1,766 matches
-
epoca vieneză (1872). Totul se amplifică aici: "Miradoniz avea palat de stânci/ Drept streșină era un codru vechi/ Și colonadele erau de munți" (această descriere "macroscopică" se reia și în Memento mori, în episodul dacic prezentând "raiul Daciei", precum și în Sărmanul Dionis, atunci când Dan va edifica un rai al îndrăgostiților pentru el și Maria. În Memento mori, palatul Dochiei copiază palatul zânei Miradoniz: "Acolo Dochia are un palat din stânce sure,/ A lui stâlpi-s munți de piatră, a lui streșin-o
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Dan va edifica un rai al îndrăgostiților pentru el și Maria. În Memento mori, palatul Dochiei copiază palatul zânei Miradoniz: "Acolo Dochia are un palat din stânce sure,/ A lui stâlpi-s munți de piatră, a lui streșin-o pădure". În Sărmanul Dionis, din nou, cu deosebirile arhitecturale inerente: "(...) el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți au zidit domenicul său palat. Colonade - stânci sure, streșine - un codru antic ce vine
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
distanță și modulează: streșină și streșina, codru și codrul, codru vechi și codrul cel vechi. Înaintând în text, ne așteaptă alte surprize. Poetul nu renunță la repetiție și reia parțial schema cu insula din Geniu pustiu, Făt-Frumos din lacrimă și Sărmanul Dionis. Imaginează prin urmare o vale tăiată de un fluviu cu insule pe el: "O vale-adâncă ce-ngropa în codri,/ Vechi ca pământul, jumeta din munte,/ Mâncând cu trunchii rupți scările negre/ De stânci, care duceau sus în palat -/ O
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
mării" (Scrisoarea I). Fauna. Fauna, crede G. Călinescu, este săracă, însă nu are dreptate decât parțial. Ornitologia. Uliul în Junii corupții, buha (Amicului F. I.), filomela ( Visul unei flori), flamingo cel roșu în Egipetul, păunul în Memento mori, curcanul (Cugetările sărmanului Dionis), boul de baltă (botaurus stellaris) în Pustnicul, porumbița (albă) în De-aș avea..., porumbelul în Antropomorfism, turtureaua în Pajul Cupidon, papagalul (cu pene viu colorate) în Kamadeva, rândunelele bicolore (alb-negru) în De ce nu-mi vii, corbul (negru) în Despărțire
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
și frumoasa fără corp), cucuveaua (Printre stânci de piatră seacă), lebăda (Mureșanu, 1876), ciocârlia (Călin), pitpalacul prepeliței, presurile (Freamăt de codru), sticleții exuberanți, cu penaj multicolor (Vre o zgâtie de fată). Insectarul. Musculițele și fluturii (în Miradoniz), ploșnițele roșii (Cugetările sărmanului Dionis), paianjenul, greierele, musca, luciolii (licuricii), albinele, gândacul (Călin Nebunul), furnicile, puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii (Cugetările sărmanului Dionis), hiena (Rime alegorice), boul, vulpea, zimbrul (Epigonii), "saci de viermi" În căutarea Șeherazadei), vitele, motanul, purcelul (Călin Nebunul), calul (Făt-Frumos din tei), vierii (O, adevăr sublime...), taurul (Fata-n grădina de aur), leul (Mureșanu - 1869), racul (Antropomorfism), lupul, mâța
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
domniilor voastre sunt de prisos” constată pierdut oarecum, cu o stranie înflăcărare, prințul, recunoscând că vanitatea nu are nici un amestec în această declarație. Nu e vorba nici de un început de criză epileptică, se grăbește s-o liniștească pe Lizaveta Prokofievna sărmanul nostru cavaler pierdut, care vede că le cam încurcă viața oamenilor din preajmă, făcândui să sufere inclusiv pe cei care-i sunt dragi. „Există idei, există idei superioare despre care nu trebuie să încep să vorbesc pentru că negreșit îi fac
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
pe mări au apărut vapoarele; Pegas a căpătat aspect de gloabă, ce zace de răpciugă; Diana desculță mână la pășunat măgarii după ce a rămas fără arc și câini; Cerber arată ca o javră cu coada între vine; Momus a râs, sărmanul, a râs pân-a pocnit, astfel că toți olimpienii sunt în doliu (80-81). Pentru călătorul erudit zeii sunt încă prezenți în viața cotidiană, dar ei constituie doar o sursă a comicului. Expresii latinești uzuale - pleno ventre (109), ad inferos (214
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
prin Canare ori prin Catalonia și Baleare, care vine din Est și pe care nici măcar n-ar ști în ce țări s-o trimită înapoi -, și-i lasă să se descurce cum pot, fără acte și fără bani, mulțimi de sărmani în continuă creștere și pe deasupra săraci descumpăniți, dezorientați, rătăciți, hoinari, neînțeleși, fără nume. Așa încât Luisa n-a băgat de seamă grupul ca pe un grup vrednic de milă, ca atâtea altele, ci i-a individualizat pe membrii săi, i-au
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
Filmoteca britanică s-a îmbogățit recent cu cea mai veche peliculă care adaptează un roman al lui Charles Dickens, scriitorul de la a cărui naștere se împlinesc în acest an două secole. Pelicula "The Death of Poor Joe" ("Moartea sărmanului Joe"), filmată în martie 1901, a fost descoperită în luna februarie de Bryony Dixon, curator la British Film Institute (BFI). "E minunat că am descoperit acest film rar și extraordinar. Arată foarte bine și se află într-o stare excelentă
A fost descoperită cea mai veche adaptare cinematografică a unui roman de Charles Dickens - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/58600_a_59925]
-
așteptau sosirea, împinși de o misterioasă forță și lăuntric neliniștiți. Abia am deschis ușa, că l-am și zărit. Era exact așa cum îl văzusem în nenumărate poze, părea doar puțin mai scund și ciudat de nehotărât și sfios. Ca un sărman, ca un cerșetor stătea Tolstoi în fața ușii. Avea o manta veche, uzată și sărăcăcioasă, fruntea și ochii îi erau ascunși sub o căciulă mare, de sub care i se zărea doar nasul gros, urât, neregulat și roșu-înghețat, iar de-a dreptul
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
fi mușamalizat. Oamenii îl ocolesc pe stradă pe Oreste, chiar dacă se bucură în taină de afirmațiile lui, fără a îndrăzni să-l susțină deschis (Credeai că ți se vor alătura bătrânii? Sau că poporul își va ridica vocea? Nu poate, sărmanul. Nu știe să vorbească. - II). După o încercare de a-l mitui pe reclamant cu promisiunea de a fi reîncadrat în învățământ și chiar de a conduce o școală în grădinile lui Academos cu condiția să-și retragă plângerea, este
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
fel de sisteme; ba unii filozofează și spun - dragă Costică, învierea... mistica învierii... nu o poate înlocui decât mistica cealaltă, a terorii... Lovituri de stat delicate dau numai ele și ajung șefe de stat, așa, pe nepusă masă, încât ei, sărmanii, se trezesc într-o zi pe cap cu câte o Lenuță... Ce-nseamnă să fii un sedentar și un lăsător... * La Suceava, noaptea, restaurantul gol, pustiu și radioficația părăsită cântând la maximum dată întruna singură de capul ei niște valsuri
Amprente by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5831_a_7156]
-
chiar titlul unuia dintre romane semnate de Roth. Totuși, laitmotivul romanului de față nu e indignarea, ci un imens complex de vinovăție, care parcă a crescut odată cu posesorul lui. Să ne amintim câteva dintre motivele generatoare de vinovăție, acumulate de sărmanul nostru Alex în decurs de treizeci și ceva de ani: e prea cuminte, prea silitor, prea dornic să facă pe plac; ar putea fi și mai cuminte, și mai silitor, și mai dornic să facă pe plac; se masturbează (trage
Arta de a te simți vinovat by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5493_a_6818]
-
darul să te usture. Așa e firea mea și să nu te superi, te rog. I. Mi-ai cerut referințe despre Gib, cu care am fost mai întâi prieten și coleg de redacție și după moartea căruia mi-a devenit, sărmanul, rudă. Soția mea, Maria din volumul meu de poezii cu acela[și] nume4, e nepoată de soră a lui Gib Mihăescu și ea însăși profesoară, (Franceză și Română) și aș putea spune și o viitoare scriitoare! Familia lui Gib a
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
fără sfârșit - ziua grea, de chihlimbar! Imposibilă-i tristețea, zadarnică-i așteptarea! Și din nou cerbul cu glasul de argint La menajerie vorbește de aurora boreală. Și eu am crezut că mai există nea răcoroasă Și albastră cristelniță pentru cei sărmani, bolnavi Și-a săniuțelor alergare atât de incoerentă Sub dangătele clopotnițelor depărtate. Să ne referim doar la două cazuri de interpretare/ traducere după ureche a poemului Annei Ahmatova. În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora boreală și nu o
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
atunci cea de la ușă va fugi. Dacă o ciugulesc pe cea de la ușă, atunci cea de lângă vatră va fugi prin horn până pe acoperiș». Luă bobul de lângă vatră, dar cel de lângă ușă se făcu pisică și suci gâtul găinii. Apoi feciorul sărmanului nostru se duse la fata vrăjitorului, luă iarăși chip de om și se însură cu ea.” Printre alte forme ale magiei, cea a vindecării prin atingere apare cel mai frecvent. Eroul care se întoarce acasă după ani de încercări își
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
face închisoare pentru evaziune fiscală. Tradiția preferă imaginea unui Shakespeare saltimbanc lipsit de mijloace și urît de bogătașii vremii. În realitate, constată istoricii, el era un mare proprietar funciar, care îi vâna necruțător pe cei care îi încălcau pășunile. Între sărmanii înfometați și miile de oi pe care le poseda, le prefera incontestabil pe cele din urmă. Epoca având un climat rece, Shakespeare stoca grijuliu recolta din anii buni și o vindea la suprapreț în anii de foamete. După 15 ani
Shakespeare, sacul cu cereale și pana de scris () [Corola-journal/Journalistic/3589_a_4914]
-
fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din țară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
1561 BCD, 1564AB.} {\footnote 41 Δ. Σ. Μπαλάνου, Πατρολογία, Atena, 1930, pp. 355 356 apud Pr. Prof. Sp. Cîndea, Sfântul Ioan Gură de Aur ca păstor de suflete, în rev. Biserica Ortodoxă Română, Anul LXXV (1957), Nr. 10, p. 925. } sărmanilor și a suferinzilor 42. În schimb, cerea tuturor să-și înțeleagă și să-și împlinească partea lor de datorie creștină. Bunătatea nu l-a oprit să fie necruțător cu păcatele celor cărora mustrarea le era binevenită și tămăduitoare. Pe aceștia
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Nicolae Petrescu, în urma unei hemoragii cerebrale cum l-a surprins la masa de lucru, când lucra la traducerea Noului Organon al lui Bacon. La înmormântarea lui au fost de față dintre filosofi Dan Bădărău, Mircea Florian, Tudor Vianu și Posescu. Sărmanul s-a luptat o săptămână cu moartea. Ultimele lui cuvinte, îndată după ce l-a găsit soția, căzut jos sub masa de lucru, ar fi fost: „Am făcut exces de tutun”. Fuma 40-50 Naționale pe zi. Dacă trăia, rămânea afazic, cu
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Cu Petre Carp și Maiorescu Tit - / Dar m-au uitat așa curând sublimii/ Și nici la jubileu nu m-au poftit.// Contemporan mi-era Contemporanul/ V. Gh. Morțun cu-a lui poeme-n proză, - / El e ministru azi, iar eu, sărmanul,/ Aștept zadarnic o metamorfoză.// Am scris apoi la Viața lui Vlăhuță.../ Dar Viața a murit, că n-avea zile/ Și am rămas și-acolo de căruță - / Nu-nvie Viața, e-n zadar, copile!// Am publicat în Pagini literare/ Cu-Artur Stavri
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
cine sunteți și care a fost viața dumneavoastră până acum, astfel încât eu să pot face din ea subiectul povestirii mele. Am absolută nevoie de dumneavoastră, de mărturia dumneavoastră, de viața dumneavoastră. Nu-mi refuzați această favoare, nu-i refuzați unui sărman acest ajutor. Dumneavoastră sunteți cel pe care-l căutam, și, cu materialul pe care mi-l veți da, voi scrie poate capodopera mea! La auzul acestor vorbe, bărbatul a părut mișcat și nu m-a mai privit terorizat, ci mai
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
Mânăstiri cu ocazia tuturor praznicelor, de se crucesc străinii văzând atâta credință înflorind în atâta sărăcie, pe când falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un lucru știu însă: că flăcăului acela sărman și fără ambele brațe, care s-a aruncat în vâltoarea apei ca să salveze de la înec un biet copil și l-a salvat apucându-l cu dinții de haine și aducându-l la mal întreg și nevătămat, nu-i poate trece
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Constanța Buzea * mâinile lungi ale săracului își lasă stăpânul afară pe trepte intră singure în locaș aprind o lumânare se roagă se închină așezându-se apoi smerite pe marginea mesei cu pâine * de câte ori pui în palma unui sărman un fruct curat dumnezeu pomului tău din cer îi scutură floarea nespus de frumoasă dar stearpă care altfel ar rămâne ca o gură goală vorbind cândva la judecată împotriva ta * cel ce îți cere se face oglindă a ceea ce îi
Ipostaze by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/15392_a_16717]