1,925 matches
-
ea era trează, sau cum putea să-i ia cineva din piept disperata-i durere, de vreme acum dulcea-i și trista-i durere, care-i picura plăpând pe sufletul însângerat de vreme, pe umerii împovărați de cunoaștere sau pe sărmanul suflet rebel și pururi liber? Căci spiritul e liber, dar omul va putea fi pururi doborât, și dacă, odată cu moartea adoarme dispărând orice fărâmă din el, când va fi cineva cu adevărat lăsat să plece? Și ce-o oprea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și totul a intrat perfect în firea lucrurilor, potolindu-mi inima și limpezindu-mi bine mințile, m-am apucat cu interes să scriu amănunțit întocmai lucrurile pe care... Brusc, însă, m-am oprit din citit, întrerupt fiind de o cerșetoare sărmană, care se apropiase pe nesimțite de mine. Avea hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede 76 Rareș Tiron că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe și de suferință, care știe să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
avea să ajungă curând într-un loc în care nu mai fusese, până atunci, niciodată. Într-o zi, un bun prieten al său - singurul, de altfel, pentru care sufletul său vibra cu adevărat - îl rugase pe Victor să meargă până la sărmana sa mamă în locul lui, care se afla închisă într un ospiciu. Tot ceea ce trebuia să facă - îi mai spusese prietenul - era să găsească salonul cu pricina, să lase pachetul pe care îl avea de lăsat, iar apoi să plece. Atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o lumânare de ceară subțire, în apropierea sursei de căldură. Privea în împăienjănișul tot mai evident al ochilor ei și vedea amarul său chin, adunat tot în acele priviri candide încă, aidoma privirilor pe care le poți vedea la un sărman câine, bătut de niște forțe superioare alor sale; iar, pentru femeia aceasta, societatea, cu inerția și cu aberațiile ei, demonstrase prea bine că posedă puteri care le depășesc prea cu mult pe cele ale victimei sale. În acele puncte blazate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mai invocat de către oameni? Pe drept cuvânt, mie îmi pare că această vorbă este, ca de obicei, doar o iluzie ieftină, un dar gratuit, pe care omul și l-a făcut singur cadou! Să te încrezi în astfel de aparențe sărmane este ca și cum ai fraterniza cu dușmanul: te înalți, la început, și tu un dram pe culmea semeață a izbânzii alături de el, ca apoi să cazi vertiginos în hăul fără fund al eșecului, fiind trădat și răpus în suflet. Iar și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a ascuțit simțurile, mi-a deschis ochii, m-a făcut iute în mișcări. Atunci când le povestesc niponilor că, în țara mea de dor, sunt unul dintre cei mai de pe urmă "descurcăreți" și că, prin consecință, ceea ce admiră ei este un sărman iepure șchiop, sunt întâmpinat invariabil cu onomatopee traducând mirarea sau chiar uluirea. Dezvoltarea economico-socială conduce, neîndoielnic, la o viață de invidiat, însă te reduce la condiția deloc măgulitoare de individ asistat, dependent în totalitate de ceea ce ți se oferă din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
suflet de om nu călca în pădure în acel scurt răstimp al primăverii? Când știa ce îl așteaptă? De ce nu a luat-o la fugă când i-a ieșit în cale demonul, pe poteca troienită în albul chinuitor? Ei bine, sărmanul hoț, pentru că despre un hoț este vorba, nu a făcut decât să repete, dacă este să credem ce ni se povestește de mii de ani, destinul bărbatului pus să înfrunte ceea ce depășește posibilitățile lui de apărare: o tânără fată, frumoasă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fără rost când nu știm dacă avem bani sau nu. Până vom ajunge să primim bani după regulile din Cartea recordurilor mai este timp și apoi sunt destule de făcut pentru comunitatea noastră și să nu uităm că oamenii sunt sărmani. -Lasă, lasă, nu purta dumneata grija oamenilor că și-o poartă singuri. Hai să facem ce este mai important, mai bine zis ce trebuie să facă așii unei comunități pentru oamenii care i-au înscăunat în fotoliile bine meritate. Adică
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
impune aici. Acest demers poate fi întîlnit în proiectele privind sănătatea publică sau apărarea națională: primul caz este considerat, de exemplu, ilustrarea principiului rowlsian al justiției sociale, dacă nu ar fi acceptate proiecte ce reduc calitatea îngrijirii acordate celor mai sărmani; în al doilea caz, se refuză un proiect care ar pune în cauză securitatea țării, chiar dacă el este mai avantajos din punct de vedere financiar. Acest ultim exemplu ne conduce la o abordare multicriterială, unde raționamentul în termeni de maximizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
națiuni. 6.3. Statul și sistemele economice De la celebrul "Statul sunt eu" (Ludovic al XIV-lea) la Revoluția franceză, lucrurile au evoluat mult. În Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului se precizează că Statul este obligat să asigure subzistența celor sărmani, fie oferindu-le locuri de muncă, fie indemnizîndu-i pe cei care nu pot să muncească. Această cale a dus treptat către celebrul Stat-Providență, care se angaja, după Marea Depresiune din 1929-1933 și după al Doilea Război Mondial, să protejeze individul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Arivistul lui Félicien Champsaur are în centru, după tipicul melodramatic de sfârșit de secol al XIX-lea, un omor bine ticluit și încă și mai bine mascat. Subiectul, așa cum îl rezumă Vianu, e simplu, urmărind felul în care un avocat sărman și pus pe căpătuială, Claude Barsac, o ucide pe Marquisette, soția celui mai bun prieten al său, pentru a-și însuși o avere despre care, ca intim al cuplului, aflase îndeajuns de multe. Desigur, acuzat pe nedrept de moartea tinerei
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
ți le iei,/ Trebuie să te omori!" în iulie l931 lui Al. Macedonki i se reproduc alte două poezii. Capra și Cositul. Iată cum arată acestea:. "Capra era slabă,/ însă ea, degrabă,/ o hrăni într-una, până ce o-ngrășă./ Când sărmana fată,/ Fu la pat culcată,/ De-o grozavă tuse, care-o-nfricoșă,/ Capra-i dete lapte și-o însănătoșă." Dacă fabula acestei poezii trimite la modul în care trebuie să îngrijim animalele, astfel ca în cazuri dificile să putem fi
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
zicem, vreo istorioară talmudică? Iar aceasta nu dintr-un impuls al defulării imanente, din categoria artei pentru artă sau din aceea, liminară, a argumentului pentru argument: "Se zice că într-o seară, la ușa unui rabin se înființează doi oameni sărmani care-i cer de pomană. Unul dintre ei e un amărât care toată viața lui a fost sărac lipit pământului. Celălalt a fost odată bogat, apoi, cine știe din ce pricină, a decăzut și a ajuns în starea mizerabilă în
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
a spune că, prin Eminescu, noi trăim într-un paradox dramatic. Ceea ce, la 1870, era un motiv de mare satisfacție, un miracol apreciat ca atare de Ibrăileanu (Eminescu "este o apariție aproape inexplicabilă în literatura noastră. El a căzut în sărmana noastră literatură de la 1879 ca un meteor din alte lumi. întâmplarea a făcut ca unul din cei mai mari poeți lirici ai secolului al XIX-lea, cel mai bogat în lirici, să se nască la noi, într-un colț din
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
parcă se strecoară și niște clin d'oeil-uri ale autorului de azi: "...pe măsură ce cunoscuse locuri și fapte, cercetând mai ales spiritul locului și starea de fapt, domnitorul începuse să descopere vraiștea și lâncezeala din ministere, drumurile desfundate, școlile și spitalele sărmane, jaful și delapidările din prefecturi, din poliție și din ce-lelalte instituții, puținele felinare cu petrol din București și multele împuțiciuni ale orașului, zvonurile, sforăriile și taberele din politică, plăcutele plimbări la Șosea, satele ca niște cătune oropsite, periferiile ca niș-te
Istoria la firul ierbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7570_a_8895]
-
accentele se deplasează de pe sursa filologică pe beneficiarul emoțional. Comparatismul trece în comportamentism. Punând în scenă avatarurile Stelei fără nume, el regizează, de fapt, o sumă de transformări proprii în raport cu piesa de succes a lui Sebastian. Angajând în discuție, altundeva, sărmanii oameni ai nimănui, îi ia, mărinimos, sub tutelă. Adevărul elementar că orice operă e o expresie unică a personalității autorului ei e dus la exces de Dumitru Crudu. El face din conștiința personală nu doar supratema, dar și infrastructura completă
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
L-aș lua pe cretin și l-aș duce nu în țările din lumea a treia unde mor copiii de foame și de sărăcie, nu în Coreea de Nord, unde sărăcia este modul zilnic de viață. L-aș duce într-un sat sărman din județul Vaslui, acolo unde oamenii sînt săraci lipiți pămîntului sărac. Sau, mai bine, l-aș duce într-un sat fără curent din Apuseni, i-aș aduna pe sărmanii moți și le-aș spune: Iată, Cretinul ăsta vrea să vă
Ioan T. Morar, despre Piața Universității: Un cretin circulă liber by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/73154_a_74479]
-
este modul zilnic de viață. L-aș duce într-un sat sărman din județul Vaslui, acolo unde oamenii sînt săraci lipiți pămîntului sărac. Sau, mai bine, l-aș duce într-un sat fără curent din Apuseni, i-aș aduna pe sărmanii moți și le-aș spune: Iată, Cretinul ăsta vrea să vă vadă toată viața săraci, pentru că sărăcia nu ucide.” După ce l-ar bumbăcii moții, l-aș lăsa în cătunul acela sărac vreme de un an, fără nici un ban, fără telefon
Ioan T. Morar, despre Piața Universității: Un cretin circulă liber by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/73154_a_74479]
-
cei care susțin regimul sionist vor să rezolve situația, soluția este simplă. Fiecare să se întoarcă acasă la el", a declarat Ahmadinejad, în cursul unei conferințe internaționale la Teheran, în timp ce ONU discută cererea de aderare a unui stat Palestina. "Oameni sărmani au fost aduși în Palestina cu promisiunea că li se va asigura securitatea și locul de muncă, în timp ce palestinienii au fost transformați în refugiați. Acum, palestinienii trebuie să se întoarcă acasă la ei și ceilalți să revină de unde au fost
Ahmadinejad propune o soluţie simplă pentru conflictul israeliano-palestinian: Fiecare să se ducă acasă la el () [Corola-journal/Journalistic/59525_a_60850]
-
mai mult înspre împăcare decât înspre revoluție. Nu tristețile țării îl fac pe cântărețul ruinelor să hulească viața, ci spleen-ul lui. Întâmplător, cele două se întâlnesc, dar nu se determină. Melancolia e înrudită cu aceea din O, chilia mea sărmană, consolatoare în austeritatea ei. Același lucru îl spune Cârlova: „Dar încă, ziduri triste, aveți un ce plăcut/ Când ochiul vă privește în liniștit minut.” O reverie, deci, în sobre haine de elegie. Ne-au mai rămas, în totul, trei poezii
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
într-adevăr, dar funcționar. Și nu oriunde, ci într-o instituție importantă a Uniunii Sovietice. Zilnic îi trec prin fața ochilor zeci de dosare. Le înregistrează și le dă mai departe. Își face treaba. De el depinde, poate, soarta unor oameni. Sărmanii oameni! Ca prozator, când dai naștere unui asemenea personaj, te poți considera norocos. Cu o condiție: să nu-ți bați joc de el. Să nu îngroși caricatura. Mai mult. Ești obligat, într-un fel, să-l iei în echipa ta
Un om din Est by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5707_a_7032]
-
mai clar murmurul Ramurilor prietene în văzduhul aproape neclintit: Și noima acestei miresme Ce nu știe să se desprindă de pământ Picurându-ne-n piept o gingășie muncită. Aici vrajba descumpănitelor Patimi ca prin minune-amuțește, Aici avem și noi cei sărmani partea noastră de-avere Adică mireasma lămâilor. Vezi, în aceste tăceri când lucrurile Se lasă-n voie și par gata Să-și dea în vileag cel din urmă secret, Te-aștepți uneori Să decoperi vreo hibă-a Naturii Al lumii
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
sac mare de pînză, un flacon cu eter, o plasă și un fluier de chemat cîinii. Știe că nu trebuie să plîngă, ochii nelămuriți din vizorul măștii nu-și vor căuta Fiara cu mai mare ardoare din cauza lacrimilor ei. Dar sărmanul animăluț abandonat acolo... așteptîndu-și stăpîna în noapte și-n ploaie, așteptînd ca încăperea să se reasambleze în juru-i... Noaptea plină de bură miroase a cîine ud. Pointsman a lipsit ceva vreme. - Da' ce, mi-am pierdut mințile. Acum ar trebui
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
proza e compromisă. Fiindcă, având încredere în el, Baetica îi transferă benevol o parte din personalitatea ei. (În paranteză fie spus, o personalitate extrem de energică ideatic.) Îl îndeamnă să sară peste propria umbră. Dar cum să facă asta o femeie sărmană, abia scăpată din mâinile unui bărbat murdar și alcoolic? Când, însă, personajul este, emoțional, un individ stenic, rezistent, vagul melodramatism cu care-l înzestrează Ioana Baetica ajunge să-l prindă. Să-i stea bine. Așa se întâmplă cu Maria, de
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
va dobândi Repaosul”. Poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul, filozoful și omul nu se pot separa fără să-i fragmentăm imaginea. Mai presus de anistorie, eufonie, metafizică și ortodoxie, Voiculescu a devenit o stare și un model care au salvat destine literare. Sărmană cultură care se salvează prin sacrificiu...
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]