533 matches
-
dungi sau pete. Tritonii masculi devin aprins colorați în perioada de împerechere. Speciilor de peșteră, care trăiesc în întuneric, le lipsește pigmentarea și au un aspect roz semitransparent sau perlat. Dimensiunile salamandrelor variază între 2,7 cm, inclusiv coada, până la salamandra uriașă chinezească, care ajunge până la 1,8 m și cântărește 65 de kg. Totuși, majoritatea au lungimea între 10 cm si 22 cm Respirația diferă în rândul salamandrelor. Speciile care nu dispun de plămâni respiră prin branhii. În majoritatea cazurilor
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
sau perlat. Dimensiunile salamandrelor variază între 2,7 cm, inclusiv coada, până la salamandra uriașă chinezească, care ajunge până la 1,8 m și cântărește 65 de kg. Totuși, majoritatea au lungimea între 10 cm si 22 cm Respirația diferă în rândul salamandrelor. Speciile care nu dispun de plămâni respiră prin branhii. În majoritatea cazurilor, acestea sunt branhii externe, vizibile ca smocuri de pe fiecare parte a capului, deși țiparul de Congo are branhii interne și fante branhiale. Unele salamandre terestre au plămâni, care
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
Respirația diferă în rândul salamandrelor. Speciile care nu dispun de plămâni respiră prin branhii. În majoritatea cazurilor, acestea sunt branhii externe, vizibile ca smocuri de pe fiecare parte a capului, deși țiparul de Congo are branhii interne și fante branhiale. Unele salamandre terestre au plămâni, care sunt utilizați în respirație, deși aceștia sunt simpli, sub formă de sac, spre deosebire de plămânii comnplecși ai mamiferelor. Multe specii de salamandre, cum ar fi proteul, au și plămâni, și branhii la maturitate. Unor specii le lipsesc
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
fiecare parte a capului, deși țiparul de Congo are branhii interne și fante branhiale. Unele salamandre terestre au plămâni, care sunt utilizați în respirație, deși aceștia sunt simpli, sub formă de sac, spre deosebire de plămânii comnplecși ai mamiferelor. Multe specii de salamandre, cum ar fi proteul, au și plămâni, și branhii la maturitate. Unor specii le lipsesc atât plămânii, cât și branhiile. Schimbul de gaze este realizat prin piele. La acest tip de respirație apelează și unele specii care au plămâni. Pielea
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
cum ar fi proteul, au și plămâni, și branhii la maturitate. Unor specii le lipsesc atât plămânii, cât și branhiile. Schimbul de gaze este realizat prin piele. La acest tip de respirație apelează și unele specii care au plămâni. Pielea salamandrelor secretă mucus, care ajută la menținerea umidității pe uscat și la echilibrul nivelului de săruri, în apă. De asemenea, servește ca lubrifiant la înot. Salamandrele mai secretă substanțe toxice, iar, în cazul unor specii, și feromoni prin glandele din pielea
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
prin piele. La acest tip de respirație apelează și unele specii care au plămâni. Pielea salamandrelor secretă mucus, care ajută la menținerea umidității pe uscat și la echilibrul nivelului de săruri, în apă. De asemenea, servește ca lubrifiant la înot. Salamandrele mai secretă substanțe toxice, iar, în cazul unor specii, și feromoni prin glandele din pielea lor. Salamandrele năpârlesc periodic, lăsându-și stratul exterior al pielii (epiderma) pe măsură ce cresc. Unele salamandre folosesc autonomia caudală drept tactică de apărare. Vertebrele cozii sunt
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
mucus, care ajută la menținerea umidității pe uscat și la echilibrul nivelului de săruri, în apă. De asemenea, servește ca lubrifiant la înot. Salamandrele mai secretă substanțe toxice, iar, în cazul unor specii, și feromoni prin glandele din pielea lor. Salamandrele năpârlesc periodic, lăsându-și stratul exterior al pielii (epiderma) pe măsură ce cresc. Unele salamandre folosesc autonomia caudală drept tactică de apărare. Vertebrele cozii sunt fragile, și de aceea coada se rupe când este apucată de un prădător. Coada ruptă se mai
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
săruri, în apă. De asemenea, servește ca lubrifiant la înot. Salamandrele mai secretă substanțe toxice, iar, în cazul unor specii, și feromoni prin glandele din pielea lor. Salamandrele năpârlesc periodic, lăsându-și stratul exterior al pielii (epiderma) pe măsură ce cresc. Unele salamandre folosesc autonomia caudală drept tactică de apărare. Vertebrele cozii sunt fragile, și de aceea coada se rupe când este apucată de un prădător. Coada ruptă se mai răsucește o perioadă scurt, timp în care salamandra fie fuge, fie stă nemișcată
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
pielii (epiderma) pe măsură ce cresc. Unele salamandre folosesc autonomia caudală drept tactică de apărare. Vertebrele cozii sunt fragile, și de aceea coada se rupe când este apucată de un prădător. Coada ruptă se mai răsucește o perioadă scurt, timp în care salamandra fie fuge, fie stă nemișcată, pentru a nu fi observată cât prădătorul este distras. Salamandrele regenerează ușor țesuturile pierdute. Timp de câteva săptămâni, pot să regenereze un membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
sunt fragile, și de aceea coada se rupe când este apucată de un prădător. Coada ruptă se mai răsucește o perioadă scurt, timp în care salamandra fie fuge, fie stă nemișcată, pentru a nu fi observată cât prădătorul este distras. Salamandrele regenerează ușor țesuturile pierdute. Timp de câteva săptămâni, pot să regenereze un membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele, care este otrăvitoare. Glandele din pielea unor salamandre secretă o substanță toxică, care are efect
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
se mai răsucește o perioadă scurt, timp în care salamandra fie fuge, fie stă nemișcată, pentru a nu fi observată cât prădătorul este distras. Salamandrele regenerează ușor țesuturile pierdute. Timp de câteva săptămâni, pot să regenereze un membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele, care este otrăvitoare. Glandele din pielea unor salamandre secretă o substanță toxică, care are efect asupra tuturor vertebratelor. Prezența acestei substanțe este indicată de coloritul viu al salamandrelor, de obicei galben
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
nu fi observată cât prădătorul este distras. Salamandrele regenerează ușor țesuturile pierdute. Timp de câteva săptămâni, pot să regenereze un membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele, care este otrăvitoare. Glandele din pielea unor salamandre secretă o substanță toxică, care are efect asupra tuturor vertebratelor. Prezența acestei substanțe este indicată de coloritul viu al salamandrelor, de obicei galben și negru, sau roșu și negru.
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
membru parțial pierdut. Salamandrele mai pot produce o substanță albă, asemănătoare cu laptele, care este otrăvitoare. Glandele din pielea unor salamandre secretă o substanță toxică, care are efect asupra tuturor vertebratelor. Prezența acestei substanțe este indicată de coloritul viu al salamandrelor, de obicei galben și negru, sau roșu și negru.
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut; cu
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se împarte în două ordine: "Caudata" - amfibieni cu coadă - și "Ecaudata" - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători. Sistemul nervos este
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești: zglăvoaca ("Cottus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), mreana vânata ("Barbus
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești: zglăvoaca ("Cottus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești: zglăvoaca ("Cottus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]