1,675 matches
-
normele de aplicare a actului normativ. Aici cred că este nevoie de un supliment de explicații care ar trebui să vină odată cu normele metodologice de aplicare a legii. În momentul în care legea intră în conflict cu prevederile celorlalte legi sancționatorii, gen ANI sau Codul penal, legea nu poate fi pusă în aplicare. Aștept să văd care vor fi efectele pe seama absenței normelor metodologice", a mai adăugat Ungureanu. Legea, inițiată de parlamentarii PSD Gabriela Firea și Darius Vâlcov, a fost promulgată
MRU: Apariția ei devine suspectă. La ce se referă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30808_a_32133]
-
său anumite atribuții ale acestei Autorități sunt eliminate și instrumentele sale de coordonare a activității de autorizare sunt suprimate. Totodată, potrivit cererii de reexaminare, "în mod contradictoriu cu interesul general al activității de formare profesională, prezenta lege introduce un regim sancționator pentru nerespectarea standardelor de calitate mult mai blând decât forma anterioară a actului normativ". Șeful statului remarcă și faptul că legea nu respectă decizia Curții Constituționale referitoare la faptul că textele legislative trebuie să fie formulate "clar, fluent si inteligibil
Băsescu a respins o lege privind formarea profesională a adulţilor () [Corola-journal/Journalistic/41071_a_42396]
-
printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a constatat că, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni - real și formal -, cât privește persoana fizică, infractor major, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 16. De asemenea, Curtea a reținut că în activitatea de judecată judecătorii nu sunt independenți față de lege; potrivit art. 124 alin. (3) din
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
în esență, că legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât norma penală în vigoare răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 21. Totodată
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
la normele de drept substanțial criticate, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența sa constantă, că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial. Astfel, nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituție și nici din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori din jurisprudența Curții Europene a
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
state europene dar mai ales SUA, să îi accepte jocul? Din cauza interdependenței dintre ele, sancțiunile economice aplicate Rusiei vor lovi Germania. Poate și de aceea Washingtonul insistă să se meargă pe o asemenea cale. Decuplarea Rusiei, ca efect al politicilor sancționatorii occidentale, de piața euro-atlantică în care Germania este puternic implantată, va împinge Berlinul într-o situație schizoidă. S-ar putea ca în cele din urmă Germania să fie obligată a alege între Est și Vest. De câte ori a mai avut asemenea
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
aducându-se atingere autorității de lucru judecat. Cu alte cuvinte, s-ar ajunge la situația în care, prin contestația la executare, ar fi puse în discuție aspecte care țin de fondul cauzei, precum modalitatea de individualizare a pedepselor și tratamentul sancționator ce au fost aplicate în mod definitiv prin hotărârea pronunțată (Decizia nr. 663 din 24 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 3 aprilie 2018, paragrafele 21 și 23). În context, a fost invocată
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
neautorizată“, definiție care ar trebui să indice și condițiile în care o persoană poate fi subiect al infracțiunii anterior menționate. ... 4. Totodată, se susține că dispozițiile legale criticate creează discriminare între persoanele care împrumută bani cu dobândă, din perspectiva regimului sancționator, întrucât o parte dintre aceste persoane sunt sancționate penal pentru comiterea infracțiunii de camătă, în timp ce altele răspund juridic doar conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 13/2011. Se mai arată că această manieră de reglementare a activităților care constau în
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, dispoziții legale care, conform susținerilor autorului excepției, prevăd, pentru faptele de camătă, o pedeapsă mult mai mică, creând astfel discriminare între persoanele care comit faptele incriminate la art. 351 din Codul penal, sub aspectul regimului sancționator aplicabil. ... 9. Se susține, totodată, că dispozițiile art. 351 din Codul penal sunt contrare prevederilor art. 7 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, prin care au fost dezincriminate
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale. Arată că soluția juridică prevăzută de textul de lege criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, și anume aplicarea unui tratament sancționator mai sever persoanei care repetă comportamentul infracțional. ... 19. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate referitoare la obligativitatea aplicării și executării pedepsei în ipoteza revocării amânării aplicării acesteia, în condițiile prevăzute de dispozițiile
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive la proiectul de Lege privind Codul penal, într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
cu atât mai mult pentru cei aflați în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a Codului penal trebuie corelate cu dispozițiile Părții generale a aceluiași cod, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni; săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, așa încât sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora trebuie să se
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
32, Curtea a reținut că, „în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, stabilește cadrul sancționator general, alin. (2) reglementând sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii de autorități anterior menționate fiind obligată să respecte individualizarea pedepsei făcută în etapa anterioară intervenției sale. Astfel, individualizarea pedepselor penale este clasificată în individualizare legală, individualizare judiciară și individualizare administrativă. Față de cadrul sancționator general și principiile aplicabile în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, având în vedere și reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor este necesar a fi subsumată celor două principii, al legalității
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
normativ care, deși teoretic se completează cu norma generală, respectiv cu prevederile art. 5 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în realitate, având în vedere modul în care este redactat regimul sancționator al încălcării normelor privind circulația bicicletelor pe drumurile publice, apare ca insuficient pentru a da expresie cadrului sancționator general în materie contravențională, care prevede formele graduale de individualizare a sancțiunilor contravenționale: legală, administrativă și judiciară. Ținând cont de această jurisprudență
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
și ale art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în realitate, având în vedere modul în care este redactat regimul sancționator al încălcării normelor privind circulația bicicletelor pe drumurile publice, apare ca insuficient pentru a da expresie cadrului sancționator general în materie contravențională, care prevede formele graduale de individualizare a sancțiunilor contravenționale: legală, administrativă și judiciară. Ținând cont de această jurisprudență constantă a Curții Constituționale, se observă că, prin interdicția realizării individualizării judiciare a sancțiunii complementare contravenționale, dispozițiile criticate
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
adoptată de organele abilitate urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a faptelor, pe o echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum și pe o selectare coerentă a măsurilor ce urmează să fie utilizate în vederea atingerii scopului sancționator. Din interpretarea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 se poate constata că acestea nu permit organelor abilitate să procedeze la o astfel de analiză, întrucât au la îndemână o singură sancțiune ce poate fi aplicată, indiferent de
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
că dispozițiile legale criticate care măreau procentul impozitului anual pentru situația în care clădirile nu au fost reevaluate în termenele prevăzute de lege aveau, pe de o parte, scopul de a disciplina contribuabilul, iar pe de altă parte, un rol sancționator în situația în care acesta nu înțelegea să se conformeze prevederilor legale. În aceste condiții, Curtea nu a putut reține încălcarea dispozițiilor constituționale invocate. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporționalitatea, rezonabilitatea și nediscriminarea. Astfel, impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancționator și legiuitorul are o marjă de apreciere, dar cu condiția să nu încalce garanțiile atașate independenței sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor și a bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligență deosebită pentru a asigura respectarea principiilor
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
se calculează cota de impozitare în baza art. 101 lit. c) din Codul fiscal, rezultând o impozitare diferită. ... 51. Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat, încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1)-(4) din Constituție, textul reflectând caracterul sancționator care influențează valoarea pensiilor. Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă restrânge valoarea pensiilor, generând, în mod indirect
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
norma care prevedea acest impozit nu era suficient de clară, fiind astfel contrară art. 1 din Constituție, iar nu pentru cuantumul impozitului stabilit. Sub acest din urmă aspect, Curtea Constituțională a reținut doar că impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și o restructurare indirectă a înseși bazei de calcul al pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizației aferente funcției
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu îndeplinesc exigența de previzibilitate și claritate, actul normativ nu oferă o definiție clară a termenilor „indicații“ și „dispoziții“, deși îi prezintă ca fiind noțiuni distincte, dar care au același regim sancționator, participanții la trafic fiind sancționați în aceeași măsură, fie că nu respectă indicațiile, fie că nu respectă dispozițiile. ... 6. Se solicită să se constate că nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și nici Regulamentul de aplicare a acesteia
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
Europeană implică înghețarea fondurilor și a resurselor economice, inclusiv ale celor controlate de persoane și entități desemnate, întrucât conflictul armat din Ucraina influențează atât economia națională, cât și piața forței de muncă, impunându-se acordarea unor derogări de la regimul sancționator, acolo unde este permis în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, pentru a reduce impactul negativ în plan social, întrucât cadrul juridic în vigoare nu este suficient pentru a asigura aplicarea tuturor măsurilor restrictive vizate de acest regim adoptat la nivelul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
internaționale; ... c) bun - orice tehnologie sau produs purtător de valoare economică sau destinat satisfacerii unui anumit scop, corporal ori necorporal, care aparține sau este deținut ori aflat sub controlul unor persoane sau entități desemnate sau care face obiectul unei măsuri sancționatoare sectoriale; sunt asimilate definiției bunurilor fondurile și resursele economice; ... d) serviciu - orice prestație furnizată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în sensul stabilit la art. 57 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; ... e) serviciu care vizează domeniul audiovizual - un
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
supravegheze anumite entități sau un anumit domeniu, cu privire la modul de aplicare și implementare a sancțiunilor internaționale, precum și, după caz, să monitorizeze și să controleze modul de aplicare a sancțiunilor internaționale, să acorde derogări de la aplicarea regimurilor sancționatoare internaționale, să aplice sancțiunile contravenționale și să sesizeze organele judiciare competente în situația nerespectării prevederilor legale din domeniu, potrivit art. 8 și 12; ... p) supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale - desfășurarea următoarelor activități: îndrumarea entităților supravegheate cu privire la
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]