375 matches
-
Chendi, în îngrijirea, cu notele și comentariile lui Dumitru Bălăeț și Ion Spătan (ultimul, un nume necunoscut mie din alte prezențe), cuprinde tot ce a publicat criticul în nume propriu sau sub pseudonime la „Viața literară și artistică” („o revistă sămănătoristă disidentă”, cum a numit-o Z. Ornea), pe parcursul întregului an 1907, singurul în care apare. Ardelean de origine, din zona Sibiului, unde debutase în 1893 cu proză, Ilarie Chendi se mută în 1898 la București. Trei ani la rând, Ilarie
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
nebulozitățile inclusiv morale ale unui trecut foarte îndepărtat. Departe de-a idiliza satul, îl "demitizează", cum s-a spus mai recent, îl așează sub semnul tensiunilor pasionale, al dezlănțuirilor comportamentale, al precipitărilor unui dramatism arhaic ce colcăia sub zorzoanele romantic sămănătoriste. O magmă din zorii istoriei se prelinge în paginile sale cele mai bune. Totuși această viziune întunecată s-a grefat pe trunchiul unei psihologii mai curînd "cuminți", chibzuite, de factură consacrat ardelenească. La care se cuvine amintită latura austro-ungară a
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
ne aduc sub ochi scene de viață rurală și personaje la fel de tipice precum cele din Poezii. Dacă am vrea să prindem într-o formulă tematica acestor povestiri, realiste mai ales în detalii și în vorbirea oamenilor, superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, aceasta este dureri înăbușite. Nu întâmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Mircea Zaciu, cel mai important monografist al lui Agârbiceanu, a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi arătat-o celui moldovean. Nu poate fi vorba însă
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
Bălcescu, personalități democrate cu știută deschidere spre universalitate și nu spre închistare antieuropeistă pe care a dezvoltat-o Crainic cu obstinație? Desigur, Crainic a fost un creator de orientare de idei în spiritul public și, prin aceasta, (nu prin poezia sămănătoristă mai mult decît modestă), e un doctrinar important. Dar parcă e prea mult să-l apropiem de N. Iorga (care a fost, se știe, infinit mai mult decît doctrinarul sămănătorismului), de Eminescu sau chiar de M. Eliade. Cîteva corectări necesare
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
guvernării Țării Românești și a destinului ei. De dragul unei înfruntări dramatice între ideologiile la modă în România anului 1900 - modernismul occidentalizant și naționalismul -Davila mută în secolul al XlV-lea o dispută contemporană, transformîndu-l pe Vlaicu-Vodă în patriot de factură sămănătoristă. În dramă se înfruntă deci lumea autohtonă și cea occidentală, lumea ortodoxiei și cea a catolicismului. Autorul îngroașă contururile, pentru ca opoziția celor două moduri de viață să apară cît mai sesizantă. Replicile mai lungi și mai elaborate - relativ puține în raport cu
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
avut pasiunea antologiilor, dovadă ne stau Antologia Toamnei și Antologia poeților de azi, alcătuită cu Perpessicius. în Anexa ediției sunt semnalate nenumărate proiecte, dintre care să cităm doar câteva Poezia nouă (în colaborare cu Al. T. Stamatiad), Poeții simboliști, Poeții sămănătoriști, Antologia ,Vremii", Antologia liricii de după război (1919-1939), Antologia poeziei române de la moartea lui Eminescu până azi (1889-1939), Antologia poeților români din secolul XX (1900-1940), Sub cerul clasic, Poezia pământului românesc, precum și antologii de poezie străină în traducere. Ion Pillat intenționa
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Rodica Zafiu Îmi pusesem de mai multă vreme în minte să urmăresc starea actuală a cîmpului lexical al noțiunilor de sărăcie / bogăție. Poate că acum e momentul cel mai potrivit (în tradiția cronicii de Crăciun sămănătoriste, menținută de episoadele caritabile de sezon ale serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
a o orienta spre modernitate, de a crea și de a susține o critică de direcție. În perioada Pașilor pe nisip, a ironizat continuu, a detestat critica de direcție, pe care o vedea întruchipată în Nicolae Iorga și în doctrina sămănătoristă. A adoptat impresionismul în felul elementar în care îl înțelegem noi astăzi, un înțeles limitat al lui. Sigur că impresionismul este mult mai mult, o artă, o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat să-și asume o direcție "de centru" între tradiționalismul provincios și avangardismul riscant în inovația excesivă. Un pretext de meditație, de la tinerețe până la bătrânețe, pentru E.
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
politică a satului.Mihail Păsculescu, născut la Covei în 1871, a fost un militant socialist foarte activ în zonă, fiind chiar reclamat la prefectură de către primar, că agită spiritele. Vasile Popa Măceșanu a fost subinspector școlar și poet, publicând versuri sămănătoriste în revista Arhivele Olteniei. Tot ei au scos în 1937 și o efemeră revistă culturală. În jur de 1965 s-a construit noul local al școlii, copii fiind atunci mulți, ca în prezent numărul lor să scadă dramatic, puținii elevi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
modele de critică literară, având consecințe directe în modul de a aborda actualitatea. Critica doctrinară, predispusă la un dogmatism ideologic sau estetic, are cei mai tipici susținători în Nicolae Iorga și Mihail Dragomirescu. Primul cere literaturii să fie cu necesitate sămănătoristă, cel de-al doilea judecă o scriere recentă prin prisma teoriei capodoperei. Rezultatele, la nivelul cronicii literare, sunt dezastruoase. Avem astăzi continuarea acestui model de intransigență în dogmatismul textualist și cel postmodern. Al doilea model interbelic, cel mai fructuos, îl
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
Bacovia, într-o parte a liricii lor. Chiar și așa, poezia eminesciană a reprezentat pentru toți aceștia țelul admirației sau al studiului critic. E de remarcat faptul că, odată cu descoperirea publicisticii, în primii ani ai secolului nostru, în plină mișcare sămănătoristă și naționalistă, se produce o deplasare suspectă a interesului public de la geniul literar al lui Eminescu la utilitatea unora din ideile sale politice. începutul îl face A.C. Cuza în Operele complete, din 1914, cînd scoate din articolele din Timpul argumente
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
Geo Dumitrescu și Constant Tonegaru la Nichita Stănescu și Leonid Dimov, nici măcar crearea ad hoc a unei grupări - altminteri compozite - în care finețea livrescă a părintelui lui mopete să coexiste cu umorul etnografic din Liliecii lui Sorescu și cu pastișa sămănătoristă din Georgicele aduse la zi, cărtăresciene. Aplicații tactice mai mult decât parade tehnice, cazurile românești propuse în Labirintul de oglinzi sunt numai niște posibile eboșe pentru alte și alte discuții. Cum ar fi - ca să alegem un exemplu nu întru totul
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
și selecția. Criticul a știut de timpuriu că nu sămănătorismul, nu proza lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea fals și fără orizont. În 1905-1906 nu-i contrapunea ceva explicit lui Nicolae Iorga, pentru că E. Lovinescu era de părere atunci că
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
lua de la capăt cu aceeași litanie de abandonată iremediabil. De scris, scrie după tipic sămănătorist (degeaba a colaborat și la Sburătorul după război), cu peisaje de alean (carei poate fi luat și de notă simbolistă, dacă n-ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
peisaje de alean (carei poate fi luat și de notă simbolistă, dacă n-ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
ar dori aceștia să spună!), unele fanteziste, altele căutate ca să pară subtile și elitiste, altele radicalpolemice ( „... singura carte care ar merita cu adevărat o continuare ar fi „Cartea milionarului”, în rest „vasta producție literară este moartă, plină de clișee, inutilă, sămănătoristă, tradiționalistă, de necitit....” - V. Leac.), iar altele oneste și inteligente: „Probabil mi-ar plăcea să dau peste... o carte plină de umor și tragism, țicnită și totuși profund umană, implicată, dar și experimentală. În orice caz, ceva ce nu pare
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4456_a_5781]
-
De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu, care, adresat lui E. Lovinescu, susținea primatul esteticului și nevoia disocierii valorii estetice de celelalte, blamînd "acel spirit sămănătorist al confuziilor", ce renăștea în Ardeal "ca o permanență, ca o stare de spirit retrogradă și profund dăunătoare evoluției artistice". Reacțiile au fost diverse, pe un cadran mergînd de la respingerea ritoasă din partea intelighenției tradiționale pînă la aprobarea unor critici importanți
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
și ratat (cărora loser li se adaugă acum, uneori în imediată alăturare: "să nu fie considerat un loser, un perdant", observatorcultural.ro). Dubla obsesie a succesului și a ratării e mereu prezentă în cultura română, în cheie fie sentimental-dramatică (eroul sămănătorist e un inadaptat și un învins adică, în jargon recent, un outsider și un loser) fie parodică și (auto)ironică (melodia "Ce bine-mi pare c-ai luat țeapă!" e un ultim exemplu de recurență a temei, interesul ei ținînd
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
evident, coborîta din realitatea ei învingătoare "Viața Românească", care ar fi reprezentat numai "curentul de stînga al partidului liberal", fără a i se recunoaște rolul important sub raport literar-cultural, de vreme ce, socotea profesorul, în ea ar fi trecut "ceva din spiritul sămănătorist". Dincolo de partizanat, cursul acesta de introducere în literatura română n-a putut trece. Și, observ aici, că peste tot in istoriile literare ale lui Iorga, esteticul era confundat și subordonat culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil între ele. Politic și global termenul popor e adesea marcat emfatic de determinări ("acest popor", "popor
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
nici Z. Ornea, nici D. Micu, în anii noștri, nici Lovinescu, nici Zeletin, în anii dinainte, care au acordat mișcărilor tradiționaliste locul crezut potrivit de către fiecare și care n-au confundat totuși poezia tradiționalistă a unui Ion Pillat cu aceea sămănătoristă a Mariei Cunțan. O singură pagină citită din poezia acestora i-ar fi fost suficientă lui Terian ca să evite a-i face să defileze sub același steag. În ciuda generozității cu care înșiră armata literară dea lungul unui secol și mai
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]