărit, măcelar de meserie, scund, cu mustață mare cenușie și permanent Îmbrăcat În costumul popular de Săliște. Îi văd și astăzi șerparul din piele, care Îi Încingea mijlocul și care era ținta privirilor mele la orice Întâlnire, căci șerparul ascundea printre altele totdeauna un cornețel cu bomboane (dropsuri colorate), pe care le consumam cu mare plăcere. Avea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
m-am născut. În anul 1950, tatăl meu, Ilie Zubașcu, a fost ucis în torturi de Securitatea din Sighet, înaintea vreunui proces, după ce a stat ascuns în Munții Țibleș doi ani, împreună cu un grup de "partizani" anticomuniști din satele Dragomirești, Săliște și Ieud, de pe Valea Izei. Neputând să-i prindă, nici Armata, nici Securitatea, ne-au arestat întreaga familie, pentru a-i șantaja pe cei din munți să se predea, și ne-au dus într-o noapte cu camionul la Sighet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gărla Prutului”. Este de neînțeles faptul că actul s-a întocmit în timpul domniei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de jur-împrejur cu ciucuri lungi de blană neagră, pe cap - căciuli mari, cu fundul lat. O turmă întreagă de oi albe ca zăpada îi urma. Au avut mare succes. Admirate, asemenea, au fost frumoasele femei în portul lor auster de la Săliște. Bănățenilor [li] s-a făcut o căl du roasă manifestație ca răspuns la banderia lor cu inscripția „Banatul neștirbit“. Însă carul cel mai gingaș a fost al copiilor, puși după talie pe platforme, aleși dintre fetițele și băieții cei mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cler. Regele face un toast frumos, dar așa de rău spus în emoțiunea ce-l cuprinde, încât îți este milă de el. Pe urmă vorbesc domnii Pherekyde și Maniu. La orele 12 noaptea sfârșește această lungă zi. făgăraș Vizita la Săliște improvizată în dimineața următoare, în afară din program, îl întârziază cu totul, și dejunul, fixat la Făgăraș pe orele 12, nu se mai poate ține, deoarece n-am sosit acolo decât la ora trei. S-a renunțat și la cortegiul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de medicină din Cluj, doctorița Viorica Ceaușu originară din Râmnicul Vâlcea. Ea a ocupat postul până la 1 octombrie 1965, după care a fost adus doctorul Hans Zillmann, originar din Mediaș, păstrând postul până la 15 septembrie 1969 când se transferă la Săliște. Acestuia i-a urmat doctorița Oxenia Dima. Localul e prevăzut cu o sală de consultații, o sală de așteptare pentru pacienți și locuință pentru medic. De a lungul anilor, pe măsura realizării utilităților de confort în localitate, dispensarul comunal a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în documentele domnești se prevede pentru români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
preot lângă Oradea, În zona Bihorului. Sandu Munteanu. Era un om extraordinar, credincios... A avut vreo 11 copii... A decedat... și nu am mai apucat să-l Întâlnesc. Vreau să mai pomenesc, ca să nu uit, de Petru Borcea, originar din Săliștea Sibiului. Petrică, cum Îi spuneam noi, după eliberare a venit la mine acasă, Într-o suburbie a Sibiului. Ne-am dus amândoi, am ieșit pe câmp și ne-am rugat. Și el mi-a spus că vrea să se călugărească
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un simplu episod legat de implantarea prin forță de către sași a ordinii feudale occidentale, instituția „vecinătății” a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile rurale românești din Mărginimea Sibiului (de exemplu, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Săliște și Jina etc.) au format vecinătăți proprii sub influența administrației săsești și adaptând modelul instituției săsești. Satele săsești erau compuse, în general, din patru unități locale, patru „vecinătăți”. Fiecare „vecinătate”, independent de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
După Unire a fost referent la Consiliul dirigent - secția învățământul primar, director al Orfelinatului „Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A colaborat la „Vatra școlară” (Sibiu), „Foaia scolastică” (Blaj), „Libertatea” și „Noutatea” (Orăștie), „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Gazeta Jiului” (Petroșani), „Comoara satelor” (Blaj), „Gazeta Transilvaniei”, „Luceafărul”, unde este redactor responsabil în 1938 și 1939, precum și la
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
1920; Icoane de la țară, Sibiu, 1924; Oameni de pe la noi, Sibiu, 1925; Tot omenia-i mai tare, Sibiu, 1934; Stâlpii satului, Sibiu, 1935; Din vremuri uitate, Sibiu, 1937; Legea casei, Sibiu, 1940; Oameni și întâmplări, Sibiu, 1944; Între sat și oraș, Săliște, f.a. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 256-257; Ilea, Mărturisirile, 161-166; Ilie Hașeganu, Figuri din Mărginime, II, București, 1976, 69-72. I.Ms.
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
, Gheorghe (29.X. 1898, București - 29.III.1965, Paloș, j. Brașov), folclorist. După ce urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, cursurile de vară pentru învățători din Săliște și Deva și pe cele ale Școlii Normale din Sibiu (1922-1924), funcționează ca învățător în Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș. Regiunea Cohalmului, din fostul județ Târnava Mare, și-a găsit în el un asiduu cercetător, care a
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]