353 matches
-
mai atentă, observând legăturile dintre această poezie „voit neîndemânatică și puerilă, evitând orice dexterități tehnice și literare” și viziunea unui „uriaș teatru de păpuși al lui Dumnezeu”, în care I. „a primit dintru început să fie măscăriciul lui Dumnezeu, un saltimbanc metafizic”, a cărui dramă „nu este estetică, ci ontologică”. Un univers strâns „într-o cutie de păpușă”. Se pare că, totuși, caligrafiile delicate ale poemelor din 1931 nu au fost apreciate nici de spiritele evoluate ale vremii (Șerban Cioculescu, de
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
69-72, 152-154, 194-197, III, 91-94, IV, 92-96; Adrian Marino, Când Eugène Ionesco debutează în România, JL, 1990, 34; Marie-Claude Hubert, Eugène Ionesco, Paris, 1990; Pop, Avangarda, 384-391; Negoițescu, Ist. lit., I, 358-360; Ion Vartic, Schiță de portret al artistului ca saltimbanc, RL, 1991, 8; Nicolae Manolescu, Jurnalul de lectură al unui „adolescent furios”, RL, 1991, 27; Mircea Popa, Eugen Ionescu și spiritul francez, VR, 1991, 7; Ion Vlad, Paradoxurile moralistului, TR, 1991, 33; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu între absurd și junimism
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
ci și Panait Istrati, Aron Cotruș, Emil Cioran, Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Monica Lovinescu ș.a. În fine, demersul exegetic va fi însoțit de unul memorialistic, prezent în Fragmente despre teatru (1998), A muri în Tibet. Jurnal (1998) și Despre regi, saltimbanci și morminte (I-II, 2001-2003). Toate direcțiile se vor reuni în Geografia literaturii române, azi, proiect anticipat de exercițiile preliminare din Geografie literară (2002) și de micromonografiile Ioan Slavici (2002) și Octavian Goga (2003). Cartea se vrea „o istorie alternativă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis, Apocalipsă, Iași, 1999 (în colaborare); Viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, Iași, 1999; Despre regi, saltimbanci și morminte, I-II, Timișoara, 2001-2003; Geografie literară, Timișoara, 2002; Ioan Slavici, Brașov, 2002; Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002; Octavian Goga, Brașov, 2003; Geografia literaturii române, azi, vol. I: Muntenia, Pitești, 2003. Ediții: Ion Pillat, Poezii, pref. edit., București, 1975; Dumitru
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat al poemului însuși. Într-o antologie a expresiilor revoltei care au putut fi tipărite sub dictatură, destule texte semnate
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Dorin Morariu, Ieșirea din ceață, O, 1985, 12; Tudorel Urian, Gastropsihologie, O, 1987, 7; Sultana Craia, Pe fundalul șantierului, LCF, 1987, 11; Brândușa Armanca, Dreptul de-a povesti, O, 1987, 19; Adrian Dinu Rachieru, „Pragul”, AST, 1987, 9; Cornel Ungureanu, Saltimbancii și eroii, O, 1990, 44; Ruja, Parte, I, 126-131, II, 34-36; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 147-149; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, 2000, 208-209. L. P. B.
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
pasivitatea „intelectuală” a bărbatului. Romanul e construit prin aceeași tehnică a juxtapunerii de fragmente cu statut cvasiindependent și prin jocul perspectivelor, alternând persoana întâi cu a treia. În culegerea de nuvele Atelierul de tatuaje (2002), incluzând și „nuvela cinematografică” Blestemul saltimbancului, se utilizează tot tehnica de tip puzzle, doar că perspectiva narativă aparține în exclusivitate persoanei întâi. Nuvelele au o tramă simplă, adesea sumară, în care se cos petice diverse: relatări colaterale, mărturii, însemnări etnografice, speculații istorice. T. are darul povestirii
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
critică a realităților unui timp tiranic, cel al „epocii socialiste”, se instituie aici printr-o lucidă și ironică prospectare a derizoriului vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
nu au istorie”. În general, atenția naturaliștilor e reținută de umanitatea anonimă, de straturile sociale de jos, de categoriile defavorizate, de lumea urbană periferică, de „viermii pământului” (minerii), de populația rurală năpăstuită, de dezmoșteniții de orice fel, de la cerșetori la saltimbanci. Literatura naturalistă dezvăluie sărăcia și mizeria abrutizantă, exploatarea bestială, câinoșenia celor ce trăiesc din munca altora. Denunțând inechitatea socială, ei nu o prezintă ca fiind principala cauză a condițiilor infernale de viață pe care le descriu, ci atribuie multe din
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
deschisă. Și el poartă o amuletă. — Dacă vi le agățați de coaie, nu vă mai apără? întreabă batjocoritor Rufus. Întâlnește priviri răutăcioase în jur. Mâhnit, clatină dezapro bator din cap. — Uitați-vă la voi! scuipă cu scârbă. Parcă ați fi saltimbanci în for, nu cea mai bună trupă de gladiatori din imperiu. Atinge cu degetul inelul de piatră din urechea unui luptător: — Cu unul singur nu ești nici bărbat, nici femeie. Oi fi poate androgin. Nu se așteaptă să audă râsete
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu flamurile, Codrul și cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprâncenele. Și să știi că-s sănătos, Că, mulțămind lui Cristos, Te sărut, Doamnă, frumos". ........................................... De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și Irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntîmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O eroi! care-n trecutul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Începuse să dea târcoale nevestelor tinere ai căror bărbați plecaseră să-și facă stagiul militar, ba, mai mult, nu lăsa În pace nici fetele ce se pregăteau la Începutul sărbătorilor de iarnă să-și pună pirostriile. Acum, iată, făcea pe saltimbancul și Înveselea lumea ca la circ. Dar unde era, bată-l Dumnezeu să-l bată, vecinul lor Pancratie, cel care pe față te ungea cu lapte și miere și prin spate era mai parșiv ca un diavol!? Oare n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
haină șifonate nu făcea notă discordantă cu cravata atârnată neglijent În jurul gâtului, pătată de resturi de mâncare și unsuroasă de ți se făcea greață - totul atârnând pe el suficient de hazliu...! Nimănui nu i’ar fi trecut prin cap, acest saltimbanc, deține o funcție importantă În Miliția Capitalei. Ura ce o avea Împotriva lui se transformă În milă, zâmbind, cum de putuse să aibă teamă de această arătare. Îi vorbi calm, cu multe Înțelesuri. „Întradevăr, am Întâlnire. De data aceasta Însă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și maică-mea, ieșiseră îmbrăcați cu straie noi încă de la primele ceasuri ale dimineții, nu fără să fi luat cu ei câteva monede de aramă pentru a-și cumpăra smochine uscate de Málaga. Atrași de mulțimea care sporea, jongleri, iluzioniști, saltimbanci, dansatori pe sârmă, echilibriști, dresori de maimuțe, cerșetori, orbi falși sau adevărați se răspândiseră în tot cartierul de pe Sabika; și, cum era primăvară, țăranii plimbau cu ei armăsari pe care-i dădeau la împerechere cu iepele ce le erau aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
roșit. Privirile ni s-au întâlnit. Buzele ni s-au întredeschis. Eram deja prieteni. Slujnica, mai hlizită ca oricând, se fâțâia printre noi, grijulie să nu piardă vreo șoaptă. Întâlnirea a rămas fixată: vineri, la amiază, în piața Ezbekieh, în fața saltimbancului care făcea ghidușii cu măgari. De când sosisem în Egipt, nu lipsisem niciodată de la rugăciunea solemnă de vineri. În ziua aceea, însă, am făcut-o fără prea multe remușcări; la urma urmei, Ziditorul o făcuse pe femeia aceea așa de frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adune acolo după ceremonie ca să joace zaruri, să plece urechea la vorbele înșelătoare ale povestașilor, să se piardă uneori pe ulicioarele învecinate unde anumite taverne ofereau o cale mai scurtă spre Rai. N-o vedeam încă pe circaziana mea, dar saltimbancul cu măgarii era acolo, înconjurat deja de o sumedenie de gură-cască al căror număr amenința să se facă tot mai mare. M-am alăturat lor, tot trăgând cu coada ochiului spre chipurile care mă înconjurau, sau spre soare, în speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Din neștiință, din frică, din supunere sau lichelism, cântam imnuri de slavă călăilor, acoperind gemetele condamnaților. Cântăm și acum imnuri de bucurie unui viitor care lasă tot mai mulți înfometați până la venirea lui apoteotică. Elogiem marii hoți ai națiunii și saltimbancii patriotismului de acum, cu aceeași aplicațiune cu care odinioară ridicam în slavă activistul de partid și făceam mătănii luptei de clasă. Probabil așa am fost croiți, la marea croială a neamurilor, să cântăm slavă întruna celor care ne domină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la prînz. Și acum, pentru cinci duros, spune-ne, Bartolomé, sub ce formă le apare cel viclean Înțelepților din tabernacul În parabola cu arhanghelul și dovlecelul din cartea lui Iosua?: a) un ieduț, b) un negustor de urcioare, c) un saltimbanc cu o maimuță. La explozia de aplauze a audienței din studiourile Radioului Național, m-am pironit cu hotărîre În fața ușii Nuriei Monfort și am apăsat soneria cîteva secunde. Am ascultat ecoul pierzîndu-se În interiorul apartamentului și am oftat cu ușurare. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tipurilor de măști. Primul ar fi mimul (actor, farsor) din care se evidențiază „stupidus”; în Evul Mediu joculator (jongleur) cu sinonimele „morio”, „praestigiator”, „scurra”, „jocista”, „pantomimus”. Alte personaje comice „profesionalizate” sunt nebunii (Clown, Bouffon, Tölpel) care „având la origine pe saltimbanci și cantastorii, apar în teatrul popular apoi în alte diverse spectacole, care-i cer complexitate fizică și spirituală”<footnote Ibidem, p.379. footnote>. Apropiat de clovnul tradițional e văzut arlechinul „un fel de bărbat neterminat, un copil mare cu sclipiri
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Îndoială China se va revărsa, cu mărfurile ei fascinante și multicolore, acoperind piețele europene ca o mare veselă și Înspumată, plină de idei trăznite exprimate Într-o limbă cu sonorități de zurgălăi. În târg se mai aflau și actori ambulanți, saltimbanci și luptători care, pentru o sumă modestă, se Înfruntau cu Înverșunare În aplauzele mulțimii. Tânărul urmărise atent mișcările lor și găsise unele deosebiri față de tehnicile de luptă fără arme practicate În Japonia. Unde japonezii acționau scurt și cu forță maximă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plecăm în exil. Dar vă asigur că exilul nostru va înceta și vom reveni, cât de curând, odată cu Bourbonii. Știu, Alteță, că Napoleon este și dușmanul dumneavoastră. Intrați în loja noastră și împreună vom putea pune umărul la înlăturarea acestui saltimbanc penibil care profanează funcția sacră a monarhiei. D’Autrey așteptă câteva secunde, dar prințul mânca liniștit. Așadar, Alteță, pot spera că veți onora deschiderea lojei prin prezența dumneavoastră? Câinele de la picioarele prințului tresări și Manuc privi în jur, surprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la Sibiu, cum se zvonea, acesta era într-adevăr un semn rău. Prințul mirosise ceva. Dar ce? Privi în jur și frisonă. Pete de culoare din reflexele vitraliilor deformau trăsăturile tuturor. Probabil că și el arăta la fel. Ca un saltimbanc într-un mare circ. Uralele mulțimii și strigătele soldaților din garda de la intrare anunțară sosirea celui mai important om din principate, generalul Kutuzov. Cei prezenți se ridicară în picioare. Fu îndelung aplaudat și chiar ovaționat de către plenipotențiarii ruși. Cei turci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un șarlatan, un escroc, un ventriloc, un găinar și un circar! Atât! plusează Avocatul. Un terchea-berchea, o haimana, o pușlama ordinară, un vaticinator, un păcălici, un ciumete, un amărât de coate-goale, cu sălbăticiunile tale dresate, scăpate de la cine știe ce bâlci! Un saltimbanc! Un zăticnit! Un hoinar! Un f...te vânt! Ai, cumva, vreo putere? Atunci, fă-l, taică, pe bețivul ăla înrăit, ca să se trezească! îi cere Fratele, cu aplomb, hipiotului celui înalt. Așa să fie...! rostește hipiotul. Ca electrocutat la zeci
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]