1,053 matches
-
aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească din Sebeș (1902-1905). Urmează apoi Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1905-1914). Elev foarte studios, cu atracție precoce pentru filosofie, după ce trece bacalaureatul, ca să nu fie încorporat în armată, odată cu izbucnirea primului război mondial, se înscrie la Seminarul Teologic din Sibiu
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
editează la Göttingen în anul 1802 sub titlul Russische Annalen in ihrer slavonischer Grundsprache verglichen übersetzt und erklärt. Dintre personalitățile culturii române, Dimitrie Cantemir îi este cunoscut prin intermediul edițiilor apusene ale Istoriei Imperiului Otoman. Probabil contactul cu spiritualitățile maghiară și săsească îi prilejuiește cunoașterea preocupărilor istoriografice ale Școlii Ardelene. Rolul lui Schlözer în mobilizarea istoricilor, în stimularea istoriografiilor și de aici mai departe în constituirea națiunilor din Centru și Sud-Est, îl consider la fel de provocator ca cel al lui Herder. O mențiune
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
von Brukenthal stabilește încă în această etapă o mulțime de contacte cu cercurile înalte ale societății apusene. El se familiarizează cu un mod de viață superior, cu bunele maniere de sorginte franco-germană (distincte chiar și în raport cu cele mai rafinate maniere săsești), în fine, intră în anturajul spiritual al Iluminismului german. Suntem în deceniile de mijloc ale Secolului Luminilor, iar Prusia lui Frederic al II-lea face eforturi vrednice de admirația și de sprijinul enciclopediștilor francezi. Europa francofonă câștigă teren, Aufklärung-ul protestant
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Sacietas philohistorum Transilvaniae, cu scopul luminării poporului „cu învățături din științele actuale, din domeniul fizicii, geografiei și din alte științe spre folosul economiei”. Dacă receptarea preiluminiștilor și iluminiștilor germani, de la Pufendorf la Klopstock, este proporțională cu interesul pentru afirmarea culturii săsești, raritățile reprezintă interesul bibliofil: este cazul tipăriturilor lui Aldus Manutius cel Bătrân și cel Tânăr, ale nu mai puțin celebrului Robert Etienne sau ale faimoasei case Elzevir (peste o sută de volume). Manuscrisele și incunabulele contribuie la ridicarea valorii colecției
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adaugă, în chip cu totul semnificativ, o parte însemnată din operele iluminismului transilvan. Așa se face că din atenția marelui colecționar nu scapă cărțile semnate de Martin Sehmeizel, Daniel Filstich, Martin Felmer, trei din purtătorii de stindard ai creației istorice săsești, la fel cum nu sunt uitate nici acelea ale triadei culturii umaniste maghiare Bod Péter, Köleseri SĂmuel, PĂzmăny Péter. Brukenthal ajunge să încurajeze chiar scrierea unora dintre cărți, de vreme ce istorici de notorietate precum Benkö József îi vor adresa speciale și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aulică. Pe de-o parte, asemenea motive, pe de alta, ideea de luminare care străbate gândirea lui Brukenthal (consonantă cu orientarea despotismului austriac) îl determină să susțină înflorirea cercetării și scrierii istoriei patriei. În timpul vieții sale se mută centrul istoriografiei săsești de la Brașov la Sibiu, se inițiază alcătuirea celei dintâi colecții de documente săsești sub directa influență a marelui istoric de la Göttingen, A.L. Schlözer (colecție ce va sta la baza viitorului Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, ale cărui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care străbate gândirea lui Brukenthal (consonantă cu orientarea despotismului austriac) îl determină să susțină înflorirea cercetării și scrierii istoriei patriei. În timpul vieții sale se mută centrul istoriografiei săsești de la Brașov la Sibiu, se inițiază alcătuirea celei dintâi colecții de documente săsești sub directa influență a marelui istoric de la Göttingen, A.L. Schlözer (colecție ce va sta la baza viitorului Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, ale cărui prime volume apar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
critic pe care îl impune istoricul german - nu este îmbrățișat doar de cercul de intelectuali sași; impactul asupra tuturor cărturarilor transilvăneni se va resimți ca urmare a popularizării lui prin intermediul periodicului Siebenbürgische Quartalschrift. Istoricii români raportându-se la mediile culturale săsești și maghiare au receptat tehnicile moderne propuse de Schlözer. Este cazul lui Samuil Micu, Budai-Deleanu, Petru Maior, care au semnalat ceea ce considerau a fi eroare în interpretările profesorului german. „Părerea lui Slețer” - scrie Budai-Deleanu - „este de mirat, totuși nu poate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
arătăm, el este prezent de-acum încolo din ce în ce mai des în cărțile ce pregătesc istorismul veacului al XIX-lea - direcțiile se separă. Coexistența celor două aspecte, științific și politic, nu exclude convergențele ideatice și metodologice. Înseși programele politice naționale, românesc, maghiar, săsesc, apelează la surse de informare și interpretare comune, la domenii care le asigură suportul afirmațiilor teoretice. De pildă, la dreptul natural, la filosofia Luminilor și dreptul istoric. Nu este nimic uimitor că toți se întâlnesc la aceleași izvoare, că acum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sași încă în secolele de medievalitate târziei. Nu rămân ignorate nici cultura, Biserica și vechile obiceiuri. Toate sunt rezultanta unei îndelungate conviețuiri, a unor repetate schimburi de valori, de unde și abundența însemnărilor, a referințelor la fenomenul românesc dincolo de interesul strict săsesc. Or, tradiția legăturilor, a comuniunii nu putea fi ștearsă în secolul al XVIII-lea, asemenea atitudini fiind regăsibile în opera brașoveanului Johann Filstich; Brukenthal însuși acceptase dialogul cu mediile intelectuale românești. În 1779 i se adresează marele Serdar Gheorghe Saul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se află în fosta bibliotecă a orașului Sibiu înființată pe la 1300, la care mai apoi s-a adăugat biblioteca ordinului dominican, desființat în secolul al XVI-lea prin Reforma lui Luther. Din 1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 70. Vezi F.A. Eckstein, Geschichte der Freimaurerloge im Orient von Hatle, Halle, 1844, pp. 2-3, apud
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adăugat biblioteca ordinului dominican, desființat în secolul al XVI-lea prin Reforma lui Luther. Din 1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 70. Vezi F.A. Eckstein, Geschichte der Freimaurerloge im Orient von Hatle, Halle, 1844, pp. 2-3, apud Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal la Sibiu”, în Revista de istorie, nr. 4
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
im Orient von Hatle, Halle, 1844, pp. 2-3, apud Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal la Sibiu”, în Revista de istorie, nr. 4, 1978, p. 652. Asupra personalității lui Brukenthal s-a scris mult și bine; istoriografia săsească a secolelor al XIX-lea și XX în repetate rânduri a adus-o în discuție, dedicându-i monografii pertinente. Pentru bibliografie și interpretare de ultimă oră vezi studiul lui Adolf Armbruster, loc.cit. Ibidem, p. 660. Lucian Blaga, Gândirea românească
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 286. Autorul întreprinde o analiză a conținutului scrierilor lui Schlözer, dezvăluind apelul istoricilor iluminiști români la autoritatea învățatului de la Göttingen. Importantă este și incursiunea pe care o face în mediile istoriografice săsești și maghiare fără de care nu se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich, Testamen Historiae Valachicae (Încercare de istorie românească), studiu introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, traducere de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dobândise convingerea că are și el însușirile unui detectiv. Deși aceste însușiri le folosea în hotarul special al lumii lui, Culi poftea în taină să le întrebuințeze, dacă nu într-un oraș american, cel puțin în țara Ardealului, la Sebeșul săsesc. Aici, în pădure, toate sunt limpezi și se cetesc ușor; numai între oameni mulți și departe - fie și la Sebeșul săsesc - treburile încurcate și ciudate pot căpăta caracterul anumit la care cugeta el. Spre mirarea lui, cu două zile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
poftea în taină să le întrebuințeze, dacă nu într-un oraș american, cel puțin în țara Ardealului, la Sebeșul săsesc. Aici, în pădure, toate sunt limpezi și se cetesc ușor; numai între oameni mulți și departe - fie și la Sebeșul săsesc - treburile încurcate și ciudate pot căpăta caracterul anumit la care cugeta el. Spre mirarea lui, cu două zile în urmă, Culi Ursake descoperise altceva decât de obicei în pădurea ce-o avea sub priveghere: descoperise adică ceva încurcat și bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ns.) Manucevici, arman; Andronic sân Găitan, arman; Ghiorghi sân Andrei Bercu, el și Dutcovici; Danciu Bulgariu, posbil un etnic bulgar sau doar un grădinar localnic, după cum Ion Neamțu, el și Merindi ar putea fi un ardelean venit din vreun oraș săsesc, sau, poate, un autohton din ținutul Neamț<footnote Ibidem, passim.. footnote>. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II 2018/887, “Tăblița” reprezenta un recensământ preliminar, în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ale țării sau din culturi și civilizații diferite ale lumii. Elementele decorative sunt dovada relațiilor Moldovei cu lumea bizantino - balcanică. Planul triconc a apărut prima dată în Moldova la biserica Sfânta Treime din Siret. El s-a dezvoltat la comunitățile săsești din Moldova: la Baia, la Rădăuți și la Siret. Acet plan triconc dezvoltat la început în Serbia a ajuns în Țara Românească la Vodița și Tismana. Epoca când s-a marcat stilul moldovenesc în arhitectură a început în anul 1487
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o casă cu pivniță de piiatră și cu tot locul...ce iaste pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios,... Și mai departe? Aha! Iaca ce spune mai departe jitnicerul: „Pînă în locul unde au fost pitărie domnească și pînă în locul preuților săsești”. Cred că ai băgat de seamă că „din gios” de Mitropolie a fost o pitărie domnească, fiule. Băgat-am de seamă, părinte. Mă miram eu de ce simt că adie miroaznă de pită abia scoasă din cuptor... Aista-i semn că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cu o discreție desăvârșită. Lui i se potrivea într-adevăr zicala „tace și le face”. Dante Negro își admira victima. În această stare de spirit, călărea într-o seară spre locuința prințului. Umbra munților coborâse mult când, pe o uliță săsească, pictorul îl zări pe Manuc intrând într-una din acele case cu perdelele prinse în fundițe roz la ferestre, semn că, dincolo de ele, se petreceau lucruri... ceva mai delicate... Și nu era chiar prima oară. Ah, nu!... Ciudă, furie, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și extrașcolară a copiilor. Scopul declarat de autorii proiectului este acela de integrare și/sau reintegrare a copiilor în familie, în comunitate și societate. Programul de pedagogie muzeală constă în activități teoretice și practice pe trei domenii etnografie românească, etnografie săsească și etnografie universală desfășurate pe parcursul a 20 de teme, pe întreg parcursul anului școlar. La acest program au participat în anul 2005, 19 grupe de elevi, în total 570 de copii. Specialiștii muzeului consideră oportună mediatizarea acestor manifestări prin editarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
metafizic). Doi: persistența neomogenizării celor trei mari provi n cii cu amprentări seculare violent divergente - ruso-leșească în Moldova, germano-maghiară în Transilvania, turco-greco-bulgară în Valahia, ca să nu mai vorbim de Bucovina și Dobrogea, ori de ponderea elementelor iudai ce, armenești, albaneze, săsești, italienești, ucrainiene, sâr bești ș.a.m.d. Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruște, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai urmat nu sunt În stare să povestesc, căci și acum mi se umplu ochii de lacrimi la amintirea acelor regăsiri...” (din capitolul „Eliberarea”). Pagini de mare forță evocatoare sunt dedicate bravelor familii Golea și Ursu din Bahnea și Noul Săsesc pentru contribuția lor extrem de importantă, constând În sacrificii materiale și În jertfe umane, la lupta anticomunistă, Începută În codrul Fetea Încă din toamna anului 1944. Calitatea fundamentală, chiar de căpetenie, a autorului a fost este și va fi, În cât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
măsură. În ochii românului, dar mai cu seamă în cântec, palpită, cu o insistență insinuantă, revărsarea monotonă a acestui dor, aparent elixir al inimilor sfâșiate, în realitate atracție adormitoare pentru suflete inerte. Cine a avut ocazia să audă în orașele săsești din Ardeal vreo ceată de flăcăi români doinind în înserări, n-a putut să nu sufere sub contrastul strivitor pe care-l prezintă masivitatea constructivă a orașului și lamentațiile acelea prelungite, atât de inaderente la civilizație, la efortul constructiv. Contrastul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]