232 matches
-
iubire pentru iubirea mea”. Toată creația, însuflețită sau nu, devine însemn și mărturie a Domnului Cerului și Pământului. Contemplația mistică, „față către față”, a fost îndreptată către o punte de comunicare - fragil firișor - cu Marele Creator, Mângâietor, Răscumpărător și Salvator. Sărăcuțul știa să asculte, să prindă și să lege frânturi de gânduri, imagini, intuiții cu versete din Sfânta Carte, ce-i veneau deodată în minte, și, prin combinări - recombinări, el primea într-adevăr un mesaj. În Testament Sfântul a precizat că
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
22) și „Cine mănâncă trupul meu și bea sângele meu, are viață veșnică” (In. 6, 55). Pentru Francisc, Dumnezeu este mereu prezent, manifestându-se ca răscumpărare, mângâiere, bunătate, frumusețe, mântuire și veșnică Lumină. Unul dintre cele mai frumoase cântece ale Sărăcuțului a fost numit „Cântecul Soarelui”: „Dimineața, când răsare Soarele, ar trebui să-l lăudăm pe Dumnezeu, care a creat acest astru, căci prin El ochii noștri sunt luminați în timpul zilei... Noi suntem orbi, iar Dumnezeu luminează ochii”. Dumnezeu este iubire
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și asemănarea Sa”. Dumnezeu este bunătate („Numai Dumnezeu este bun”, spune evanghelistul). Francisc L-a cunoscut pe Dumnezeu, în primul rând ca iubire, în toate trăirile lui mistice: „Tu, Doamne, ești iubirea”. În marea sa dragoste pentru cei care suferă, Sărăcuțul a creat un fel de protocol al cerșitului: „Mai întâi, lăudat și binecuvântat să fie Dumnezeu Domnul”, „Pentru iubirea cu care Dumnezeu ne iubește - pe tine și pe mine - îți cer ajutorul!”. „Prin dragostea cu care Dumnezeu ne iubește, dați
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și frații s-au oferit cu inspirație, lumii întregi, dar în sfânta lor spiritualitate ei nu s-au lăsat nici o clipă conduși de nimeni, în afară de Cristos. Martiri franciscani au existat încă din timpul vieții Sărăcuțului, dar mai ales în timpul Reformei (sec. XVI), și mai târziu, în timpul Revoluției Franceze (sec. XVIII) numeroși alții au fost sacrificați. Misiunile din Japonia (sec. XVII), cea din China (sec. XIX) au încununat mulți martiri franciscani, ca eroi ai credinței. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
trăsătură dominantă și a fraților Provinciei Franciscane Conventuale „Sf. Iosif” din Moldova, cu reprezentanți talentați, demni de a figura în oricare antologie universală. Ciclul realist al lui Giotto „Viața lui Francisc” din Bazilica Superioară din Assisi, redă simplitatea și firescul Sărăcuțului, care, de oriunde l-ai privi, îți transmite un mesaj tulburător de credință înflăcărată pentru Cristos. El ne apare în omenitatea lui cotidiană. În care se amestecă profunzimea sufletului și trupului stigmatizat, cu blândețea și bunătatea omului care a primit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu. Pentru conducerea aceste Fraternități numim ca Director, pe Prea Cucernicia Sa Părintele Dr. Adolf Bachmeier, Decan și paroh de Craiova, care spre pilda credincioșilor săi, s-a înscris cel dintâiu în acest Ordin de pocăință al Sărăcuțului din Assisi, cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de parohia sa în Noiembrie 1936. Acest act constitutiv al Fraternității Ordinului al III-lea din parohia romano-catolică din Craiova s-a scris în trei exemplare, din care unul s-a trimis la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Moldova, cu rădăcini adânci în istorie (cu biserica de piatră, din vremea înfocatei catolice, Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun), a fost întotdeauna deschisă la flacăra credinței. Moldova cea catolică nu s-a lăsat înstăpânită decât de credința „Sărăcuțului” din Assisi și nu de marile imperii (Țarist și Otoman) la răspântia cărora era. Mihail Kogălniceanu în 1860 a avut două intervenții în Adunarea Legislativă, pentru acordarea unui credit de 12.000 lei din buget pentru înființarea Școlii Catolice de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
luat cu el acasă să-mi arate un tablou frumos de un pictor mare. Tabloul era de la o mătușă a lui care îl avea de la soțul său, muzicant, mort la Paris. Era un tablou de N. Grigorescu, "Ștrengarul", un copil sărăcuț de prin mahalalele Parisului sau din Italia și era primul tablou de Grigorescu ce-l vedeam. Am rămas fermecat și după aceea am cunoscut pe Grigorescu din reproducerile ce apăreau mereu în revista "Albina" care mi le dădea tot Lucică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în pământ. L-a căutat și Lucică, dar nu l-a găsit. Mă duceam și mă întorceam de la Gimnaziu cu Lucică, el de multe ori mă apăra de cei care ar fi dorit să mă scarmene puțin, văzându-mă cam sărăcuț îmbrăcat. În primul an la "Alexandru cel Bun" am fost coleg cu C. Bobescu, dirijorul de mai târziu. Dintre profesori nu am uitat pe Bîrjovanu de la științe naturale, Nedelcu de la desen, amândoi severi, însă eu am dus-o bine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să nu slujească leneviei celor vicioși, nici lăcomiei celor avari și astfel să fie distrusă, în aceiași măsură, dacă e păzită de aceștia ori risipită de aceia. Poate că există unii bogați care, deși nu vor să-i ajute pe sărăcuții Bisericii cu oferte, totuși observă celelalte porunci ale lui Dumnezeu și consideră iertabilă absența unei singure virtuți într-înșii, printre alte merite de credință și de moravuri corecte. Dar această virtute care le lipsește este așa de mare, încât fără
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
diecezan și religios i se înfățișează, într-un moment mai mult decât decisiv, ocazia prielnică pentru a lua o atitudine clară și precisă, alături de lumea celor suferinzi, a săracilor și a celor dezmoșteniți. Acolo și-ar stabili locuința și divinul Sărăcuț de la Nazaret, dacă ar trebui să se reîntoarcă vizibil aici pe pământ, și, tot aici, este și locul nostru de apostolat. Caști, săraci și împinși de iubire, vom da mărturie cu faptele noastre despre învățătura Sfintei Evanghelii, vom fi evanghelia
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de nimeni. Nu m-a pus nimeni". Este convins că mărturia lui este mai importantă decît a victimelor. Victimele nu-și cunosc decît suferința lor și a celor din prejmă: "Eu trebuie să spun ce a fost acolo, nu ei, sărăcuții, care au suferit. Eu trebuie să spun ce este comunismul... E un partid de criminali, doamnă, ca mine, de borfași. De oameni fără căpătîi!" N-a vrut să fie singurul dintre torționari care mărturisește, dar toți pe care-i știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un armăsar adevărat și plin de energie ca un iepuraș bezmetic. — Vai, mulțumesc, râde tânăra. Dar sunt sigur că tânărul domn... — Cristian... Cristian Vasile, se prezintă în sfârșit. — Ei, sunt sigură că domnul Vasile a mai trecut prin nenumărate alergii, sărăcuțul, doar nu este la prima toamnă. — Dar, domnișoară, intervine Cristi, abia acum îmi dau seama de acest anotimp minunat. Ce-i drept, au fost nenumărate toamne pe care le-am trăit, dar niciuna atât de caldă ca aceasta, nu găsiți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în stepe. 6 Iunie Copii. Două fetițe stau de vorbă cu Valeria. Una e la școală. Cealaltă încă nu (6 ani). Cea mărișoară mai bine îmbrăcată; a doua mai sărăcuț. Dorința lor e să se facă sanitare ori aviatoare, căci "va fi război", din pricina Americanilor și Nemților. Foarte drăgălașe și prietinoase. Oferă flori. Am să vă aduc și eu bomboane. Ba, zice cea mare: mai bine niște cărți cu povești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-am văzut. Era foarte mare eveniment, atunci, să te întâlnești cu un profesor universitar, un om care, în mintea noastră, se situa undeva la un nivel situat deasupra tuturor. Eram câțiva, printre noi o colegă, orfană de război, îmbrăcată sărăcuț, încă în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a aflat de soarta colegei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
282 Rusu, Liviu, V, 29 33 Rusu, Mihai, X, 245 -250 S Safta-Romano, Eugeniu : II, 178 181 Safta, Alin: VII, 119 Saizu, I. : III, 218 221 Sanielevici, H.: VIII, 244 252 Savu, Sabina : VIII, 126 Sărac, Gheorghe: VIII, 230 232 Sărăcuț, Cristina: VI, 128 Sâncrăian, Viorica : IV, 175 177 Săsărman, Gheorghe: VI, 208 Scarlat, Teodor : VIII, 151 Scurtu, Nicolae : VIII, 149 157 Seabra, Jose Augusto : IV, 124 127 Serghie, Paraschiva: VII, 118 Silvestri, Artur: VII, 40 46 Simion, Eugen : IV, 81
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
măcar putința să-ți Întorci privirea de la el, sau să Închizi ochii. Am fost iubeț de felul meu o viață Întreagă și n-am fost un gelos. Asta, poate, fiindcă nu eu am sedus femeile, ci ele m-au sedus, sărăcuțul de mine. Am fost Însă gelozit la cuțite și, o singură dată În viață, și de băiatul meu, pentru un drac de fată blondă În scurtă trecere prin Buftea: ea de 17 ani, băiatul meu de 23 și nebunul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avere. Când numărul celor îndrăgostiți de „Domnița sărăcie” a ajuns la 12, în frunte cu Francisc au alergat la Roma, unde la catedra Sf. Petru învăța temutul Inocențiu al III-lea. Citind „Regula” de viață pe care și-o propuneau „sărăcuții din Assisi”, atât Papa, cât și cardinalii din consiliul său au considerat că respectivii sunt lipsiți de simțul realităților umane și divine și i-au sfătuit să-și însușească o „regulă” dintre cele existente. Ei s-au retras îngândurați la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
apropiere și au început să se roage. În timpul nopții, Papa are un vis: turnul Bisericii din Lateran, palatul în care pe atunci se afla Scaunul Apostolic, începe să se încline; Papa înmărmurește în așteptarea prăbușirii, când din umbră apare grupul sărăcuților din Assisi în frunte cu Francisc, care își sprijină umărul de peretele înclinat și cu un efort hotărât readuce masiva construcție la poziția verticală. A doua zi, ei sunt chemați la Lateran și verbal li se dă aprobarea și binecuvântarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
s-au adunat reprezentanții tuturor religiilor creștine și necreștine de pe întregul glob pământesc și au participat la o întâlnire de rugăciune în comun; era un fapt de neînchipuit chiar pentru începutul acestui veac, dar care s-a realizat sub patronajul „Sărăcuțului din Assisi”. Și în anul acesta, în zilele de 9 și 10 ianuarie, tot la chemarea Suveranului Pontif, s-au întâlnit toți reprezentanții de vârf ai bisericilor creștine, de toate confesiunile și riturile, din aproape toate țările Europei, din Statele Unite
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zice nimic de bine. Decât dacă ar fi un film mort. Și e născut mort ! Am mai spus-o și o mai spun : avem nevoie de filme de gen. Polițiste, musicaluri sau comedii, e loc pentru toate în cinematograful nostru sărăcuț. Există o singură condiție : să fie făcute cu profesionalism. în filmul debutantului Romila, profesionistă e doar imaginea veteranului Florin Mihăilescu (care se încăpățânează să se prezinte ca director de fotografie, deși termenul corect este de imagine). în rest, nimic nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de mătănii; m-am ales cu o ruptoare. Suntem blăstămați s-avem parte d-aiastă spiță de-i zice muiere: cu voi rău; fără voi și mai rău. Diavolițe! Uit și de ruptoare, și pe ce lume mă aflu, uit... Sărăcuții de voi! îl căinează ea ironică, batjocoritoare. Năpăstuiții! Oropsiții!... Haida-de! Cum o mai sucești, cum o mai învârtești... Mare hoțoman ești unchiule! Țamblac râde încă, dar se potolește. Apoi, șovăitor, căutându-și cuvintele, încearcă s-i explice: Uite, vezi tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dar de ce vă băgați în atâtea încurcături pentru copii ăștia? Mulțumiți-vă să faceți bine rolul vicarului parohial, și lăsați asta celui care trebuie să se intereseze». Dar don Calabria comenta mâhnit: «Cum aș putea să fiu dezinteresat de acei sărăcuți pe care Providența mi-i punea în cale? Erau creaturi ale lui Dumnezeu, atât de nevoiașe!». Obstacolele și bombănelile se iveau și între zidurile casei sale. Don Calabria, după cum am văzut, nu reușea totdeauna să găsească o sistematizare imediată pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sunt spirituale, dar e atât de greu de urmărit originalitatea în cugetări". În alt răspuns (15 nov.) se confirmă primirea unor "lucruri promițătoare". În Roma, G. Călinescu traduce din Decameronul lui Boccaccio, scrie despre Luigi Pirandello și pirandellismul, Sfântul Francisc, sărăcuțul lui Cristos, Alfredo Panzini și Alfredo de Bosis. 1926 Debutează, ca poet, în Universul literar, aflat sub direcția lui Perpessicius. Primele versuri (10 dec. 1926) interpretează o secvență din Divina Comedie: Nova mihi apparuit Beatrix. Mai publică: Vedenii, Ceasornicul. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Sarmisetuzo în luna sfîntă de conducătorul Chesosai”. Propaganda macedoneană spune că geții, ca niște găini plouate, în frunte cu riga lor Cothelas i-au așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuții să-l treacă. Și în acele vremuri minciuna era la mare cinste cînd se flutura în vînt freza vreunui rigă sau neam de vîntură steag! Iordanes în Getica, la capitolul 65 spune că pe regele geților îl chema Gudila dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]