1,039 matches
-
proces din cauza celor trei Ulrich pe care-i împușcase, dar a fost achitată. Au pensionat-o pe caz de boală. Vine totuși în fiecare dimineață și noua casieriță abia s-ar putea descurca fără ea. Numai că a rămas nebună, săraca. E mereu cu ochii-n patru, îi suspectează pe toți bărbații și de atunci poartă pe ascuns un pistol cu un singur cartuș. Iar el, oricât de incredibil ar fi, l-a găsit din întâmplare pe cel de-al șaptelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
noaptea se lăsase. Mama ne aștepta cu masa pusă și, în timp ce ne așeza bucatele dinainte mă privea cu lacrimi în ochi. Atunci nu știam despre ce e vorba și n-am dat importanță, abia mai pe urmă am priceput că săraca mă căina ca pe un mort. În timp ce vorbea, Calistrat se ridică și se apropie de ușă de unde luă toiagul rezemat tot acolo unde îl văzuse Cristian și cu o zi mai devreme. Timp de aproape un an de zile tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
trimitea să le ducem la boieri câte ceva de mâncare. Apăruse atunci laptele praf în cutii, se dădea ca rație, și dimineața le duceam lapte, despre care coana Sofia spunea, spre hazul tuturor: „Laptele ăsta a lui Cernat e prea dulce”. Săraca, pierduse la vârsta ei, contactul cu realitatea dură și nemiloasă. N-au trăit mult, au murit unul după altul, și au fost înmormântați în cimitirul de la Lunca. Eu am ținut minte locul mormântului, lam arătat oamenilor în 1993, când a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai sus! O invitație la jocă de acum 100 de ani: - Fă, lelișă, cu cojocă Vino-ncoace să te joc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu nasul fix în ciuperca mea dintre degetele de la picioare, că mă gâdila de două ori mai rău ca de obicei! * - Domnule doctor, vă spun, m-am dat cu crema aia în fiecare zi! Mă jur pe nevastă-mea! - Dacă săraca doamna Popa nu m-ar ruga așa frumos, nici nu v-aș mai primi! Nu sunteți cuminte deloc! De fumat fumați, de băut le cam beți, cafeluța, cafeluță, nici nu-i de mirare că ciuperca nu se vindecă! Cu activitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pe bărba-su care i-a afumat treizeci de ani tapetul cu Kent, fir-ar al dracu, care s-a futut cu toate asistentele lui, toate blonde, după care a borât pe Mariana, că era blondă și ea, abia se vopsise săraca, și i-am chemat un taxi și l-am plătit io, ștoarfa, i-am zis lasă, că domnu doctor mă tratează, vă tratez și eu pe dumneavoastră! - Soția mea e o femeie extraordinară, și cu toate acestea, mă rog, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Mișu? Dacă aș lua acum un ciob și m-aș sinucide cu el, nimeni n-ar observa, nimeni n-ar plânge. Mariana începuse să se gândească la sinucidere din noaptea aia când venise soția lu domnu doctor, care avea mustață, săraca, și urlase ceva cu Anna Karenina (da Popa râdea, că cică aia nu s-a-mpușcat, s-a aruncat sub tren, da tot aia e, și la o adică era mai bine dacă se-mpușca!), și Mariana spăla pe jos - că aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu Anna Karenina (da Popa râdea, că cică aia nu s-a-mpușcat, s-a aruncat sub tren, da tot aia e, și la o adică era mai bine dacă se-mpușca!), și Mariana spăla pe jos - că aia făcuse pe ea, săraca - și se gândea așa, cam cum ar arăta Mișu în costum de ginerică și ea mireasă în coșciug, și dacă Popa plânge cu sughițuri, și dacă o s-o spele Mișu peste tot sau o s-o spele baba la care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
e puțin jenat, întrucât nu a apucat să se spele pe dinți și nici să facă pipi, iar cum Mariana nu mai ieșea din baie, și-a zis asta e, Contesa nu poate să aștepte. La urma urmei, și Mariana, săraca, nu-i dau decât trei milioane pe lună, își spuse domnul Popa vinovat, da ce să fac, poate-i mai dă și Mișu, și chiar cred că o să-i măresc salariul acuma, nu prea avem clienți, da vin sărbătorile, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
veneam împreună în parc, îmbătrâneam și eu frumos, era altceva! Mariana cred că fură din casa de marcat, da eu mă fac că nu văd, își mai vopsește și ea părul, că cu trei miloane pe lună ce să facă, săraca. Te pupă Mișu. Mișu arată tot așa bine, trage de fiare ceva de speriat, i-am adus eu niște haltere de la unu de pe șantier, unu cam bețivan care și-a făcut datorii la noi la MaxiBar și i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să fie așa, am băgat vin fiert, Mișu face whisky non-stop, barul e aproape de liceu, nu văd de ce n-ar merge bine. Bine, un scandal tot n-ar strica, dar blondu ăla și cu Contesa lui au dispărut din peisaj. Săraca Contesa mea, ce-i mai plăcea ei zăpada. Lasă, că încă nu ninge, ăștia ziceau că poate nu ninge deloc iarna asta, s-a stricat clima, tot, și stratul de ozon s-a subțiat, trăim vremuri interesante, zic ăștia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
într-o zodie bună, avusese dreptate doamna doctor. Și fătuca asta oricum n-avea nici o vină, poate o ajuta și pe ea Sfânta să aibă viață bună cu Mișu, că zgârcitul de bărba-su îi dădea numai trei milioane pe lună, săraca! La rândul ei, Mariana se întreba dacă baba știe ceva de Mișu și Popa. La urma urmei erau în aceeași tabără. Atâta că ea era tânără, frumoasă, viața abia începea pentru ea. De fapt și baba, aștepta un copil, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fapt și baba, aștepta un copil, era un mare curaj la vârsta asta și cu un zgârcit ca Popa... Că ei îi dădea numa trei milioane pe lună era cum era, da nici nevastă-sa nu părea îmbrăcată mai bine. Săraca! Cuprinse de o afinitate reciprocă, bruscă și simultană, cele două femei se îmbrățișară în mijlocul magazinului cu rochii de mireasă. - Care-ți place? Marianei îi plăcea una cu paiete și trenă lungă. Doamna Popa scoase cu nonșalanță un portofel cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu era nici foarte-foarte rău, i se împlinise visul, era mireasă. Îl iubea pe Mișu. Vor pleca în America. Dar cu ce bani? Și ce era toată povestea asta cu dispariția lui Popa? Popa era un zgârcit, ce-i drept. Săraca doamna Popa, numai ea știa în ce lipsuri trăiește. Și Popa întotdeauna îl trăsese pe Mișu în jos. Până și ciuperca de la picior, pe care în curând cu siguranță o s-o ia și ea, tot de la Popa o avea Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o parte! Nu, cărțile nu le dăm la o parte, sunt mai importante decât orice prăjitură. Tocmai citim că existența noastră nu face doi bani. Cară‑te, mamă, o dau gemenii din nou afară pe mama. Nicăieri nu e dorită, săraca, ceea ce are un efect catastrofal asupra stării ei generale. După ce gemenii au țipat cum se cuvine la mama lor, se apucă imediat să mănânce toată prăjitura. Nu‑i sub demnitatea lor. Mamei nu‑i mai rămâne nicio bucățică, deși ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o programeze nu numai pentru muncă, ci și pentru viață. Au încercat ei să programeze mai multe în producție de serie, dar n-au mai fost fonduri și-a rămas numai ea, o mândrețe de prototip. Vă dați seama că săraca, fiind singura de acest fel, se simțea stingheră, pentru că nu știu cum au construit-o, că ieșise mai mult pentru viață decât pentru muncă. Consuma și mai mult decât ceilalți, necesita o întreținere mai atentă, mai mult ulei etc. Au trimis-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
tuci. Tu ajungi, încaleci zidul, Scoți din traistă trei lăptuci, Pâinea oacheșe, ca blidul. Peste mlăștini somnul spulberi. Duhul mlăștinii adie, Un oraș se-ngroapă-n pulberi Depărtat, ca de hârtie. Și tu plângi că Cel-de-Sus N-are grijă de sărace, Că ți-e trupul frânt, răpus: Nu e nimeni să-l îmbrace, Lacrimi mari îți prind de gât Lungi zorzoane de nebună. Lasă, nu mai plînge-atît, Șterge-ți ochii, te îmbună, Uite colo: stele ies Ca vărsatul și pojarul, În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Micii torționari. S-a sesizat tocmai instituția infestată de urmașii și neamurile foștilor torționari. Să fim serioși. Cea a foștilor securiști și informatori, revopsită periodic, rămâne tabu! Doar capul lui Vișinescu va fi sacrificat. Să se mai distreze și ea, săraca! Populația de la poale de Carpați. Tovarăși, credeți că odată cu revenirea în actualitate a crimelor în masă din anii '40-'50, făcute de români contra românilor, e drept sub baghete străine, va duce și la redeschiderea dosarului Mișcării Oamenilor Dreptății din
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
muștar, a nu lăsa loc îndoielii în inimă. Dacă asemenea micuțului din această povestire, vom nutri în suflet o astfel de credință, va fi suficient să deschidem ușa și minunile lui Dumnezeu se vor produce în viața noastră. „O văduvă săraca nu mai avea nimic să dea de mâncare copilașilor ei, într-o seară de iarnă grea. Crezând că vor uita de foame până a doua zi, a început să le citească din Biblie. Pasajul s-a nimerit să fie despre
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
și așa în casă, a zis mama supărată. - Deschid să intre corbii, a spus mezinul. Nu mai avem nimic de mâncare în casă. Dumnezeu va trimite corbii Săi. Primarul satului care tocmai trecea pe acolo, a ascultat discuția dintre văduvă săraca și copiii ei, a intrat în casă și le-a spus: - De azi încolo, eu sunt corbul lui Dumnezeu pentru voi.” Cele zece porunci Dorința lui Petru Lascău de a ne învăța râvnă pentru credința, astfel încât să atingem perfecțiunea cerută
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
prin bătătură să nu mai calce găinile... Mama Ilinca, sora mamei ne crescuse pe-amândouă, pe mine și pe Sofinca de când ne murise mama de oftică. Mai târziu aflasem că a murit de tuberculoză, un fel de cancer la plămâni...săraca, fumase pe lângă tata mai mult decât el și la fel băuse din aburii lui de bețivan; ne bătea pe toți , la rând că obosea. Îi pândeam privirea îngroziți să vedem spre care din noi se uită. După moartea mamei s-
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
faze și etape de producție în funcție de plan și perspective, de sus în jos, concomitent cu mobilizarea elanului creator și al entuziasmului de nestăvilit al oamenilor muncii, de jos în sus, cerință esențială pentru progres și bunăstare". (Mai citește o dată mormăind). Săraca nevastă-mea, d-aia umblă ea cu geanta plină de aspirine. (Tare): Să nu râzi Cucule, că nu e de râs. Nu! Așa să știi. E de plâns, asta e. Păi, nu? Soția ta e fruntașă și tu... (Se uită
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
deschide întâiul poem al dragostei noastre acum când toamna hoinărește prin noi și udă cu lacrimi o floare din glastre, nostalgice gânduri prin vânturi si ploi... saturn îmi trecuse prin zodie viața și cripta din mine privea către cer, natura, săraca, schimbase iar fața și eu, făt-frumosul, veneam să te cer. deși era toamnă, o toamna de vise, stele si lună si cerul rebel dansau printre noi ca dulci paradise când ți-am pus pe deget primul inel. am uzurpat totul
RITUAL DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362956_a_364285]
-
începu să-i lovească cu harapnicul (cel cu care mâna norii). Generalii luptau ca besmeticii, în neștire, încasând lovitură după lovitură. Văzându-i amețiți, Mărțișor se gândi să le dea lovitura de grație, făcând salturi uriașe prin aer (cizmele fermecate, săracele), răsucindu-se și zvârlind din picioare cu forță în țeasta fălcosului de Vânt Fierbinte, care se rostogoli până la ușă, cu sângele șiroind din orbitele ochilor. Se mai răsuci o dată și izbi cu sete în țeastă și pe Rază Fierbinte, care
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal. Avea și ani destui, era schiloadă, Mai bine că s-a dus; de la un timp Abia putea, săraca, să mai vadă. „Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul; Și-a îngropat bărbatul și-un nepot, De parcă o uitase Dumnezeu. Mai bine că s-a dus. Așa socot!„ Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu
ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362347_a_363676]