267 matches
-
locul” care „este în capul uliței unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor, unde merge la Hagioaie și este despre Sărăria cea Veche”. Ai împușcat doi iepuri dintr-odată: ai vorbit de „Târgul Boilor” sau „Bivolăria” și de „Sărăria cea Veche”. Și dacă tot ai adus vorba de acel loc, hai să mergem până acolo. Ne urnim din loc și, după câțiva pași, ulița începe să urce domol. Se aude muget și boncăluit de taur. Uite că am și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ianachi abăger...precum să se știe că, fiindu-mi Vasilii abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi s-au datu cu cărți de giudecată și cu hotărîre boierilor o casă,...lîngă drumul ce vine de la Tîrgul Boilor spre Sărărie”. Păi tocmai ne aflăm în dreptul casei despre care vorbește hahamul tău. Uite că alături are și o dugheană, unde se văd înșirate tot felul de bucăți de aba, care de care mai îmbietoare. Sunt ale lui Ianachi abăgerul. Acum însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n)...Și iar după acie au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie, de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile. Și iar s-au întorsu la urdie la Țuțora
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui" sau "ei", sufocă cercul în jurul "lor", unește. La 15 ani, strânsoarea cercului îmbrățișarea lui Dumnezeu. 14. Genia nu a suportat regimul cazon al internatului. După câte-va săptămâni, s-a mutat la gazdă împreuna cu prietena sa Antoaneta. Pe Sărărie, lângă "Radio Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații electrice, frânghii de uscat rufe. Alături, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Și eu sunt o stea, și licuriciul este o stea, și lumânările cimitirelor sunt stele. Cerem partea de cer ce ni se cuvine, cerem! Aleea spre casă, o alunecare limpede. Ca să fii râu, trebuie să curgi ca o viață. Pe Sărărie, soarele se deșira ca o inimă plină. 16. Deși a schimbat lacătul, ușa era descuiată. Bătrâna își bagă nasul unde nu-i fierbea oala. Nu avea nimic de ascuns și totuși, zilnic, găsea răvășită sacoșa cu lenjerie. Era unchiul Antoanetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
măti! În atelier nu era nimeni. Petru a scos din buzunarul halatului felia de parizer, a împachetat-o într-o pagină de caiet și i-a strecurat-o în geantă. 22. Un necaz nu vine niciodată singur. Cuza, Unirii, Lăpușneanu, Sărăriei, Copou, drumul spre casă mereu era mai scurt. Mersul, un fel de plutire: Așa ar trebui să zboare toți când ies de la biserică: plumbul din picioare să curgă, spinii din inimă să ardă, norii din suflet să plouă. Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
etajul 2 sunt 40 de somnuri. De ce râzi? Am spus greșit? Când stăteai la internat, îl ascultam și pe al tău. Lăsam geamul deschis: până în zori, câte o pasăre pentru fiecare vis, în fereastră. Fiecare trezire, zbor în cer. Lăpușneanu, Sărăriei, Gheorghe Ghica, de la Râpa Galbenă până la Agronomie castanii erau ca niște mărgele verzi înșirate pe ață. Parcă dansează, îi vezi? Parcă dansează. Eu sunt cel de lângă poartă, tu în dreapta mea. Se țin de mână și anul trecut se țineau. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
loc cu 350 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>. Tudosca, fiica lui Enache, nepoata lui Limbir, soțul ei Ionașco și copii ei vând Mănăstirii Cetățuia niște case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>. La 24 ianuarie 1693, Constantin Cantemir voievod dăruiește poslușnici și vecini și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
casă de pe Ulița Mare de la Constantin fost mare armaș, cu 350 de taleri bătuți la 5 februarie 1682<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>; cumpără la 1 iunie 1683, case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu de la Tudosca, fiica lui Enache, nepoata lui Limbir, împreună cu copii și cu soțul Ionașco<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>; un litigiu cu Ionașco ginerele lui Măgureanul la 31 mai
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dor de viață... Da’ cine n-are dor de viață, dragă ieșene? Da. Dar ei o trăiau altfel... Nu mi-ai răspuns totuși încotro puteau să se îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să facem noi cel mai bine - spunând că îi zăhăia când au pornit la modernizarea uliții Sărăriei. Întotdeaua s-au găsit motive. Acest sacrilegiu nu este nici primul și nici
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să facem noi cel mai bine - spunând că îi zăhăia când au pornit la modernizarea uliții Sărăriei. Întotdeaua s-au găsit motive. Acest sacrilegiu nu este nici primul și nici ultimul din lungul șir de distrugeri ale vestigiilor acestui oraș prea încărcat cândva cu aduceri aminte. Uite că m-am apucat să scormonesc tocmai acolo unde doare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi meritat să se așeze o barieră. Cam tot atâta cale este până la Bariera Copoului, care primea drumeții ce veneau dinspre Hârlău. Nu departe de aici îți aținea calea Bariera Sărăriei. De aici, coborând spre Târgul Cucului, se deschide, la stânga, Ulița Albineț, pe care se găsea bariera cu același nume. Trecând valea Cacainei, te cocoți tocmai la Bariera Morile de Vânt, cum se numea locul. Pe aici aveau drum cei veniți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dar va trebui să mă obișnuiesc cu gândul. ― Te vei obișnui, dragule. La revedere. ― La revedere do... Petrică. Vă... Te rog să-mi spui de unde să te iau când vor veni ai mei la Iași? ―Păi, cum ai intrat În Sărărie, din strada Muzelor, o iei la vale și te oprești la prima străduță pe dreapta. Intri pe ea și a treia casă... Ce spun eu casă? La poarta „hanului” te oprești și bați cu „toiagul”... ― Acolo am să vă... am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
abia ducându-și anii În cârcă, pe una din ele o mânca limba. ”Zănovii, hai sî stăm pi marginea șanțului - uiti colea - sî mai schimbăm șî noi o vorbî”... Spuneai că nu știi unde stă Petrică. Ai auzit de Ulița Sărăria Veche? ― ??? ― Dar de Târgu Cucului? ― E un loc ușor de aflat din primele momente când ai sosit În Iași - a răspuns Gruia. ― Atunci, să-ți explic: din Târgu Cucului, ia-o ușurel la deal pe „mâna stângă”, cum se spune
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
A alergat spre locul unde s-a oprit birja. ― Bună seara, stimate domn. Unde doriți să vă duc? - l-a Întâmpinat birjarul. ― Bună seara. V-aș ruga să zăboviți câteva minute, până sosește trenul de Dorohoi. Atunci vom pleca spre Sărărie. ― În Sărărie mergem, stimate domn, dar... ― ??? ― Un aconto... ― Cât ar trebui? ― Vreo zece lei... Gruia i-a oferit banii ceruți și a alergat pe peron. Chiar În acea clipă s-a auzit fluier și oftat de locomotivă. Trenul intra În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spre locul unde s-a oprit birja. ― Bună seara, stimate domn. Unde doriți să vă duc? - l-a Întâmpinat birjarul. ― Bună seara. V-aș ruga să zăboviți câteva minute, până sosește trenul de Dorohoi. Atunci vom pleca spre Sărărie. ― În Sărărie mergem, stimate domn, dar... ― ??? ― Un aconto... ― Cât ar trebui? ― Vreo zece lei... Gruia i-a oferit banii ceruți și a alergat pe peron. Chiar În acea clipă s-a auzit fluier și oftat de locomotivă. Trenul intra În gară... A
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
te teme, dragu’ tatii, că aduceri aminti di acolo din Iad sânt destuli. Am mari nirăbdare să-l Întâlnesc pe fratele meu Petrică. ― În clipa asta plecăm, fiindcă sunt gata și Tudorel cu Maria... Becurile din Înaltul stâlpilor de pe marginea Sărăriei slobozeau o lumină firavă. Cei patru, și cu Tudorel cinci, mergeau fără grabă. ― Să știți că noi călcăm acum pe Sărăria Nouă - a ținut să precizeze Gruia, mai mult pentru tata Toader, care era un curios din fire. ― Da’ de ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
meu Petrică. ― În clipa asta plecăm, fiindcă sunt gata și Tudorel cu Maria... Becurile din Înaltul stâlpilor de pe marginea Sărăriei slobozeau o lumină firavă. Cei patru, și cu Tudorel cinci, mergeau fără grabă. ― Să știți că noi călcăm acum pe Sărăria Nouă - a ținut să precizeze Gruia, mai mult pentru tata Toader, care era un curios din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lumină firavă. Cei patru, și cu Tudorel cinci, mergeau fără grabă. ― Să știți că noi călcăm acum pe Sărăria Nouă - a ținut să precizeze Gruia, mai mult pentru tata Toader, care era un curios din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că noi călcăm acum pe Sărăria Nouă - a ținut să precizeze Gruia, mai mult pentru tata Toader, care era un curios din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
precizeze Gruia, mai mult pentru tata Toader, care era un curios din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia i-a oprit și l-a Întrebat pe tata Toader: ― Mai știi cum arată fratele matale Petrică? ― Apoi, după atâta amar di vremi, cini știe cum a mai arăta la chip? ― Întâi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vârstă, dându-i un coș acoperit cu șervet Înflorat. ― Mulțumesc. Oi mânca acasă. Ajungem Îndată.... Când soarele a cuprins În brațele jarului chindiei mănăstirile Cetățuei și Galatei, căruța cu cei doi țărani s-a oprit În capătul de sus al Sărăriei: ― Până aici am plătit, până aici ne-ai adus... Trebuie să coborâm - a comentat țăranul În vârstă râzând. Un bărbat Între două vârste Îi aștepta În marginea uliței Sărăriei. ― El este fratele meu - l-a prezentat vizitiul. ― Atunci să-i
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cei doi țărani s-a oprit În capătul de sus al Sărăriei: ― Până aici am plătit, până aici ne-ai adus... Trebuie să coborâm - a comentat țăranul În vârstă râzând. Un bărbat Între două vârste Îi aștepta În marginea uliței Sărăriei. ― El este fratele meu - l-a prezentat vizitiul. ― Atunci să-i mulțumim pentru că ne-a Împrumutat căruța. ― Nu aveți pentru ce. Bine că ați reușit să vă faceți treburile - a vorbit omul, urcând În căruță... ― Rămânem Îndatorați - a Îndrăznit să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]