3,203 matches
-
prin motive se mai relev?? ?i alte serii de corela?îi purtând mai departe, spre Înrudiri expresive ale viziunilor artistice Între poe?îi apar?inând unor etnii diferite ". (Zoe D.-Bu?ulenga). Indiferent c? lacul, luna, codrul, p?durea, teiul, salcâmul, floarea albastr?, marea, izvorul, stelele, norii etc. sunt numite motive sau topos-uri poetice sau fragmente-motive etc, studiul acestora are o Însemn?țațe deosebit?, pentru c? ele reprezint? „uria?ul mecanism viu" al universului poetic eminescian, „ce se desface curiozit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lacul care adun? În oglindă lui rotund? lumina lunii, „cuibarul rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te că un reflex al unei idei ce leag? că un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
seama de sensul, propor?iile sau valen?ele acestui simbol". (M. Eliade) Că orice mare creator, Eminescu redescoper???i creeaz? propriul s?u „sistem de simboluri" , prin care opera I?i comunic? multiplele sale semnifică?îi, luna, cerul, stelele teiul, salcâmul, lacul, str?vechiul codru devenind În felul acesta motivele unui amplu ?i fantastic desen cosmic numit simplu, natura eminescian?: Borealismul, ca ?i neptunismul ?i uranismul (dac? accept?m aceast? terminologie), o form? de evaziune, specific romantic?, se particularizeaz? la Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ridic? vechile stre?ini că pentru a primi darul de lumin? alb? a lunii: „ Stre?ine vechi casele-n lun? ridic?". În aceast? lume de vraj?, inima omului, umplându-se ea Ins??i de lumină iubirii ocrotite de „Înaltul, vechiul salcâm", tr?ie?te fericirea deplin?: „Ne-om r?zima capetele-unul de altul ? i surâzând vom adormi sub Înaltul Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogat?, Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??" Aceast? noapte Înstelat?, Împodobit? cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În aceast? lume de vraj?, inima omului, umplându-se ea Ins??i de lumină iubirii ocrotite de „Înaltul, vechiul salcâm", tr?ie?te fericirea deplin?: „Ne-om r?zima capetele-unul de altul ? i surâzând vom adormi sub Înaltul Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogat?, Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??" Aceast? noapte Înstelat?, Împodobit? cu lumina argintie a lunii, frem? tând de murmurul clar al apelor ?i de parfumul florilor de salcâm nu poate fi decât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
adormi sub Înaltul Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogat?, Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??" Aceast? noapte Înstelat?, Împodobit? cu lumina argintie a lunii, frem? tând de murmurul clar al apelor ?i de parfumul florilor de salcâm nu poate fi decât „bogat?", plin? de armonia lumii Întruchipat? În sentimentul de iubire. Luna I?i poate face apari?ia doar Într-un moment solemn că acesta; În fiecare noapte aceast? regin? revine În imperiul ei albastru, urcând sc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu o epigramă: „ Dacă apa din fântână \ S-ar preface-n vin Cotnar,\ Aș lăsa limba română\ Și m-aș face Fântânar !”. Recomandările poetului G.G. Ursu din fiecare primăvara se adresează tinerilor eminenți,speranțe ale orașului de mâine: „ Au înflorit salcâmii la Bârlad\Orașul e-o legenda de ninsoare\ Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare\Cât florile pe caldarâm nu cad”. In aceasta vară capricioasă versurile poetului B.Fundoianu,în concepția criticului literar George Călinescu ca fiind „transcrieri ale unei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
soluri, de aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în anul 2000, când s-a îmbolnăvit. Dorința sa a fost să ajungă în țară și să fie înmormântată în satul natal. S-a stins din viață pe 26. XI. 2005, și a fost adusă și înmormântată lângă părinți, sub salcâmii de la marginea cimitirului din Heci, așa cum și-a dorit Elena. E.S. După relatările Mariei și a lui Octav Simina, frații Elenei. ELENA SAVA - profesor. S-a născut în comuna Lespezi, la 25.XI.1937, în familia lui Constantin și a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dat și doctoratul. Apreciat și contestat deopotrivă, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind autorul mai multor lucrări literare, dintre care trei au fost publicate și se găsesc în bibliotecile școlare: „Doftorașul mamei”, „Câinii cantonerului” și „Aleea cu salcâmi”. E.S. După relatările prof. GH.Toma IOAN VARZARU - profesor. S-a născut în satul Cucuteni, comuna Băiceni din județul Iai. Este fiu de țărani gospodari, educat în valorile tradiționale ale satului românesc. Școala primară a urmat-o între anii 1919
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Alexandru Popovici, comisar al portului care transmitea forțelor române din Galați știri și informații despre ocupanți în sticle cărora le dădea drumul pe Dunăre. Prins asupra faptului ofițerul român a fost arestat, schingiuit și executat în piața publică. Orașul cu salcâmi se intitulează un roman al scriitorului brăilean Mihail Sebastian. Pe strada Regală din oraș erau zeci de salcâmi care dădeau umbră și parfum, iar tinerilor visuri de iubire. După instaurarea guvernului Groza, cel dintâi lucru pe care l-au făcut
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
cărora le dădea drumul pe Dunăre. Prins asupra faptului ofițerul român a fost arestat, schingiuit și executat în piața publică. Orașul cu salcâmi se intitulează un roman al scriitorului brăilean Mihail Sebastian. Pe strada Regală din oraș erau zeci de salcâmi care dădeau umbră și parfum, iar tinerilor visuri de iubire. După instaurarea guvernului Groza, cel dintâi lucru pe care l-au făcut noii stăpâni ai orașului a fost să taie salcâmii. Iar strada Regală a rămas goală și urîtă. Au
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
Sebastian. Pe strada Regală din oraș erau zeci de salcâmi care dădeau umbră și parfum, iar tinerilor visuri de iubire. După instaurarea guvernului Groza, cel dintâi lucru pe care l-au făcut noii stăpâni ai orașului a fost să taie salcâmii. Iar strada Regală a rămas goală și urîtă. Au mai făcut ei și alte isprăvi după cum aflăm din cartea lui Toader Buculei. Au dărâmat Biserica Sfântul Spiridon aflată în vecinătatea Liceului Teoretic de Fete, la care învățam. Această biserică deținea
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
că-i un boșorog bețiv, un neisprăvit.// El zâmbi a râde și-și așeză ferăstrăul în cui/ și ieși în stradă și privi cerul,/ spunându-și că s-ar putea, totuși, să nu plouă/ și va apuca să-și taie salcâmul." (pp. 52-53) Zâmbetul țăranului din finalul acestui poem este un zâmbet de Mona Lisa. Ce se ascunde în spatele său? Amintirea nostalgică a tinereții pierdute? O umbră de afecțiune pentru frumusețea de altădată a soției sale? Satisfacția de a-i fi
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
în stil romantic, în maniera grădinilor anglo-chineze ce se alcătuiesc în jurul unei oglinzi de ape, cu pavilioane, lac, mici piațete. Azi vedem zona centrală, din jurul lacului, grupuri de stînci decorative, podețul rustic și pavilionul de formă hexagonală. S-au plantat: salcîmi, frasin pletos, ulmi, arțari, stejari, castani, oțetari, forstiția, liliac. Pe o rază scurtă față de vilele și Parcul Ioanid, amănunțit studiate în această lucrare, există Grădina Icoanei, amenajată în 1873 și, în vecinătate, Biserica Anglicană, construită între anii 1916 și 1920
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
în realitate obiectul unor apocalipse. Vitalitatea primară nu e decît o mască a unui irevocabil final. Fenomenologia existenței curente ea însăși cade pradă acestei ofensive a materiei ce se degradează pînă la hotarele halucinației. Călcîiul de bărbat seacă în bocanc, salcîmii se umplu de rîie, oglinzile în pereți se sufocă de tămîie, se desprinde smalțul de pe dinții fetelor, pălăriile pe capetele bătrînilor sînt de smoală, în gura femeilor cînd cască intră muște și fluturi de noapte, bobul de grîu se carbonizează
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerări naturale, lucrări de împădurire și completări, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone favorabile
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone favorabile culturii stejarului și gorunului. Articolul 15 În scopul asigurării permanentei pădurilor și a funcțiilor lor de protecție, precum și pentru creșterea suprafețelor ce se regenerează pe cale naturală, se vor promova tratamente intensive cu regenerare sub adăpostul
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
amenajamentele silvice. În fondul forestier și în vegetația forestiera din afara acestuia se interzic tăierile rase. Tăieri rase se pot face numai în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege, pe suprafețe mici, sau in benzi în arborete pure de molid, salcîm, plopi euramericani, salcie selecționată, arborete puternic afectate de doborîturi de vînt, rupturi produse de zăpadă, cu fenomene de uscare prematură, precum și în cazurile cînd se fac lucrări de refacere-substituire în arborete slab productive care nu se pot reface sub adăpostul
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
deosebit a celor autohtone valoroase; ... c) producerea de material săditor genetic ameliorat pentru asigurarea necesităților interne, precum și pentru export; ... d) conservarea și îngrijirea pădurilor din zona de cîmpie, îndeosebi a celor cu baza de stejar, gorun, gîrnița, cer, tei și salcîm; ... e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziției și densității arborilor la hectar; ... f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea și conducerea arboretelor, precum și pentru reconstrucția ecologică a zonelor instabile din punctul de vedere al climei și al altor
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
acestuia. Fervent al reîntoarcerii ideale în mediul natal, poetul îl echivalează cu o continuitate vitală, cu egalitatea cu sine a eternității: "Uneori acasă cînd revin/ îmi simt atît de aproape părinții/ încît uit pentru moment/ Că ei dorm/ Sub pacea salcîmului.// îmi reapar în gînd/ Cum cireșii în floare,/ Mă îmbrățișează, învie/ Cîntece din nord// Cucul vorbește/ Cu celălalt tărîm./ Aș vrea să fiu iar copil,/ Cenușa anilor să n-o știu,/ să zburd printre tufe de trandafir,/ Argint viu" (Caligrafie
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]