1,489 matches
-
Zan, Jimmy Cherkez & Florin Ramascu - premieră în această formulă http://www.youtube.com/watch?v=-gjKLk81Nyc 21.30 - Film documentar românesc „Three divine sparks” - regia Antonela Vulpe - http://www.doitreisi.ro/ 22.30 - 23.30 - Electric Vibes - Audiție Muzicală by Sabin Sâmbătă 25 februarie: 14.00 - „Înfloritor” - Workshop reciclare cu Adina Segal 16.00 - Social Art Approach - 19/05 de Adela Edu, invitat Ionel Carașcă, artist vizual 17.00 - By Designer - Instalație Diana Nitahttp://diananita.com/ 18.00 - //Colecție// - Instalație video
Zilele Independent84 [Corola-blog/BlogPost/97103_a_98395]
-
mai puternic simbol al barocului din această parte a României și a lumii. Tocmai din acest punct de vedere ar fi normal să vedem cum a abordat Muzeul Național Brukenthal provocarea proiectului cultural „Sibiu Baroc Update”, tocmai de la directorul instituției, Sabin Luca. Rep: Palatul Brukenthal este una dintre clădirile în stil baroc de mare importanță atât pentru Sibiu cât și pentru țară. Ce părere aveți, din perspectiva directorului muzeului adăpostit în această clădire, despre transformarea Sibiului medieval, într-un Sibiu baroc
De vorbă cu Sabin Luca [Corola-blog/BlogPost/97160_a_98452]
-
reflectat în pictura și grafica românească din prima jumătate a secolului XX și primele decenii postbelice. În expoziție sunt incluse lucrări semnate de nume consacrate ale artei românești (Camil Ressu, Ștefan Popescu, Iosif Iser, Marius Bunescu, Gheorghe Petrașcu, Kimon Loghi, Sabin Popp, Adam Bălțatu, Marcel Olinescu), dar și de artiști transilvăneni și brașoveni (Hans Hermann, Hermann Morres, Eduard Morres, Heinrich Schunn, Valeriu Maximilian, Gustav Kollár, Iacob Brujan, Ștefan Mironescu, Aurel Bordenache). Lucrările provin din colecțiile Muzeului de Artă Brașov, Muzeului Național
Braşovul şi Ţara Bârsei în Arta Românească [Corola-blog/BlogPost/97382_a_98674]
-
Sebastian Barbu Bucur, Pr. Nicolae Crângașu, Ieromonah Cristofor Dancu, Pr. Iosif Zoica, Pr. Ion Ionașcu, Pr. Ion Marin Mălinaș, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Nichita, Pr. Dorel Octavian Rusu, Pr. Dumitru Sandu, Pr. Cornel Paiu, Arhidiacon Dr. Teodor Savu, Pr. Sabin Vodă, Pr. Florin Croitoru și mulți alții. Eruditele comentarii, interpretări și analize dedicate de acești teologi personalității și operei lui Mihail Diaconescu au apărut în reviste eclesiastice precum: Biserica Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Vândă Albotă (nepoata Clarei Peia, cea care patronează, spiritual, Concursul Internațional de Interpretare Pianistica), pianistă-concertistă, profesoara la Academia de Muzică din Berlin. Pe podiumul de concert se va afla și un invitat special, chitarista Ana Orosan-Telea, de la Liceul de Artă „Sabin V. Drăgoi” din Arad. Printr-un trio care va fi prezentat în premieră publicului meloman lugojean, Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major, de George Enescu, organizatorii amplei manifestări muzicale doresc să reînvie, cu acest prilej, spiritul tradițiilor
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
ca dar, albumul Brâncuși al acestuia, apărut în America, în timp ce autorul tocmai se ocupa intens cu demolarea Coloanei... lui Brâncuși de la Tîrgu Jiu. Nu peste multă vreme, Emil Constantinescu descoperea o altă stea a artei românești contemporane, pe regretatul, astăzi, Sabin Bălașa, autorul cerurilor pe care zburau îngerașii de la Scornicești și de la Petrești. O lucrare a acestuia, probabil o Elenă în chip de nimfetă albăstrie, odihnește, poate, și acum pe la Casa Albă, adusă de Bill Clinton după ce o primise la București
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
debutat ca dascăl, în 1794, Dimitrie Țichindeal, „gură de aur”, cu încă dulcea nostalgie a sonorităților corale ale madrigaliștilor lui Marin Constantin, care au răsunat aici în anul 1973, cea de-a II- a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” a propus un program dens și atractiv. Cei doi moderatori, Constantin-Tufan Stan, inițiatorul Colocviului, și Simion Dănilă (membru al Uniunii Scriitorilor din România, un intelectual providențial al locului), au prezentat invitaților (personalități din lumea muzicii - maestrul Gelu Stan
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
prin identificarea, în fondul Ligeti din cuprinsul colecțiilor Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții, în manuscris, ale unor cântece din folclorul oltenesc și bănățean, între care și șase melodii din culegerea lui Sabin Drăgoi, inclusiv Miorița. După un prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
preponderent de autodidact, susținând, în contradicție cu prietenul său, Dan Mizrahi, că norocul lui a fost că nu a urmat cursurile unui Conservator. Muzicieni cu studii de specialitate, practicanți ai genurilor clasice europene și ai jazz-ului, cum este compozitorul Sabin Păutza, mare admirator al lui Körössy, nu cred în exclusivitatea educației, a studiului său individual autodidact, argumentând că invenția spontană înglobând concepții componistice preclasice, clasice, romantice, postromantice și moderne, calitățile tehnic-instrumentale demne de un mare pianist „clasic” nu ar fi
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Enescu”, le-a imprimat fiorul, tensiunea și transfigurarea de care el însuși se lăsase pătruns?! Și, cum să te împarți, în ziua de 6 Septembrie, între concertul Cvartetului ”Arcadia”, cu pagini de Adrian Pop, Anatol Vieru, Martin Torp, Dan Variu, Sabin Păutza (ora 13,00), concertul Filarmonicii ”Transilvania” din Cluj dirijată de Jörg Widmann, cu două partituri aparținând dirijorului și cu o alta semnată Ulpiu Vlad (ora 17,00), spectacolul cu Othello de Verdi, în interpretarea Corului și Orchestrei Operei Naționale
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
timp., triangolo., violini, viole, violoncelli, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: 16 martie 1938, Filarmonica din Cernăuți<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Prima execuție. footnote>. Dirijor: Paul Constantinescu. În acel concert s-a mai cântat Divertisment rustic de Sabin Drăgoi, Două dansuri românești pentru suflători și pian la 4 mâini de Th. Rogalski și Simfonia I de Mihail Andricu; p.a. în România, la 8 decembrie 1938 Filarmonica București, alături de Două nocturne de Debussy, Don Juan de R. Strauss și
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
genericul manifestării ilustrului ansamblu, care aniversează în 2013 o jumătate de secol de existență, organizatorii au înscris, ca semnificație tematică, PORTRETE DIRIJORALE”, marcând astfel prezența la pupitrul concertului a doi muzicieni legați prin destin de această corală: Veronica Bojescu și Sabin Pautza. Suntem îndreptățiți, cei veniți să asculte concertul, să privim acest moment ca o filă din albumul istoriei madrigațiștilor. Veronica Bojescu s-a identificat ca destin profesional, cu mai mult de trei decenii de “madrigalism”, în calitate de asistent-dirijor al
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
restudiate de alți interpreți ai aceleiași corale, lucrările vor reveni în programele actualității, demonstrând cine era și este Madrigalul , unicul ansamblu capabil să se confrunte cu personalități ale componisticii românești contemporane. În a doua parte a concertului oferit de madrigaliști, Sabin Pautza ne-a reamintit o creație a sa care a călătorit mult în programele naționale și internaționale ale formației: “ Ofrandă copiilor lumii”, scene pentru trei grupuri vocale mixte și percuție. Nu numai noi, dar și compozitorul a trăit emoția timpului
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
și internaționale ale formației: “ Ofrandă copiilor lumii”, scene pentru trei grupuri vocale mixte și percuție. Nu numai noi, dar și compozitorul a trăit emoția timpului, continuată apoi și în Suita de colinde. Mai îndepărtate de aceste amintiri, lucrările venite cu Sabin Pautza în valiza cu partituri adusă din “perioada americană” a muzicianului au propus, odată cu dirijorul, o privire mai puțin obișnuită asupra vieții ce a trecut. Oricum, existența fiecărui madrigalist este legată de un eveniment, mai vechi sau mai nou. Amănunte
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
adjunct al postului Radio România Cultural. Cuvinte de laudă adresate membrilor forndatori, Veronica Bojescu, reîntâlnită cu madrigaliștii de azi, Aneta Arvinte, aflată pe scenă pentru ultimul ei concert, cântând în mijlocul ansamblului, pianista Verona Maier, ca muzician acompaniator și, firește, Sabin Pautza, aniversat, aplaudat la cei 70 de ani împliniți acum. O sărbătoare, o clipă de emoție. Ar mai fi trebuit, credem, în Studioul de concerte al Radiodifuziunii, mai mult public dornic de starea de grație a revederii, acum când Madrigalul
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
din țară și din străinătate .” Programul zilei de 24 Mai a continuat la Filarmonica de Stat Banatul din Timișoara, care a marcat SIMN în concertul de închidere a Festivalului Timișoara Muzicală prin includerea în program a lucrării Ebony Mass de Sabin PAUTZA (p.a.a.) în interpretarea corului pregătit de Iosif Todea și dirijat în concert de Doru Morariu. Cea de-a doua zi dedicată SIMN s-a desfășurat la Colegiul Național de Artă Ion Vidu, unde protagoniștii zilei au fost Ansamblul
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
Colocviul „Sabin V. Drăgoi” Constantin-Tufan STAN În prezența unui public select, au debutat, la Școala Gimnazială din Belinț, lucrările primei ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, dedicat folclorului românesc bănățean și muzicii culte. Organizatorii (Primăria Belinț, Consiliul Local Belinț
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Colocviul „Sabin V. Drăgoi” Constantin-Tufan STAN În prezența unui public select, au debutat, la Școala Gimnazială din Belinț, lucrările primei ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, dedicat folclorului românesc bănățean și muzicii culte. Organizatorii (Primăria Belinț, Consiliul Local Belinț și Școala Gimnazială Belinț) au asigurat un cadru optim pentru desfășurarea unei manifestări de excepție, de un cert nivel academic. După vizitarea muzeului găzduit de
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Gelu Stan, prof. dr. Daniela Băcilă, prof. univ. dr. Constantin Catrina, lector univ. Ioan Tomi, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, prof. dr. Ion Căliman) au admirat o inedită expoziție de carte veche cu autografe aparținând unor corifei ai muzicii bănățene, Sabin V. Drăgoi și Nicolae Ursu. Lucrările colocviului (moderat de Simion Dănilă și Constantin-T. Stan, inițiatorul evenimentului) au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-un concert instrumental, care
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-un concert instrumental, care i-a avut ca protagoniști pe Amalia Ștefania Lină, pian (elevă la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, la clasa conf. univ. dr. Sorin Dogariu), cu pagini
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina) și lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă. Ne-am străduit să adoptăm un sistem unitar de tehnoredactare a textelor, doar în unele
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]