60,192 matches
-
dinainte de unde vei pleca, nici unde vei ajunge cu el. În timpul drumețiilor sale, majoritatea auditorilor săi nu știa nici măcar unde se află. Fragmentarul era atât de total în cunoștințele pe care le semăna în vânt precum fata suflând pălăria cu semințe a păpădiei de pe coperta Micului Larousse ilustrat, limitele, delimitările speciilor acelor cunoștințe erau atât de superb ignorate, încât tocmai aceste parcele infime de cunoștințe multiplicate parcă la infinit puteau să rodească în spirite cosmotice " iertați cuvântul pedant " în spirite dispuse
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
din propria piele" (a dramaturgului?) pentru "a spune bună ziua rînjind" viitorului chiriaș (poetul? prozatorul?), încearcă, zadarnic, să găseasc diferența specifică dintre proprietarul bogat (dramaturgul) și chiriașul grăbit (poetul, prozatorul) care nu-și plătește chiria, scuipă de la balcon, aruncă coji de semințe pe scară, se poartă ireverențios și se încălzește arzîndu-și scaunele, rafturile, tapetul. Și ce face diferența dintre ei? Fictivul și nonficțiunea? Durata, ziua, viața omului, cum se vede sau, cu vorba lui Radu Petrescu, ce se vede? Ce mai rămîne
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
în urmă la acest capitol. Pentru a respecta acest tabu absolut stupid, traducătorii recurg fie la termeni împrumutați din jargonul științific, fie la anacronisme sau regionalisme pe care nu le mai folosește nimeni. „A penetra”, „mădular”, „vulvă”, „penis”, „testicule”, „vagin”, „sămânță”, „a varia” și, desigur, „fofoloancă” și „ștromeleag” - Vreau să cred că nu. O posibilă explicație pentru evitarea în scris a cuvintelor licențioase este presupusa lor origine. „E o înjurătură foarte urâtă, țigănească! Unde ai auzit așa ceva?” m-a chestionat severă
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
Efeminații nu înțeleg. @Liv Nu aduci nimic productiv conversației. Ai venit aici printre cei mari să arunci cu noroi și eventual să torni niște gem în șoșonii adulților. Îmi pari un tip limitat. Totuși înțeleg că ești pe stadion, spargi semințe, aștepți meciul și te plictisești. Hai România Liv! Grecul Giorgios, eu doar mă amuzam (cu amărăciune), văzând câtă “patimă” stârnește un articol feminist/anti-misogin scris de un bărbat (nu-i vorba, ca și cele scrise de femei feministe stârnesc sentimente
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
fi bărbat sau că m-ar interesa fotbalul, ca să nu mai spun ce tare mă amuză definiția pe care o dai (implicit) adulților (din care tagma mă văd, cu durere, exclusă). I choose my battles wisely și, din fericire, “sparg semințe” la alt gen de meciuri și cu alt tip de adulți (din ăștia mai mutanți și fără soft skills :))). Exact ce spuneam, un articol de genul asta scoate la iveală tot felul de frustrări și de frustrați. Clasicul gigel care
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
cumpără sănătatea, dar cu siguranță fac accesul la informație, prin educație, mai ușor. Poate cel mai elocvent exemplu este painea. Mergeți în supermarketuri și faceți mică voastră cercetare: câți la suta cumpăra pâine albă, câți pâine neagră, câți pâine cu semințe de dovleac, ș.a.m.d, dar mai important întrebați, dacă sunteți mai îndrăzneți profesia cumpărătorului. Rezultatele vor confirma cele menționate mai sus. Evident că trebuie să luăm în considerare austeritatea din timpul comunismului, imposibilitatea românului de a avea mereu masă
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
din paginile acelea scrise cu firmituri ciudate. Ce gust aveau ele oare, cuvintele? 3. Ai zburat și te-ai așezat pe arborele de vanilie. Un dar al altei mierle dintr-o primăvară de demult. Ce dulce trebuie să fi fost sămînța și cum s-a întristat ea pasărea cînd a pierdut-o în grădina mea pămîntească. 4. Popasul următor l-ai făcut pe bătătorul de covoare. Cît praf sub pașii tăi!, mi-ai spus. 5. Pe cușca cîinelui te-ai odihnit
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
ridicat între noi munți de conserve biblioteci au dinamitat podurile. mult înainte de a ne fi născut. ți-o dăruiesc. pagina asta scrisă cu cerneala neagră a așteptării. cu sângele îngroșat al spaimei. sânge bolnav. în care ura își tot aruncă semințele de câteva generații. mă vor. morții mei dragi. o clipă nu m-au părăsit. și tu nu mai vii nu mai ajungi nu-mi mai ajungi. și eu nu am decât pagina asta. în care-mi înfășor anii inima teama
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
calcă slab cei chemați În șir monoton din morminte Să explice lumina și bezna de care au avut parte. Și iată nu mă lupt cu el, așa cum m-a sfătuit sfânta carte, Ci îmi ascut gândirea pe cuvintele rugăciunii Până în sămânță ultimă a vieții, Până când vine învierea. 2 Ce lumi de zelul singurătății pline, Și noaptea purtătoare de cuvinte diforme, Laudă de moarte dezgolindu-mă vine Din văzutele, nevăzutele forme. Cine am fost, în genunchi și vasal Ce adapă a cuvântului
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
țigani de ratați zeloși de tipi ce-și introduc heroină direct în vena de la gît gropile obscene bălțile muribunde drumurile desfundate pe care bețivii cu bărbile smulse de vîntul aspru al nopții le evită cu precizie de sfinți de cartier semințele scuipate cu dispreț cuvintele ce desemnează organele sexuale rostite de buzele fardate violent de rujul violet al fetelor de cartier soldații de gen feminin cu fuste și tricouri asimetrice ce au în spate o istorie lungă a folosirii instrumentelor isterico-esoterice
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
ca să nu vă despărțiți de toate Și să plecați de-aici de tot săraci, Să luați cu voi în ochi, dacă se poate, De-a-ntregul înflorit, un câmp de maci Cu mult mai greu Prima grijă a universului Au fost semințele, Cum să facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
de toate Și să plecați de-aici de tot săraci, Să luați cu voi în ochi, dacă se poate, De-a-ntregul înflorit, un câmp de maci Cu mult mai greu Prima grijă a universului Au fost semințele, Cum să facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Prima grijă a universului Au fost semințele, Cum să facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege, Cum să șteargă
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege, Cum să șteargă, Cum să întoarcă-n risipă, Cum să uite, Toate
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege, Cum să șteargă, Cum să întoarcă-n risipă, Cum să uite, Toate câte s-au adunat din vecie; Și acest lucru E cu mult mai greu
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
frunza, nici măcar mugurii nu plesniseră. Vremea era rece, dar aerul era saturat de lumină, lumină care nici nu prea avea asupra a ce să se oprească, pătrundea printre ramurile subțiri până la pământul gol. Poate și prin acesta, spre bulbii și semințele de anii trecuți. Ulcerațiile asfaltului părea că se vindecă și ele sub soarele blând. Unul dintre acele momente ale primăverii când ai impresia că lucrurile ezită înainte de-a o lua și anul acesta de la început, parcă de teamă să
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
amintire frunze scara trandafiri leandrii umbra triunghiul colivii catedrala dalii și dale de piatră întuneric ferecat cercul apa biserica vitralii foșnet zbatere foc topoare aer vânt ard oglinda oglinda în care argintul s-a răsucit a crăpat cornetul jupuit cu semințe virile oglinda cenușie cu pielița ștearsă unde ești când vrei să te vezi te mai vezi mai vrei să te vezi ?! umbră încinsă peste blestem cocoș cu creastă de lacrimi pe dealurile mute în sifonul stelar cu burtă melodică își
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
Ți-a picurat în suflet sclipiri de diamant, Arpegii cristaline întoarse din neant Și grație de nimfă scăldându-se-n izvoare. Te-a plămădit Preabunul din coastă de bărbat Să-l însoțesti oriunde ca umbra lângă trup. Să-i porți sămânța vieții ca matca într-un stup Și să-i rămâi aproape, suflet îngemănat. Referință Bibliografică: Femeie, suflet îngemănat / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1524, Anul V, 04 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Glodean : Toate
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
DE ELISABETA LUȘCAN - EDITURA KARUNA BISTRIȚA 2014, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015. Cartea “Punți între gânduri” de Elisabeta Lușcan - editura Karuna Bistrița 2014, mi-a fost dăruită în vara aceluiași an odată cu câteva semințe de la florile din grădina sa. Privind-o pe poetă, mereu zâmbitoare și mereu printre flori, cum ai putea să n-o îndrăgești ori cum ai putea să ți-o imaginezi altfel decât în grădina casei sale de la o poală de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu ochii minții pe autoare, pe un petic de iarbă, mângâiată de razele soarelui, îmbătată de ... Citește mai mult Cartea “Punți între gânduri” de Elisabeta Lușcan - editura Karuna Bistrița 2014, mi-a fost dăruită în vara aceluiași an odată cu câteva semințe de la florile din grădina sa. Privind-o pe poetă, mereu zâmbitoare și mereu printre flori, cum ai putea să n-o îndrăgești ori cum ai putea să ți-o imaginezi altfel decât în grădina casei sale de la o poală de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară, Grăul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu Pe Iisus să-l văd rastignit pe Cruce In prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să nu am în gură vorbe se ocară. Fă să piară Doamne răul tot din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
asfințit de soare.Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară,Grăul copt în holde să-l văd aurit,Unduind ca marea când e de cosit.Să văd pâinea bună în spicul de grâuși sămânța vieții în apa din râuPe Iisus să-l văd rastignit pe CruceIn prescura care la altar s-aduce.Curășește-mi gândul inima o spală,Să nu am în gură vorbe se ocară.Fă să piară Doamne răul tot din mine,Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
literară specific moromețiană, de câmpie teleormăneană, un fel de arta disimulării logodită cu sarcasmul, satira și zgândăreala moldoveanului pus pe șagă: De când își cunoscuse femeia și de când se însoțise cu ea, o știa fără rod și-și mai risipe și sămânța și pe alte ogoare. Iar ea știa lucrul acesta și-l ierta în tăcere (pag. 100), cu referire la escapadele amoroase și în afara legilor scripturii propovăduite de sfinția sa, părintele Tache Teofănescu. Există în cartea lui Gheorghe Andrei Neagu și scurte
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
unui individ ca fiind un real pericol pentru ceilalți, totuși, gândul (intenția) poate deveni violent atunci când este negativ și stăruie o perioadă mai mare de timp în mintea unui individ. Așa că înainte de toate, păziți-vă bine gândurile, pentru că ele sunt semințele întâmplărilor voastre și a celor din jur! Ele pot degenera oricând în acțiuni violente, pașnice, creatoare sau pline de iubire. Acum a venit timpul să alegeți! Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: Violența naște monștri / Paul Gheorghiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
mătănii în cerul oglinzii din care și-au luat zborul. Retrase în singurătate, rostite sau nerostite, continuă să respire, continuă să palpite, pe cerul nopții tale. Va veni o zi, o altă uluitoare zi, când fără cuvinte, apă și foc, sămânță și spirit, origine a lumilor, o nouă poveste tulburătoare de culoarea timpului va răsări în cerc și lumină, din templul sărutului, dincolo de fiecare poveste, acolo unde încep aurorele boreale ale sufletului, într-un prezent continuu, la temelia timpului, o poveste
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]