3,072 matches
-
lume trece pe lângă el, unii vin de la serviciu sau pur și simplu de la o plimbare, îi aruncă o uitătură scurtă, iar alții îl ignoră pur și simplu. Doar câțiva oameni mai miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm câte-un pachețel care conține eventual un sandviș, sau orice altceva de mâncare. Răducu (așa îl cheamă pe copil) le mulțumește frumos, cu o voce stinsă, apoi mănâncă liniștit, mestecând încet, dar mereu cu privirile ațintite în pământ. De dormit
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
care le întreține potențialul de agresivitate pentru a-l aduce în prim plan. Iar cetățeanul Remus Fabian, un individ c-un suflet larg, în fiecare seară, ca de obicei, pune câte un pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm - singura bancă din fața blocului unde locuiește de circa un deceniu - pentru el, pentru Răducu. Și eu sunt foarte sigur că, după ce Remus reintră în locuința lui, Răducu vine ca de obicei, se așează - cum procedează întotdeauna - pe locul lui obișnuit
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
unde locuiește de circa un deceniu - pentru el, pentru Răducu. Și eu sunt foarte sigur că, după ce Remus reintră în locuința lui, Răducu vine ca de obicei, se așează - cum procedează întotdeauna - pe locul lui obișnuit (banca din lemn de salcâm) și mănâncă, cu privirile-i triste ațintite în pământ, mestecând ușor și cu poftă. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă. A doua zi dimineață, în fiecare dimineață când Remus Fabian pleacă gârbovit sufletește, rutinat și foarte plictisit, la un serviciu nesigur
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
pereche superbă de aripi pe spate. Mă plimbam îngândurat prin parc, printr-un un loc mai izolat (adoram locurile izolate, poate din pricina faptului că sunt un introvertit sadea, deranjat de un început de agorafobie), privind destins arborii de tei și salcâm din jur. Atunci am și fost atacat pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ..................... Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ cu un ten palid, speriat, dar mi-
APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433077753.html [Corola-blog/BlogPost/377816_a_379145]
-
și uscați trezit de vânt gonește secundele ce șuiera că săgețile căutând un șemineu și o cană de ceai. Cand intru în cameră, ceasul scoate limba de sapte coti și îmi cere o pastilă de gât. Zâmbesc că Moromete cu salcâmul , ce ar fi să nu-i dau să zacă vreo trei luni... Frunze L-am văzut pe Nichita într-un bar ”Barul elegiilor de noapte” am vrut să dau ceva de băut să îmi fac intrarea „azi nu”, a spus
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
a zonei istorice a orașului Iași, acum în schimb Primăria Municipiului Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Zona Stefan Cel Mare Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/zona-stefan-cel-mare-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94728_a_96020]
-
piciorul.Apare Stoican, un dop de om cu niște brațe descărnate care-i atârnă pe lângă corp. -Fire-ați ai dracu! Fire-ați ai dracu, cu mama voastră de gîndaci! Veniți aici la vie să distrugeți munca omului! Luă o ramură de salcîm cu spini și lovi cu ură oaia care se apropia.Apoi, se retrase spre căbănuța sa așteptînd ceva. -De ce ne înjură prostul ăsta? Că nu i-am făcut nimic! IONEL FLORESCU.. Referință Bibliografică: AMELY P2.. FRAGMENT / Florin Ciprian Ispas
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p2_fragment_florin_ciprian_ispas_1347781782.html [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR Mi-e dor de-un colț de țară, liniștit, De tinda-n care m-am simțit copil De floarea de salcâm, de fân cosit Prin care-ades' mă furișam tiptil Spre râu... unde visam la nesfârșit La câte, Doamne, nu visam atunci Mi-e dor de satul meu cel primenit De roua munților, de maci din lunci De umbra deasă, mărul de la
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
zarurilor” de către îngeri) . Această reprezentație readuce timid dar sigur în amintirea publicului spectacolele impresionante regizate de Cătălina Buzoianu la Teatrul Maria Filotti, de-a lungul timpului. O descriere a teatrului o găsiți aici. De asemenea, fotografii vechi ale orașului cu salcâmi găsiți pe acest blog. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: ”Față din curcubeu” - Regia:Lia Bugnar / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 831, Anul III, 10 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate
”FATA DIN CURCUBEU”- REGIA:LIA BUGNAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_fata_din_curcubeu_regia_dalelina_john_1365601197.html [Corola-blog/BlogPost/345803_a_347132]
-
când afară, fără nici o deosebire. Un cățel pricăjit stă culcat la umbra unui soc ale cărui flori aruncă o mireasmă gratuită și binevenită. Un motan și-a găsit un culcuș într-o galeată de plastic, tot la umbră, sub un salcâm și toarce acum a lene. Este trecut de amiază. În interiorul acestei colibe, la o măsuță, un băiețel, de vreo 10 anișori, scrie ceva. Își face temele. Un radiou găsit pe la gunoi, aruncat de oameni cu bani, transmite muzică dance. Băiatul
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Puterea_unei_lacrimi.html [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SALBĂ DE DORURI Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ședeam -amândoi- sub fluturi de salcâm, Cu degetele-apropiate de dorință! Rostogolind zodiacul bătrân Un ceasornic își ritma stăruință... Se scurgea iubirea în petalele albe, Racemele își aprindeau pe pleoape Mireasma din căușul florilor dalbe Când zefirul fremăta pe-aproape... Cu fluturi dulci ningea pe timp de
SALBĂ DE DORURI de LIA RUSE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1465551378.html [Corola-blog/BlogPost/378075_a_379404]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UMBRA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului salcâmii, soarele și câmpia, umbra lungită până la marginea vremii, pe cerul ruginit înfloresc stelele, nu trece nimeni hotarul pustiei, doar femeia în care înfloreau toate visele mele vine ca o iluzie sub fereastră să-mi toarne otravă și neguri în gânduri
UMBRA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umbra_ion_ionescu_bucovu_1382681158.html [Corola-blog/BlogPost/347190_a_348519]
-
privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în suflet, ca printr-un bazar. George Baciu Referință Bibliografică: REZULTATE CONCURS NATIONAL / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Rezultate_concurs_national_george_baciu_1345402479.html [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
E bunica pe poteca,fetița cu ochi albaștri o mânuța îi întinde. Și în jocul sau,izvorul,cioburi mici împrăștiind, Parcă cioburi mici de lacrimi se ivesc în ochii mei, Boabe în matasea ierbii cu argint împodobind, Căutai copilăria prin salcâmi și flori de tei. Ești ,pădure,o regină,ai străjeri copacii tăi, Simfonii îți cântă vântul,iar izvoarele povești Și la baltă din poiana Feți-Frumoși ajung calări, Brotăceii țin isonul,licurici întrezărești... Tu te-ai cufundat în vise,eu în
PADUREA MEA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492887040.html [Corola-blog/BlogPost/382893_a_384222]
-
de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Într-o noapte minunată cum sunt nopțile de vară, Privea luna-n jos mirată către un cătun din țară La un bou, ce sta lungit la umbra unui salcâm Și cu gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm. Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
un zid de piatră Fără ușă și fereastră. Ziua-mi luminează calea Noaptea îmi ajută luna Pașii mi-i îndreaptă zarea Tu ești cel ce mă adună. Pe cărarea noastră veche Umbre nude, colorate Printre pietre stau de veghe Sunt salcâmii de-altădată. Las' să facă ce vor ele Zid din piatră de-or naște Fără ușă și fereastră Tot cu tine voi renaște. Peste zidul cel de piatră Vom zidi un pod de stâncă Peste marea cea albastră Prea înaltă
ANA LUI MANOLE ŞI PRUNCII LOR DE PIATRĂ de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1434489581.html [Corola-blog/BlogPost/352891_a_354220]
-
olfactiv(aromește, îngreunează cu miros). La fel de vastă este aria elementelor răscolite de vânt: oceanul, capul poetului, nisipul pustiurilor, fruntea încinsă de gânduri, flăcările, părul ușile, ferestrele sparte, trestiile, frunzele, creanga, marea, codrii, florile de tei, perdelel, apele, cărările, cântările, inima, salcâmii, gândul, idealurile, patimile, plopii, talanca, atotștiutoarea(luna), valurile, cumpăna de la fântână, lebăda, lira, coama mării, lunca, ruinele, palatele fantastice, stelele, cerul, stânca, poporul, cartea, fila, arborii, chiparosul, corabia, nădejdile, calul, harpa, Cuvântul ”vânt” rimează cu mormânt, pământ, urlând, sfânt, cânt
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
vântul înseamnă pentru poet și moartea: Vântu-o foaie veștejită / Mi-a adus mișcând fereastra/ Este moartea ce-mi trimite/ Fără plic scrisoare-aceasta”. (”Foaia veștedă”) În poezia ”O, mamă...” vântul sporește dezolarea: Deasupra criptei negre, a sfântului mormânt/ Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt” Vântul este delirul mării, glasul blestemului: ”Marea, ca să delireze, vânturi să mugească-nvață” (”Mureșanu”) Dar în simfonie mai intervin și pauze, în care tăcerea vântului devine o taină: ” În liniște de vânt/ Corabia străbate...” (”Cu
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
Talida, de Magda cea cu sânii imenși - printr-un un loc mai izolat (adoram locurile izolate, poate din pricina faptului că, în acest univers, eram un introvertit sadea deranjat poate de un început de agorafobie), privind destins arborii de tei și salcâmii din jur. Atunci am și fost atacat de o bandă de golani de cartier pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește ! - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ********************************** Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ
PERMUTABILELE IUBIRI CARE UCID ÎN UNIVERSURI FĂRĂ SPAȚIU ŞI TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1464988637.html [Corola-blog/BlogPost/378302_a_379631]
-
au frunze noi, Face zeci de rotocoale Peste nuc, în zbor greoi, Un bărzoi. Norii locul își tot schimbă, Câte unul, câte doi, Printre tufe calm își plimbă Coada ca un măturoi, Un vulpoi. În livadă și-n grădină Doar salcâmii-s încă goi, Cocoțat pe o colină, Așteaptă să vină ploi Un rățoi. Pe cărare, voinicește, Urcă turmele de oi, Pe ogor rar ciugulește Fire crude de trifoi Un cioroi. Iedul alb prin iarbă sare, Dintr-un stup se-nalță
SECVENŢE DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428473816.html [Corola-blog/BlogPost/374974_a_376303]
-
porcii ăia? N-auzi cum țipă? Mai știi? Uite cum belește ochii!” Se întoarse iute și o rupse la fugă ca un apucat până-n fundul grădinii. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. Se piti printre ierburi, la rădăcina unui salcâm. În casă, moș Ion se mai liniștise, dar stările de sufocare mai persistau. Sufla în continuare ca înecatul. Simți că sufletul său dă să iasă. Își aminti că Mihai îi zise: „cu dinții, bă, cu dinții!” Încercă să strângă din
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
se zvârcolea. Strigau: Nu pleca, privește ce părăsești! Și sufletul său privi înapoi...până în adâncurile memoriei...departe...în ceața copilăriei, când se văzu alergând desculț după oi, apoi după vaci...călare pe cal...trece râul învolburat...aleargă prin pădurea de salcâm, gata să-și rupă picioarele. Filmul memoriei se derula tot mai accelerat...la horă...lângă Ioana, cu zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât...lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
tulbure existența lui. Mai petrecuse o dramă de care-și aminti cu duioșie, era într-o vacanță la Ipotești și cunoscuse o copilă din sat, fata Alupului, pădurarul, cu care stătuse o vară împreună; se întâlneau la umbra unui vechi salcâm... Pe toamnă, înainte de a pleca la școală, trebuia să se întâlnească cu ea, dar a căzut ca un trăznet vestea că fata pădurarului a murit... Rămăsese cu imaginea ei pusă-n cosciug, îmbrăcată-n rochie de mireasă, era așa de
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
în rozul diafan, Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian. Și peste tot și toate, parfum amestecat De liliac, narcise, incandescenți bujori, Iar cerul e o mare, de floare franjurat Unde salcâmi sărută nestigheriții nori. În toată această vrajă de cântec și culoare, Se nasc în noi speranțe și nesfârșite vise, În suflete-ostenite ne construim altare Le-nsuflețim cu viață, iubiri ca antimise. Referință Bibliografică: Din nou la viață / Angelina Nădejde : Confluențe
DIN NOU LA VIAŢĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1401265847.html [Corola-blog/BlogPost/350589_a_351918]
-
o vară sănătoasă din regiunea Bărăganului, cu ploi repezi și torențiale, zăpușeală uscată și umbră plină de verdeață pe timpul după amiezii. Poate un fel de virga sahariana, un sfârșit aflat înainte de concretizare. „Și era ploaie cu senin/ Senin cu ploaie, / Salcâmii ramurile-nclin/Și le îndoaie.” (Și era ploaie cu senin - Mihai Eminescu) Pentru Sydney, tensiunea superficială a masei de ploaie căpăta dimensiuni vizibile, peste dovada normalității, oricine și oricând putea să verifice forțele moleculare care adunau grămada de lichid, prefăcând
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dealurile_din_sydney.html [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]