530 matches
-
are! Ori: -O văzui pă asta a lu” Neculai,...ori cum o cheamă?....a, așa, Gherghina, venea cu o croznie de lemne dân crâng, crezui că o duce acasă...dar de unde...ținu drept cu ea la Ilinca lu” Bâlbâitu...că sărmana, nu mai poate căra cu cârca .....s-a cocoșat de tot...de....are și ea niței ani! Sau: -Ia uite...iar a strâns Gherghina toți copii după uliță să-i ajute la învățat. Multă minte i-a dat Dumnezeu ăștia
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
țăranii pe ulițe confundând-o cu vreo curvuliță de-a lor. Și asta numai pentru că trăiește cu urmașii nobililor de pe fostele ei domenii, niște bețivani plini de palincă! Degeaba o duc la dezalcoolizare de cinci ori pe an. E dependentă, sărmana. Ca să nu mai spun despre plozii ei, niște degenerați, care se îndoapă, ați văzut doar, cu felurite tâm- penii, fără pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
satisfacție: “Are munca asta grea o poezie a ei! (pag. 17)” - constatare robustă, de om sănătos! Pe măsura desfășurării firului epic, autorul își amintește, cu multă exactitate, dar și cu o anumită candoare, și de jocurile copilăriei petrecute la țară - sărmane improvizații, ca și viața lor mereu bântuită de nevoi, din care cu greu puteau să rupă fărâma lor de bucurie (pag. 22), de “făcutul lemnelor” pentru foc (pag. 18), de cosit, de clacă (“Furca”!), de miturile și eresurile locale. Sunt
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
plină de speranță. - Ce dracu se întâmplă aici! exclamă Lucia incredulă. Știi cine a reglat ventilatorul ăsta, ultima dată? Hm, chiar dacă ai ști, nu mi-ai spune, este? revizui ea, mucalit. Mă mir cum de nu ți-au explodat plămânii, sărmana de tine! Nu, că asta-i culmea! Trebuie să o sun imediat pe Ambra să cheme tehnicianul! Deocamdată mă hazardez eu să cobor un pic valorile căci îmi amintesc foarte bine că trebuie să fie la 2-2,5, pe când acum
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
Nicidecum să mă asculte Să fac un bagaj în ea. Și i-am spus că graba-i mare, Făr' de ea n-am cum să plec, Nici să-mpachetez aparte Plinul ei sau golu-i sec. S-a supus din nou sărmana Cu un bocet și un oftat Și cu fruntea-i grea lăsată-n Ușa ființei mele-n prag. Și m-am întristat de mila-i Și-n bocet m-am întrebat " De ce mi-a fost dat să caut Liniștea pe-
SUFLET UITAT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369177_a_370506]
-
Ta pe creștet, lin, Le va duce-o mângâiere înspre seară când mă-nchin, Șoptind: Doamne-n orice clipă să fii lângă puii mei, Când li-i greu, simt vreo durere, TE ROG, VINO LÂNGĂ EI! P.S. Ai plecat român sărmane să-i fii slugă orișicui, ... Citește mai mult Lasă-n viața lor iubireaZorii zilei când se-arată și natura se trezește,Nu contează anotimpul. Cineva ce vă iubește,De când ochii a deschis, stă mereu pe gânduri dus,Murmură o rugăciune
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Ta pe creștet, lin, Le va duce-o mângâiere înspre seară când mă-nchin,Șoptind: Doamne-n orice clipă să fii lângă puii mei,Când li-i greu, simt vreo durere, TE ROG, VINO LÂNGĂ EI!P.S.Ai plecat român sărmane să-i fii slugă orișicui,... XII. E-APROAPE, NICICÂND PREA DEPARTE, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Prietene, -n visuri când fac câte-un salt, Strâng slove ce-așteaptă o carte, Vibrez din adâncuri
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ieftină ca și un ministru englez. În fond cu toate acestea nu e nici o contrazicere: d. Gladstone e mai presus de toate un suflet frumos și în preocupațiunea sa de ideal, care necontenit este atinsă de priveliștea tendințelor pământenești ale sărmanei noastre omeniri, îi place să le uite, pentru a construi o Europă închipuită în care să domnească numai pacea și dreptatea. [ 17 mai 1880] ["ZILELE ACESTEA... "] Zilele acestea d. Dumitru Brătianu este așteptat să se întoarcă din călătoria d-sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șapte al consiliarilor întru cele bune. Auzim că d. Brătianu e așteptat în Moldova ca să pescuiască miniștri. Noi îi dorim izbândă deplină, căci, pe cât Moldova dispune de personalități potrivite cu misiunea ce voiește a le-o încredința d. Brătianu, ea sărmana e desigur gata de-a se dispensa de ele. E drept că pe acolo Mihăleștii nu prea cresc pe toate cărările. Trebuie un ochi deprins, ca al d-lui Brătianu, ca să-i descopere într-o lume în care Chirițopulo e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceea umblă după pradă Și nu au hrană vieții. Să le Creăm Perechi, 410 Căci fără trup Creat Năluca-i Moarte Veșnică". Los tremurînd răspunse: "Acum povară aprigei căințe-o simt. Nu tremura așa, Enitharmon, de teama groaznicelor porți Ale sărmanei tale Inimi frînte. Te văd ca pe o umbră veștejindu-te Parcă-n afară Existenței; dar iată! privește! primește mîngîiere! 415 Întoarce spre năuntru Ochii 213 și-acolo pe Mielul Domnului privește-l Învesmîntat în hainele de sînge-ale lui Lúvah
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de șapte ori a strănutat; O lacrima de sînge din fiecare ochi îi curse; din nou se odihni În brațele Mîntuitorului, în brațele duioasei mile și ale iubitoarei bunătăți. 20 Apoi Los zise: "Privesc Divină Viziune prin Porțile sfărmate Ale sărmanei tale inimi frînte, uimit, topit de Dragoste și Milă". Și Enitharmon spuse: "Văd Mielul Domnului pe Muntele Sion". Cu dragoste și Teama, minunîndu-se, asupră-le simțit-au mîna cea divină; Căci nu era nimic care să-i poat' opri pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen, si Tharmas îi primi 35 În mîinile-i. Atuncea Enitharmon înaltă Războaie de Țesut în Porta lui Luban Și le numi Cathedron 240; și în Războaiele acestea de Țesut ea țesu Spectrelor Trupuri Vegetale, cîntînd cadențe-alinătoare241 ca să alunge Deznădejdea de la sărmanele rătăcitoare spectre; Los le iubi Că un părinte, căci mîna cea Divină era asupră-i 40 Și-asupra lui Enitharmon, si străluci Divina-Înfățișare-n Golgonooza. Uitîndu-se în jos, cu bucurie fiicele lui Beula Lumína Cea strălucitoare o văzură, și-ntr-însa chip de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care, pierzîndu-și înțelesurile, și-au prăpădit și rostul. Florin Faifer Drama de a nu fi Mi-amintesc de o frumoasă vorbă a lui Gorki: "Sînt oameni care putrezesc și oameni care ard". Lumea se împarte în cei care realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
manifest, al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea, ci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
România văzută de departe (1922), Prima turcoaică (1932). Deși proza lui B. a fost adesea alăturată de aceea a lui Pierre Loti, similitudinile s-ar putea explica doar prin realitățile asemănătoare de la care pornesc cei doi autori. Astfel, în romanul Sărmana Léila (1922), a cărui eroină este fiica unui demnitar al sultanului Abdul-Hamid, acțiunea, cu inserții epistolare, se situează într-un Stambul stăpânit de deruta ce caracterizează prăbușirea imperiului. Având privilegiul de a studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de el sau prelucrate. SCRIERI: Părăvulii, București, 1901; ed. București, 1904; ed. București, 1923; ed. Syracuse (SUA), 1989; De la frații de departe, Oradea, 1921; Nu tot ce zboară se mănâncă, București, 1921; Spovedanii de cadâne, București, 1921; Turcoaicele, Iași, 1921; Sărmana Léila, București, 1922; Primul poet, București, [1922]; Bucuria copiilor, Craiova, 1922; Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci, pref. N. Iorga, București, 1922; România văzută de departe, București, 1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
s-avem unde să plecăm capul. Oriunde sîntem, sîntem venetici, Ș-astfel vom merge noi din țară-n țară Până s-a șterge ș-urma neamului. Este un vechi blăstem ce ne-urmărește, De mult, de mult noi îl purtăm, sărmane... " Și-atunci va întreba acel copil: Mamă ce m-ai născut... nu-ți fuse milă Rușine nu, nu scârbă ca să naști Un sclav... un paria, un neferice?... Ș-asupra cui are să cadă vina, Durerea unui neam întreg? Asupra-mi. Ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și negri, pintre // stâncile sfărmate? E cetățuia din care vegheam ca un vultur asupra Mărei Negre când, pe vremea lui Ștefan, D-zeu să-l pomenească, turcii luase Chilia și Cetatea Albă. Ai privit și tu prea adânc în ochii sărmanei mele fete... dar, în orce caz, mai bine e să fie nevasta ta, a unui visător, decât țiitoarea unui desfrânat... căci nu mă îndoiesc... el va urmări și se va folosi de cel întîi prilej ca să puie mâna pe ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uscată a cărei panglică învechită și-a pierdut culoarea. ) SCENA I HISTRIO (în haine învechite și proaste stă în picioare lângă ușă, cugetă câtva și declamă) Cu plânsul meu ei nu pot nimica ca să aibă - Nu-s eu regele însuși? Sărmane Lear, teme-te de însuși lacrimele tale, ele vor escita prepusuri, ele se vor esplica rău; vrei tu să-ți aperi lacrimele cu coroana care ai dat-o nu de mult fiicelor tale fățarnice? (declamă iarăși) Sunt rege, fiecare atom
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntre ei a fost O-nțelegere ca iarăși să mă-nșele? Ce să crez? (lui CHALKIDIAS) Dă-mi, cuvântul de onoare că te-omori... CHALKIDIAS Dar ai s-o vezi (se pune la masă) BOMILKAR (lui PSAMIS) Așadar? PSAMIS (aparte) Sărmana-mi minte mai nu știe ce s-o face. Hotărârea ei înclină când încolo când încoace. BOMILKAR Un talent ofer. {EminescuOpVIII 459} PSAMIS (după oarecare ezitație) Haiti, fie! Eu mă prind... BOMILKAR Mă prind și eu Și om de nimic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
târâiau {EminescuOpVIII 573} în șiroaiele de sânge, eu însă stam sus și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază de lumină și speranță nu mergea în jos prin aburul de sînge!... haha
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu vin îl uda,/ Lumea alb’ uita” (146) ; sau : „Doi îngeri scoboară scara și mortul e suit la Cristos unde e udat cu vin alb și uită lumea albă” (140, p. 520) ; sau : „Sufletu’ din el ieșea,/ Da’ mumă-sa sărmana/ Lua spirtu’ de-l spirtuia” (219). Când oamenii beau la masă, varsă în mod ritual puțină băutură alcoolică pe jos, ca ofrandă „pentru sufletul morților”. „Când bei primul pahar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții”, se crede în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
invariantă utilă pentru a ordona variațiile istorice ale cenzurii. Și, mai întîi, această voință constantă a puterii, confruntată cu apariția bruscă a unui nou mijloc de informare, de a reduce cît mai mult canalele și semnalele. Trebuie s-o înțelegem, sărmana. Nici o putere politică nu prețuiește hazardul, toate poartă în ele visul eternității. În ultimă instanță și-n disperare de cauză, un guvern se resemnează să "administreze imprevizibilul". Dar cel mai bun mod de a stăpîni evenimentul și orice cuvînt este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]