829 matches
-
un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la stadiul de dizaharide. Dizaharidele sunt scindate în monozaharide de către dizaharidazele marginii în perie (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor și contracția mușchiului neted visceral. Kininele sunt implicate în inflamație, în hiperemia activă de la nivelul glandelor exocrine (sudoripare, salivare, pancreatice) și în controlul debitului sanguin cutanat. Producerea lor este inhibată de glucocorticoizi. Kininele plasmatice sunt bradikinina și lizin bradikinina, formate sub acțiunea kalikreinei plasmatice și tisulare din kininogen cu masă moleculară mare sau mică. Prekalikreina este activată de factorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Acțiunea aldosteronului este genomică, el acționând asupra unor receptori nucleari și stimulând sinteza de pompe și canale la nivelul celulelor tubulare. Prin același mecanism, aldosteronul induce reabsorbția de sodiu și la nivelul tractului digestiv și al tubilor excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea de sodiu pierdută prin materii fecale și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează direct asupra celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
excreția gazelor respiratorii, precum și a substanțelor gazoase și volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și bacterii.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai bazică iar acumularea acizilor în plasmă este urmată de secreția unei sudori mai acide. e) Glandele gastrice secretă HCl alcalinizând mediul intern iar glandele intestinale secretă bicarbonat scăzând pH-ul plasmei. Poate fi menționată și activitatea secretorie a glandelor salivare, saliva fiind slab acidă. La copii pH-ul este mai alcalin, favorizând metabolismul celular și creșterea organismului iar la vârstnici există tendința de acidifiere deoarece se produc cataboliți acizi în cantități crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se creează conexiuni sinaptice între centrii bulbo-pontini ai masticației și scoarța cerebrală ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul de secreție a glandelor salivare - parotide, mandibulare și sublinguale, precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
masticației și scoarța cerebrală ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul de secreție a glandelor salivare - parotide, mandibulare și sublinguale, precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proprietăți bactericide prin lizozimul pe care îl conține are rol în excreție, prin salivă eliminându-se uree, acid uric, creatină, plumb, mercur, virusurile poliomielitei, turbării are rol în termoreglare are rol în regalare echilibrului hidric menține igiena gurii Reglarea secreției salivare se face exclusiv prin mecanism nervos. Căile aferente, reprezentate de nervii trigemen, glosofaringian și vag ajung la centrii salivari bulbo-pontini, căile eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
creatină, plumb, mercur, virusurile poliomielitei, turbării are rol în termoreglare are rol în regalare echilibrului hidric menține igiena gurii Reglarea secreției salivare se face exclusiv prin mecanism nervos. Căile aferente, reprezentate de nervii trigemen, glosofaringian și vag ajung la centrii salivari bulbo-pontini, căile eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
consume la masă apă, suc de fructe, lapte sau alte lichide. Digerarea amidonului trebuie să înceapă la nivelul gurii pentru a putea continua în stomac. O înghițitură de lichid odată cu o îmbucătură de mâncare pe bază de amidon diluează secrețiile salivare în așa măsură, încât amidonul ajunge în stomac cu o infuzie insuficientă din enzima ptialină alcalină, permițând ca acesta să fermenteze în loc să se digere în stomac. Toți carbohidrații trebuie mestecați bine și amestecați cu salivă înainte de a fi înghițiți. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cât de mult puteți, retrageți-o și repetați de cinci-șase ori. Apoi, rotiți limba în gură în direcția acelor de ceasornic de-a lungul liniei externe a gingiilor, apoi repetați în sens invers acelor de ceasornic. Beneficii: stimulează puternic secrețiile salivare benefice din canalele situate sub limbă. Această salivă trebuie înghițită pentru a ajuta funcțiile digestive de la nivelul stomacului. Enzimele puternice pe care le conțin aceste secreții ajută la eliminarea respirației neplăcute prin digerarea bacteriilor din gură și din stomac care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
devin observabile. Cel mai convenabil mod de a folosi ginseng-ul este să apelați la un fitoterapeut care să vă taie o rădăcină în felii subțiri, după care dumneavoastră să mestecați o bucată de câteva ori pe zi. Acțiunea secrețiilor salivare eliberează componentele active, multe dintre acestea fiind absorbite direct prin membranele mucoase de la nivelul gurii. Puteți, de asemenea, să fierbeți câteva felii de rădăcină timp de 15-20 de minute, apoi să beți fiertura și să mâncați pulpa. În plus, puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
care sunt cele mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]