24,463 matches
-
îndrumătorul lucrării lui de absolvire a Facultății de Litere și Filozofie și din Cercul literar de la Sibiu, al cărui membru fondator a fost și, în ciuda primelor crezuri ilegaliste (s-a înscris în Partidul Comunist încă din 1941) și a "originii sănătoase", va înfiera cu adevărată "ură proletară" tocmai doctrina marxistă. Tot o "paradoxie" ideologică trăiește și Paul Georgescu, un posibil "coleg de destin". Născut la }ăndărei, "adică lumea în țăndări", cum singur își preliminează "norocul", criticul și prozatorul ialomițean are parte
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
de genialitatea insului...; acest lucru i-a născut și consolidat în minte ideea că și-a găsit menirea pe lumea aceasta; a citit "capodoperele" și prietenilor zâmbindu-i condescendent, sau chiar invidioși, apoi colegilor de liceu - dintre care, vreo câțiva, sănătoși la cap, l-au întrebat fără menajamente: "Ce ai, bă, capră? Vrei să te faci Eminescu?" Afront umilitor și declanșator de mari și adânci ambiții artistico-literare. Cu chiu cu vai a reușit apoi să adune vreo duzină de inepții lirice
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
fii ai poporului gratificați cu ciocănituri de levier în țeastă. însă acești vorbitori ce-și îndreaptă privirile senine către noi, pe când susură aforisme sapiențiale, au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost mai vulpi decât vulpile, ci, dimpotrivă, că o sănătoasă prudență, altoită pe moderație, i-a scos din impas, în câte și mai câte rânduri. Nu chiar în toate - imprevizibilul stăpân era urgisitor - cusur ce se trece în rândul celor rele ale celor bune. În linii mari anume asta va
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
pui în postura lui și-ți pui întrebarea: „Oare cum se simte dacă a trecut prin această experiență?”. „Spre exemplu, să presupunem că persoana pe care încerci să o ajuți moare de cancer. Tu, pe de altă parte, ești total sănătos. Încerci să-ți dai seama cum trebuie să te simți când mori de cancer și astfel să spui și să faci lucrurile care ar putea fi de un oarecare ajutor persoanei nefericite de la capătul receptor al eforturilor tale bine intenționate
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
o circulară internă i-a îndemnat pe membrii de partid să copieze texte de alți autori, fie ei români, fie ei străini, și să-și publice excerptele pentru popularizarea și punerea în circulație a ideilor, inaungurând astfel o metodă nouă, sănătoasă, de cercetare științifică și de răspândire în rândurile maselor largi populare a celor mai noi cuceriri ale științei și culturii. Ei bine, având o asemenea sete de cultură, dacă se scumpește metrul cub, pesediștii vor fi obligați să scoată mai
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
al frizeriei de carton care îți încurcă emoțiile de nu mai știi dacă să rîzi, să plîngi și să compătimești, dacă să dai pagina mai departe ignorîndu-ți slăbiciunea sau să rămîi în cuiburile fiecărui vers unde umorul este amar, melancolia sănătoasă, iar delicatețea cinică... Un personaj despre care am scris toate rîndurile de mai sus și de care nu știu cum să mă despart altfel decît lăsîndu-l aici, singur, cu gîndurile sale cele mai intime: ,Zilele mele sînt la fel/ și nopțile sînt
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
excentricității, derapajului moral. Lumea din jur, lumea nouă e atât de frumoasă și de luminoasă (deși, evident, nu este), încât cei care nu o percep ca atare nu pot fi decât niște conștiințe bolnave sau dușmănoase (chiar dacă ei sunt perfect sănătoși mental și moral). Accentele sunt inversate, minciuna se impune, totalitar, ca adevăr unic, iar adevărurile ,mărunte", ,subiective", individuale sunt măturate și aruncate la coșul Istoriei, ca niște zdrențe și gunoaie umane afectând sănătatea organismului social. Dincolo de specificul fiecărei narațiuni memorialistice
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
la acțiune, dar se folosesc de o violență extremă pentru a le pune în practică. Toți sunt bolnavi, unul de inimă, ceilalți doi au halucinații și goluri de memorie. Ceea ce sugerează că, în acest oraș în care cei normali și sănătoși sunt și cei păcătoși, cei bolnavi sunt cei care luptă în numele binelui. Marv și Hartigan au trasee opuse, deși paralele: unul începe în poliție și sfârșește în închisoare, iar celălalt iese de acolo și face propria lui activitate polițienească. Iar
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
drumul Damascului, acesta ar purta o mască tartuffiană: "Scriitorul român este un neguțător de vorbe goale, un turiferar și un măscărici la masa omnipotenților politici și a autocraților sociali. Se dă pe lîngă bogătași pentru un picuș. E milog, om sănătos, care refuză să ia viața și munca pieptiș, știindu-se pe linia minimei rezistențe. Pîndește ofranda boierilor și dă cu bîzdoaca unde i se poruncește". Patosul judecății pe muchie al unor asemenea propoziții le impune oricum reflecției noastre, cu perspectiva
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot reface. Sînt indivizi "abrași", care nu cunosc felonia: "îți spun verde-n față ce gîndesc", străini de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață, se scoală cu noaptea-n cap. Trebăluiesc mereu. Nu tîndălesc. N-ai să-i găsești pe Tîndală și Păcală prin regiune". Această robustețe alutană îl face pe Pandrea a se simți un ins exponențial
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
câmpii cu sentimentul românesc al ființei, schimbarea la față, românii după '89 sau cerul văzut prin lentilă... Cerul văzut prin sticla de băutură poate... În beție și între cracii muierii este viitorul și trecutul nației! Uite aici România palpabilă și sănătoasă! Trăiască pizda, bă! Restul e neant și, după mine, poate să se ducă la dracu." Doar două povestiri reușește cu adevărat Dumitru Ungureanu în acest volum. Amanta anului 2000 conține mai toate obsesiile exprimate mai sus, însă înscenarea epică filtrează
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
granița temporală către Epoca de Aur ceaușist, consecutivă ideologic, dar purificată de reziduurile anilor '50... Prin asamblarea unor asemenea imagini-stas au fost compuse cu o tristă dexteritate multe, prea multe romane fals-problematizante. Un meniu, chipurile, mai exotic, în fond aceleași sănătoase merinde comuniste ieșite din cuptorul ideologic. In acest câmp de relații mortificante, Lumea în două zile oferă un regal, un triumf al imaginației ficționale ce nu ascultă decât de propriile constrângeri artistice. Rezonanța socio-politicului nu acoperă și nu stârnește vocile
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
unor materiale instigatoare (erotice); dansurile, cântecele, reprezentări artistice obscene și imorale din literatură, pictură și cinematografie; vorbele, glume, cuvintele ușuratice sau triviale 114, gândul pătimaș, neglijența rugăciunii, nepăzirea simțurilor, conversațiile prea intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei stăpâniți de această patimă, împodobirea hainelor, parfumurile, dresurile și privirile cu iscodire. Dresurile sunt, în viziunea patristică, un alt mod de a atrage spre pofta trupească, ele constând în aranjarea părului, a bărbii, îngrijirea sprâncenelor și pudrarea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
căci sunt multe cazuri când femeile care strică casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor au fost răpite mai înainte din viață, datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
așa cum am mai spus-o, dar va pune în acțiune și forțele psihice negative: demonii. Un individ care trăiește în armonie cu cei din jurul său și care fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de suflet. O ispășire tîrzie și violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un traumerai, un vis piano, zguduit des de convulsii dar lăsînd, la trezire, o neverosimilă stare de bine. Nu-ți revii, din micile cărți interbelice ale unui "ascuns", din spița băutorilor de absint, cu apăsare grea pe piept. Poate doar
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
l-ajută să se răzbune, nicidecum să se mai întregească. Toată povestea e, de fapt, despre istoria din care a sărit o țandără și nici gînd, fie și cu clei de oase, s-o mai prinzi la loc. E mai sănătos, în România precum în Argentina, s-o faci să dispară. Așa va fi încercat omul legii cu "ticăloșii" care, trecîndu-i prin mînă și plecînd cu o bucățică din ea, sfîrșiseră, poate, în groapă. A mai rămas, însă, cineva care știe
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
atare. Pluralitate de rodii într-o unică rodie. Multiplicitate de cărți într-o singură carte. 2) E ca și cum ai mesteca o gutuie: miezul e tare, astringent; nu știi exact, e acru, e dulce? Important este să te bucuri de dinți sănătoși. Cum sănătoase, tranșante, apodictice sunt verdictele lui Dediu: "se pot observa trei straturi ale imaginarului muzical: unul sonor pur, unul sonor ilustrativ și unul virtual"(pag. 17); sau: "întunericul era văzut ca lipsa oricărei frecvențe, iar lumina ca maxim de
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
de rodii într-o unică rodie. Multiplicitate de cărți într-o singură carte. 2) E ca și cum ai mesteca o gutuie: miezul e tare, astringent; nu știi exact, e acru, e dulce? Important este să te bucuri de dinți sănătoși. Cum sănătoase, tranșante, apodictice sunt verdictele lui Dediu: "se pot observa trei straturi ale imaginarului muzical: unul sonor pur, unul sonor ilustrativ și unul virtual"(pag. 17); sau: "întunericul era văzut ca lipsa oricărei frecvențe, iar lumina ca maxim de frecvență"(pag
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Lucan, rugându-l să mă... salveze. Efectiv, cum se spune, nu mai aveam somn. Astfel, aflai că era vorba de corul ilustru Madrigal, de sub conducerea maestrului Marin Constantin, ce împlini de curând cifra, rotundă și grea, de 80. Să fie sănătos!... Autor, - cum de uitasem, - clasicul nostru Chiriac!... Vocea, între noi, amicii, făcând presupuneri - cei mai mulți credeam a fi fost a marelui nostru bas din primii ani ai radiodifuziunii, George Folescu. Până a apărut cineva care susținea hotărât că ar fi fost
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
ajungă la câteva săptămâni de la apariție în toată țara, acolo unde este nevoie de ele. - În aceste condiții materiale și financiare modeste, ce ediții critice pot continua? Desigur că trebuie să ținem cont și de îngrijitorii edițiilor, câți mai sunt sănătoși și activi... - Pentru cei care mai sunt interesați de soarta edițiilor critice avem totuși și câteva vești bune; anul acesta se va încheia, o dată cu apariția volumului 23 (Varia), ediția critică completă Liviu Rebreanu, inaugurată în 1968 (editor Niculae Gheran); în
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Iago, aici, poartă, soluție neașteptată, o mănușă ce-i ascunde în permanență mîna dreaptă. Și astfel noi îi percepem corpul ca „însemnat”, corp de monstru ce-l evocă pe Richard III ce, invalid, vrea să-și ia revanșa contra corpurilor sănătoase. Ceea ce mă fascinează e acest Iago cu mîna ciuntă, uscată, ofilită, mîna ce povestește istoria secretă a unui om căruia împlinirea lui Otello îi repugnă. Barthes spunea că în unele opere, dincolo de interesul pe care-l suscită ansamblul, spectatorul poate
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Astfel, atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al vechiului ideal roman de virtute (uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul pământului (bonus agricola, bonus colonus) (praef. 2), dar nu insensibil la foloasele pecuniare ale negoțului și cămătăriei (praef. 1 și 3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vom trezi în viitorul apropiat că ziariștilor care se ocupă de afacerile cine știe cărui potentat local sau de la centru li se va spune că fac jocul „anumitor cercuri” care umblă să destabilizeze România. Sau să macine autoritatea statului. N-ar fi sănătos ca în numele unei prudențe, altfel la locul ei, să generalizăm suspiciunea și să încurajăm delațiunea. Probabil că unii dintre vechii securiști își închipuie că a sosit din nou vremea lor și se grăbesc să își ofere serviciile, cu planuri de
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]