1,771 matches
-
Un gigant în dorință și totuși atât de pierdut într-o societate obscură și mediocră. Citește mai mult Încărcat cu o conștientă povară, aproape genetică, ideea de suficiență. Meritul nostru, poate singurul este acela de a fi o trestie gânditoare. Sărmanul Pascal. Dar, din păcate cu un mecanism al gândirii îndeajuns de lent, de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de autodepășire, nu
GABRIEL DRAGNEA by http://confluente.ro/articole/gabriel_dragnea/canal [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
a maeștrilor francezi. Ministrul nu prea mai era atent la spusele omului fiind ocupat cu un nou lavaj bucal. De sub masa unde zăcea sommelier-ul se zbătu de câteva ori. Se dovedea a fi mult prea sensibil pentru o asemenea meserie. Sărmanul... - Doriți și un desert, ceva... - Bă, să știi dă la mine, aia cu desertele e pentru muieri! Mie, după o masă ca lumea, îmi place să trag o țâgare d-aia dă foi, cubaneză! Da’, n-aveți voi așa ceva, că
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
mult de Dumnezeu, i-a făcut să aibă o inimă mai bună. Acolo, dacă-l aveai pe Dumnezeu în inimă și în lăuntrul tău, nu sufereai, nu erai afectat și nici compromis. Acolo am văzut (și) intelectuali care au căzut, sărmanii, și s-au compromis definitiv și irevocabil; am văzut și țărani simpli, care nici nu știau să se iscălească, dar aveau o frumusețe sufletească și o trăire de caracter nemaipomenite. Atunci și acolo am înțeles care este și ce este
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1460703987.html [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
-se, l-a ajutat ! Pentru că prigonitorii cu sabia l-au tăiat, Prin Jertfa Martirică, la DOMNU-n Cer, a fost mutat ! ........Cuv.Martinian (Martin). Deși era încă păgân (pe la 20 de ani...), Toate cele ce avea, le împărțea cu cei sărmani ! Sărăcit, i-a mai rămas un cuțit și cu o haină Pe care a tăiat-o-n două (pentr-un sărac), în mare taină... A fost tare uluit, pe MESIA când L-a visat Ce-i spunea : "Martiniene, pe Mine
SF.AP.MC.AQUILA ȘI PRISCILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1423761842.html [Corola-blog/BlogPost/363025_a_364354]
-
ctitorul unor instituții de cultură și spiritualitate românească, sprijinitorul și finanțatorul unor instituții și proiecte economice, culturale, școlare și sociale, mijlocitorul relațiilor cu reprezentanții administrației centrale la cel mai înalt nivel, inițiatorul unor parteneriate cu instituțiile administrației publice locale, ocrotitorul sărmanilor și multe altele. Din cuprinsul publicației, nu lipsesc nici ecourile din mass-media ale principalelor evenimente, proiecte și manifestări științifice, culturale și civice organizate de aso �ciațiile și instituțiile culturale românești din localitățile aflate la izvoarele Oltului și Mureșului, articole preluate
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
Autori > GABRIEL DRAGNEA Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 668 din 29 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Încărcat cu o conștientă povară, aproape genetică, ideea de suficiență. Meritul nostru, poate singurul este acela de a fi o trestie gânditoare. Sărmanul Pascal. Dar, din păcate cu un mecanism al gândirii îndeajuns de lent, de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de autodepășire, nu
GABRIEL DRAGNEA de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gabriel_Dragnea.html [Corola-blog/BlogPost/342137_a_343466]
-
idealitatea ei. Ființă intrată în legendă ce i-au unit pe cei doi poeți în viață și în moarte. Între 1872-1874, Eminescu se întoarce în țară și citește la Junimea poezii și proză, iar în Convorbiri literare apare Egipetul, Cugetările sărmanului Dionisos, nuvela Sărmanul Dionisos. În 1874, Eminescu este preocupat pentru examenele de doctorat la îndemnul lui Titu Maiorescu. Urmează foarte serios cursurile orientat spre științele juridice, dar programul audițiilor era vast și foarte costisitor. Eminescu se apără, cerând bani pentru
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
intrată în legendă ce i-au unit pe cei doi poeți în viață și în moarte. Între 1872-1874, Eminescu se întoarce în țară și citește la Junimea poezii și proză, iar în Convorbiri literare apare Egipetul, Cugetările sărmanului Dionisos, nuvela Sărmanul Dionisos. În 1874, Eminescu este preocupat pentru examenele de doctorat la îndemnul lui Titu Maiorescu. Urmează foarte serios cursurile orientat spre științele juridice, dar programul audițiilor era vast și foarte costisitor. Eminescu se apără, cerând bani pentru aceasta. Maiorescu îi
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
cu putere și ardoare, S-atingă-o rază caldă, aurie Din nesfârșita și albastra zare. Dar, la un timp, copacii din pădure, Cu trunchiurile drepte și semețe, L-au îngrădit și-au început să-i fure Din razele-aurii, din frumusețe. Nu-nțelegea, sărmanul, ce se-ntâmplă, Cu el, în jungla-ceea, ce-o să fie? N-or să-l mângâie razele pe tâmplă, Când toți copacii vechi or să-l sfâșie. Și a-nțeles că trebuie să lupte, Să poată-apoi să-ntrezărească cerul, Ca, din
COPACUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1457339264.html [Corola-blog/BlogPost/369327_a_370656]
-
De ce-am fost adusă aici?> <A fost student la litere, domnule!- zbiera unul pe pervazurile ferestrei de spital, așteptând mereu nevasta cu merinde de acasă. Voi nu vedeți că e tobă de carte!> <L-au nenorocit minerii în bătaie, sărmanul, îl mângâia un moș cu palmele peste capul lui oblojit. Taci cu tata c-o să vie și timpul tău!> <Timpul meu a venit, înnoda Zugravu dialogul cu moșul, eu sunt alfa și omega, eu sunt cel ce va să vie
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_erou_al_mineriadelor_ion_ionescu_bucovu_1386662739.html [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
seara de Ajun Vei poposi pe glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun: Să colindăm prin țară împreună. Sunt în cămine mulți copii orfani, Abandonați de cei ce le-au dat viață Din sărăcie poate,bieți sărmani Ce nu primesc din dragoste, povață. Am să-ți arăt pensionari în țară Care-au muncit o viață pentru pâine, Azi, duc o bătrânețe prea amară Fără speranță-n ziua care vine. Azilele sunt pline de părinți, Uitați de pruncii
SCRISOARE DESCHISĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1481407009.html [Corola-blog/BlogPost/371479_a_372808]
-
foarte clare și corect definite - pe care Părintele Profesor Teodor Cios le (re)afirmă și le susține cu toată convingerea și tăria lui sufletească. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teodor_cios_.html [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
recunoașteți că vă ascundeți cu greu nostalgia, cred că mult mai bine ar fi să detaliem starea de fapt a acestui așezământ. Și pentru că lumea de azi traversează o perioadă grea, în care suferința și bolile îi copleșesc pe cei sărmani, vă gândiți cumva la revigorarea bolniței de la Mănăstirea Cozia? - Dacă este să ne gândim la faptul că bolnița a fost realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
nu prea o cunosc și nici nu mă interesează în vreu fel sau altul. Pe mine altceva mă frământă: unde-și face veacul justiția, domnilor ? Pe ce coclauri hălăduiește ? Cu cine se tot întinde , de n-o mai zărește niciun sărman? Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (145) Referință Bibliografică: LA PÂRNAIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/La_parnaie_costel_zagan_1391792790.html [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]
-
până-n noapte... De foame cânți să-ți treacă; Că-mi zic: "Cum încă poate Să fie vesel și să placă?" * * * * * După ani, mulți ani de zile... Văd în stradă, lângă gară, Un bătrân cânta din gură Tot povestea cea amară. - Sărman, când m-am născut, Măicuța mea, să mă fi luat!... Ce rău pe lume am făcut... Păcate n-am, nu-s vinovat. Fașneta-n glas avea durere, Și cerul sângera-n apus... Abia i-am spus: "La revedere!" A dat din
COPIL SĂRMAN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Copil_sarman_marin_voican_ghioroiu_1366361509.html [Corola-blog/BlogPost/345931_a_347260]
-
raiul. Iarna cel mai rău o duce Cel sărac, bolnav, pe ducă... Nu apucă să apuce Primăvara, se usucă... Toate-s iarna și mai rele Decât cele de tot anul, Și poverile-s mai grele, Și-i și mai sărman sărmanul... Doar un licăr de nădejde, De Crăciun, abia mai prinde Și în ochi un fir de grej de Luminiță i se-aprinde... Ci curând va să se stingă Dacă anul îl va trece Și va da Domnul să ningă Amânând
DĂ SĂ NINGĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1483341163.html [Corola-blog/BlogPost/353243_a_354572]
-
de pădure? Nihil sine Deo! Ei, nu au dreptul la nici o cracă să -si faca fluiere, pentru a-si plânge de milă, ci doar la lemnul uscat pentru Cruci! Unii, și nu puțini, nici pe acela nu l-au apucat sărmanii... „Oare ce fel de monstru, se întreabă și ne întreabă Părintele Savatie Baștovoi, trebuie să fie cineva care nu mai are sentimentul rușinii și al vinovăției, dacă până și animalele îl au”? (Sindromul „Cesăfac”. Ed. Cathisma, București, 2014, p. 76
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
dă de veste Și fiecare merge, Grăbit sau nu, pe drum... Doctori docenți, în acte, Dau lecții de citire, Doctori decenți de-o vreme Dau lecții de morală, Cunoscători de toate, Dar prea uituci din fire, Nici ei nu știu, sărmanii, Ce-au buchisit la școală... Sunt om, ca voi, prieteni Și gândul vă-nțelege, Cel care mă întreabă- Perfecțiunea ce-i? Desăvârșite Unul, Cel mai presus de lege, În lumea asta plină, Preaplină de atei... Fără... 4 Aprilie 2011, spre
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Desavarsit_e_unul_.html [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
Muguri de speranță’’, cu ,,Nectarul tinereții’’, pentru ași construi un ,,regat”. Poezia acestei tinere creatoare de frumos este o adevărată enciclopedie a vieții care o înconjoară, și care o trăim zilnic. Creații precum; ,, Crescut în parcul de copii’’, sau; ,, Vai, sărmanul bătrânel!’’, aduc in fața cititorului aspecte ale vieții cotidiene văzute prin ochiul sensibil al sufletului de poet, care nu trece nepăsător prin viață, ci caută sa contureze aspectele inedite de foarte multe ori neobservate. Faptul că o persoană destul de tânără
DESPRE POETA VASLUIANĂ LUMINIŢA SCOTNOTIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_poeta_vasluiana_luminita_scotnotis.html [Corola-blog/BlogPost/364667_a_365996]
-
prea bine (dar surdă nu-s), sunt sigură, vecine, măcar pe tine, (mi s-a spus ... ) nu te-au marcat, moral și fizic anii de comunistă abstinență, nici cei de după, ca acum, de-amară decadență precum ca noi, cei mulți, sărmanii, ducând-o tot mai greu de azi pe mâine, în zdrențe și desculți, cerșind în drum un leu, o supă, și o pâine, puțină hrană... (avea pe ea totuși o blană ... Tu, șefule, te-ai descurcat de când te știu, și
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Retrofabula_romeo_tarhon_1327560848.html [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
stână s-a rătăcit o oaie și pocinogul a picat pe Ciubucică. El a cătat-o până-n noapte, când a venit la baci să-i spună negăsitul. Totul s-a terminat cu izgonire și cu-n picior în fund, deși sărmanul se plângea la toți că nu cunoaște număratul. Amărăciunea lui i-a scos în cale un rucărean cu suflet bun ce l-a făcut ciurdar la vaci în sat. În zori de zi el trebuie să treacă pe la porți s-
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
ce-i era culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un sărman cu cioareci, cămeșă și suman, pe cap cu-o pălărie neagră-n mototol. Mereu era pus pe șotii pentru-o cinste de cârcală ... Avea o voce clară, puternică și joasă, neîntrecută-n chiuit ... Când îl întâlneam mai răzlețit de lume
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
în mai toate elementele ei. Eminescu a exploatat cu închipuire uriașă spațiile intersiderale: a măsurat distanțele în anti-lumină ( vedem acest lucru în pezia La steaua ) și s-a cufundat în Hyperion în galaxii ajungând în centrul universului ( constatăm în poeziile Sărmanul Dionisos, Scrisoarea I, Luceafărul ). Împins de setea de cunoaștere, Eminescu a împărțit lumea în două: în zona făpturilor eterne și alta în bieți muritori - a ființelor cu tristeți trecătoare. Prin exercițiile caligrafice din epoca debutului său, remarcăm spații de mit
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
decolorează cu sare mă dezbrac de lutul lumilor copt în cuvinte împrumut ochii păsărilor /cântec de stele zânatice/ îmbracă-mi alba lumină mă spală cu artă cuminte sunt iubiri ce se salvează din orice potop/rubiconde stilate/ sentimentele le împart sărmanilor ce au doar un cord două mâini lipsă picioare de spălat guri mutilate axul inimilor se rotește ca norii pe un cer văruit râul se umflă de ape ce spală (cam) tot ce-am iubit Referință Bibliografică: Ritual de spălat
RITUAL DE SPĂLAT IUBIREA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1424244039.html [Corola-blog/BlogPost/377084_a_378413]