663 matches
-
umană și măiestria artistică, încă o dată magistral confirmată de acest excepțional poem, născut din viguroasa și tensionata tușă a unor umbre grele. Situat în noaptea ființei, are o ‘culoare’ sură; cea a blănii lupului”. Cuvintele lui Aurel Gheorghe Ardeleanu par săpate în piatră, cu dalta. Mirela-Ioana BORCHIN: Va fi șocată multă lume de relația eului liric dorcescian cu avatarurile, chiar dacă o prezentați în limbaj poetic, în imagini neconvenționale. Eugen DORCESCU: Coabitarea eu-avatar, atât de veche în scrisul meu, consubstanțială acestuia, definitorie
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
tineri, eroina ajunge la gesturi disperate, ceea ce dovedește că era vorba de iubitul și nu de prietenul ei. În această ipostază mai credibil devine, în timp, Eliade decât Maitreyi care, după 40 de ani, infirmă legătură intimă atât de adânc săpata în inima lui Mircea-Allan. De altfel, chiar jurământul ei, cănd iubirea sporise în intensitate, o contrazice: "Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan și a nimănui altuia. Voi crește din el că iarbă din tine
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
cu răbdare, cu speranță și credință, dar mai ales cu dragoste! “Genunchii mei pe versurile tale/ Irump în aurore boreale./ Răchitele în mine se îndeasă/ Să-ți plângă poezia preafrumoasă./ Fântâna izvorâtă din cuvinte,/ Înrăurita dorului fierbinte,/ Îmi năpădește inima săpată,/ De fiecare strofă mângâiată./ Pe fruntea ta cerneala se răcește/ Și-n brazdele luceferilor crește./ Așază-se pe foile iubirii,/ Din toată plinătatea zămislirii./ Și mă zidește tainic printre rânduri,/ Sfințindu-mi mănăstirile din gânduri.” (Mănăstirile din gânduri) Tatiana Scurtu
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
când ajungea la o răspântie de tunele, el ridica lampa și cerceta cu atenție însemnările de acolo fiindcă oamenii templului îi spuseseră că ramificațiile nu duceau nicăieri și se putea rătăci. După un ceas de mers cu anevoie prin tunelele săpate rudimentar, urcând dar mai ales coborând, Baraba ajunse la locul cel mai primejdios al traseului. Intră în apă până la genunchi într-un lac subteran și înaintă cu precauție. Apa se scurgea din tavanul pietros în mica cuvetă apoi se scurgea
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
să țâșnească de sub el un jet de apă puternic, de-l aruncă, cu pietroi cu tot, drept în slava cerului. Când ajunse din nou pe pământ, purtat de torent, nu mai recunoscu locul. Parcă visa. Apa țâșnise prin toate șanțurile săpate, de el, iar stafiile de nisip nu mai erau. În jur, pomi cu fructe aromate, straturi cu flori, grădini de zarzavat, să tot stai și să te miri. Iar mai încolo, alei cu palmieri, fântâni arteziene cu statui de marmură
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
pământ se ascund rupte de realitate păstrează eroii valori nu pată din vremuri te judeca în timp trecutul cel falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din vale cu noroi săpata de voi astăzi. Referință Bibliografica: Ferestre deschise / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347791_a_349120]
-
o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie) Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit marcată de incident. Ce oameni iresponsabili mai sunt și ăștia, tulbură o seară atât de frumoasă, într-un loc
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
Acasă > Strofe > Atașament > NOSTALGII Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nostalgii Porți în palme urma chipului meu, săpata acolo din vremurile când visul avea trup; Nostalgia roade în suflet că o dalta săpând în amintire numele meu... Trupul mi-e însemnat cu atingerile tale că o hartă a căutării de sine din vremea când îți căutai jumătatea cu
NOSTALGII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377961_a_379290]
-
fiecare în parte. Comunicarea se făcea prin gesturi și ne înțelegeam numai din priviri. În această atmosferă am ajuns, coborând până la Orizontul I, la treizeci și cinci de metri adâncime, unde am descoperit capela ortodoxă, lucrată într-o zonă în care galeria săpată direct în sare era mult mai largă. Alăturând această capelă Bisericii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din Cacica, biserică ortodoxă construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, îmi permit să atrag atenția asupra
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
plin de măreție, Lacul Sărat. Vă așteptați la așa ceva? Nu cred și nici eu nu aș fi presupus că există acolo și este amenajat atât de bine. Nu este un lac natural. Lacul Sărat ori „Lacul de saramură” este artificial, săpat manual de mineri și are dimensiunea de 10X6 metri, unic în țară. Nu-mi dădeam seama ce adâncime are și nici nu am avut unde să mă informez despre asta, dar am citit ulterior că este vorba de 38 metri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
singuratic. Poate că ideea a izvorât din versurile acestuia, incluse în poemul „Nu-mi pasă”, din volumul „Fiare vechi și-nmiresmate”, în care declară cu satisfacție: „N-aveți decât să existați / Așa cum poftiți dar eu / Am hotărât să purced / La săpatul fundației / Unei lumi paralele / Fără aprobarea consiliului comunal”. Este foarte posibil ca unii oameni, mai în glumă ori mai în serios, să fi dat o interpretare voit greșită care să inducă existența singurătății. În preambulul cuvântului său, în care ne-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
o găsesc, o cultivă și se bucură de parfumul ei. Alții nu. Teo Cabel a găsit-o și se înfruptă din ea. Poemele lui, unele cu tentă aforistică, stau mărturie. El este un „suflet flămând” după certitudini. Certitudinile întârzie. Trebuie săpat adânc ca să dai de vreuna. Sudoare și lacrimi. Uneori sânge. Deseori, depărtarea se face ocean și poetul, aflat în „tăcerea gândurilor” - unde „spumegau talazuri”, constată: „Nu mai știam cine sunt / Nici nu știam dincotro”. Dar, starea aceasta de înstrăinare nu
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
SĂ VII IUBITO... Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să vii iubito în iatac. Să treci ca marea languroasă, Prin minutarele ce tac în paranteza savuroasă. Să-noți iubito în acvarii săpate sobru în retine. Eu să-ți citesc poeme varii dintr-un Villon uitat în tine. Să vii iubito în alcov. Să beau otrava dintre sâni. Ți-oi desena în tușuri mov, O toamnă verde, fără mâini. Să mușc absent și
SĂ VII IUBITO... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375800_a_377129]
-
-un castel de nisip risipit răsucit și urcat coborât și pleznit de alt val ce-l aduce-napoi și-n cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
-un castel de nisip risipit răsucit și urcat coborât și pleznit de alt val ce-l aduce-napoi și-n cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu fir alb răsucit cum e mița de lână de oaie pe fus melodia
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul Peitaven se plângea, într-un raport, că pe linia către Podul Iloaiei, la săpatul gropilor pentru stâlpii telegrafici, „...s-au orânduit numai 14 lucrători, din care 5 copii nedestoinici...”. Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
convoi mortuar al unui soldat doborât cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și furcile pălmașilor din zonă; ne intersectăm, prin Copălău, cu o antrenantă nuntă a unor vlăstare, se pare bine situate, ale locului; suntem Încântați
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Rune (Runes).1557 La traduction littérale est la plus adéquate quand de tels symboles apparaissent : semne, semne de plecare sunt (Semne) (Blaga, 2010 : 130) îl y a des signes, des signes de départ (Signes) (Miclău, 1978 : 305) linia vieții runic săpata (Hotar) (Blaga, 2010 : 174) la ligne de la vie runiquement/creusée (Frontière) (Miclău, 1978 : 383) 1. 2. Motifs et symboles Dans la vision d'Alexandra Indrieș, le symbole et le motif șont leș composantes principales du code poétique de Blaga.1558
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît. L'auteur critique l'empreinte trop personnelle de Blaga dans leș traductions qu'il a réalisées : În genere, Blaga nu poate fi un foarte bun traducător, deoarece e un prea mare poet. Pretutindeni în versurile românești ale poemelor este săpata adânc amprenta personalității sale. [...] În orice caz, îl simțim în aceste tălmăciri prea mult pe Blaga și prea puțin pe autorul textului tradus. " (p. 73) " [...] tălmăcirea lui Hölderlin în grâi românesc are implicit sunet blagian. " (p. 199) (" En général, Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și cu gând statornic de cucerire, regele irupse în Principat la anul 1390, unde însă Ștefan Vodă se sili din răsputeri să-i împiedice intrarea, puind în cumpănă toată puterea sa de luptă, întărind căile de munte, strâmtorile și drumurile săpate ce aveau a le trece ungurii mai cu țarcuri, mai puind curse și lăsând pretutindeni garnizoane de arcași. Avangarda armatei de operație, compusă din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
informații mitice pe care le conțin creațiile folclorice. Imensa materie culturală culeasă de folcloriști este abia o materie primă pentru cercetătorul mitologiei populare. Acesta o supune unui demers de arheologie culturală, care implică mai multe faze : intuirea locului unde trebuie săpat, dezgroparea unor relicve acoperite de aluviuni, interpretarea lor prin descifrarea corectă a semnificațiilor, îndepăr- tarea elementelor suprapuse (când ?, cum ?, de ce ?) și adăugarea celor dispărute (când ?, cum ?, de ce ?), reconstituirea prin extrapolare, pe baza câtorva fragmente, a unui întreg fenomen mitic arhaic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă că-mi șade : Trei domni ungurești, Trei moldovenești... (35, p. 115 ; 99, p. 298). Imaginea „locului” este de această dată mai realistă. Pare a fi vorba fie de un monument dendromorf, de un „stâlp de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
străini mijlocitori cari nu adaugă nimic nici la masa producțiunii noastre, nici la aceea a producțiunii ce-o importă. Și noi suntem în multe priviri pe calea Egiptului. 128 {EminescuOpXIII 129} Idolatri moderni, închinători nu de pietre și de lemne săpate, ci de cuvinte goale și de fraze sunătoare, am îngăduit ca negustorii de vorbe dinlăuntru, aliați cu cavalerii de industrie din afară, să escamoteze una câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
locul. Abatele râse ușor și rosti din nou, cu glas subțire. ― În nomine Augustini, in nomine Dei. Întregul perete culisă și bărbatul se grăbi să pătrundă în deschizătura îngustă și întunecată. O trase fulgerător pe Maria la adăpostul unei nișe săpate grosolan în perete. Femeia simți un ușor curent de aer pe lângă obrazul stâng. Un fâsâit sonor se sfârși într-un ropot sec. Abatele ieși din firidă și vorbi fără grijă. ― Mi-aș fi dorit ceva mai spectaculos. ― Ce vrei să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]