255 matches
-
evenimente-cheie care au bulversat România și Europa în special în ultimele trei decenii, nescutit fiind de felurite puseuri de sarcasm, eventual anticlerical sau misogin, ci și ca un artist al narațiunii: în ciuda unor barochisme manieriste, excelează în stilul poematic și sapiențial, ori de câte ori vine vorba de religie, ca să nu mai vorbim de informația sa atotcuprinzătoare în domeniu, dublată de puterea de comparatist al istoriei ortodoxiei și a catolicismului. Roma cu topografia, peisajele, artele figurative și nenumăratele sale bazilici îi sunt familiare, drept care
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
notează, la începutul studiului său: „Exagerînd exact în sensul preocupării autorului, aș spune că o astfel de ediție are valoarea unui gest editorial magic. Ar fi, în taxonomia lui Frazer, o magie contagioasă sui-generis, susceptibilă de a oferi, datorită energiilor sapiențiale ale autorului ei, un plus de ceva pe care anonimatul literei tipărite nu îl poate aduce.“ Nu cred că e prea multă exagerare în această afirmație. Despre traducere s-a spus, în genere, că e o formă și că pentru
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
electroni degajați din momentul diviziunii celulei primare. Aceasta este o energie care ține legătura cu Cosmosul (dacă ar dispare din sfera viului, viața ar înceta). Această aură hieratică stăruie în jurul omului și după moarte încă mult timp. Aceasta este energia sapiențială și erotică și că, apoi s-ar strecura în alte ființe (Metempsihoza). h) După dezagregarea corpului uman rămân două câmpuri energetice. După miliarde de ani, acestea pot recompune nucleul biologic al individului, renașterea lumii în Univers.( De unde știa Hristos acest
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
biomicroparticulă conține tot ce trebuie unei ființe, iar această biomicroparticulă este gena care ascunde misterul vieții. Ipotezele (multe probate științific) se înlănțuie de-a lungul întregii cărți. Dar să sintetizăm: - Omul primordial era înzestrat cu trei tipuri de energiedivină, erotică, sapiențială. Prin fisiune și fuziune, prin diviziunea celulei, care poartă în ea programul caracteristic speciei, s-a pierdut o parte din energia divină, care trebuia să asigure o ființă perfectă. Apoi evoluția omului prin cataclisme a dus, de asemenea, la pierderea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
porunci propuse de Stelian Baboi. 1. Dumnezeu este unic pentru toți. 2. Scârbă și desconsiderare față de neputincioși. 3. Să fim îngăduitori față de truditorii umiliți, și neînduplecați față de neputincioși. 4. Să fraternizăm cu cei dotați cu har divin, energie erotică și sapiențială. 5. Să prețuim operele geniale. 6. Să adoptăm o atitudine ințeleaptă față de noi înșine. 7. Revoltă permanentă împotriva dictatorilor, tiranilor, asupririi. 8. Să nu ucidem. 9. Să iubim numai femeile dăruite de natură. 10. Să ne ocupăm de sufletul nostru
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
profund spirit umanist, Stelian Baboi militează pentru eliminarea răului din societate, arzând cu fierul roșu al cuvântului clasa Neputincioșilor incapabili să readucă pe Pământ condițiile dăruite inițial de Inteligența universală, respectiv cele trei elemente: energie divină, energie erotică și energie sapiențială. Stelian Baboi scrie o carte moralizatoare și de profund umanism și dacă omenirea ar aplica învățăturile autorului, ca singurul remediu de îndreptare a lumii, atunci viața pe pământ ar putea fi schimbata în bine. De-a lungul celor 400 de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a grației, a firescului, din care lipsește orice urmă de scrâșnet“. Fapt de o importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât o formulă menită să ilustreze ideea mai veche a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor ei înșelătoare și enigmatice, își găsește mereu un viguros temei etic, așa cum și eticul, la anumită altitudine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
-l constrîng..." Ciudat cum prostia asta gomoasă nu transpare din cartea de la Weidle Verlag cu atâta claritate. Senzația pe care ți-o lasă interviul este că Friedgard îi fixase lui Cioran "cotă de aforisme" și că, dincolo de ipostaza culturală (autorul sapiențial), a fost incapabilă să vadă în Cioran bietul om din carne și sânge electrocutat de dorință. L-a torturat prostește în numele "exigenței". Această viziune simplificatoare, potrivit căreia omul dispare în spatele funcției creatoare, mai ales când e vorba de "filozofi", cunoaște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intrare, și din nou am văzut venind asupră-mi păsările acelea preistorice amenințătoare din pânză roasă și fire metalice, libelulele acelea dușmănoase pe care o voință ocultă le pusese să atârne din tavanul naosului. Le simțeam ca pe niște metafore sapiențiale, mult mai pline de Înțelesuri și de aluzii decât pretindea În mod prefăcut textul inscripțiilor ce le Însoțeau. Zbor de insecte și de reptile din jurasic, alegorie a lungilor migrații pe care Pendulul le rezuma desenându-le pe jos, arhonți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și prietenul Casaubon, mă consider un Împătimit de istoria religiilor, și asta face ca unii oameni să recurgă adesea la sfaturile mele, poate mai mult la bunul meu simț decât la doctrina mea. E curios, știți, că printre adepții cercetărilor sapiențiale se găsesc uneori personalități ieșite din comun... Nu vorbesc de cei care caută veșnic consolări transcendentale sau de spiritele melancolice, dar chiar și de persoane cu știință profundă și de mare finețe intelectuală care, cu toate astea, se lasă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
exploatat: fișierul cu toți autorii Manuzio din ultimii douăzeci de ani! Înțelegi? Le scriem acestor vechi și glorioși autori ai noștri, sau măcar acelora care au cumpărat și reporturile, și le spunem «dragă domnule, știați că am inițiat o colecție sapiențială și tradițională de Înaltă spiritualitate? Un autor de finețea dumneavoastră n-ar voi să Încerce a pătrunde În această terra incognita etcetera, etcetera?» Un geniu, Îți spun. Cred că ne ia pe toți cu el duminică seara. Vrea să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că știi. Și nu contează dacă lucrurile astea sunt adevărate. Important, amintește-ți, este să posezi un secret”. „Dar de ce Salon e invitat aici?” am Întrebat. „Prietene”, răspunse Agliè, „probabil pentru că gazda noastră urmează acea regulă de aur a gândirii sapiențiale după care orice eroare poate fi purtătoarea necunoscută a adevărului. Ezoterismul veritabil nu se teme de contrarii”. „Îmi dați de Înțeles că până la urmă toți oamenii ăștia sunt de acord Între ei”. „Quod ubique, quod ad omnibus et quod semper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lui Dumnezeu. Sau, mai curând, cel care se supune Morții... Mă întreb dacă tot ceea ce considerăm noi a fi existență civilizată nu e altceva decât o amnezie autoimpusă, o negare a finalului. Da, știu că sună oarecum patetic și fals sapiențial (deșertăciunea deșertăciunilor), însă numai în clipa în care începi să întrevezi iminența (și nu numai, ci chiar probabilitatea) sfârșitului ajungi să înțelegi anumite lucruri, cum ar fi prostia. Propria prostie, dar și pe cea înconjurătoare. Îl înțelegi foarte bine pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
și - cum a observat Nicolae Cartojan - „au pătruns, prin cărturarii mărunți, în masele adânci ale poporului și au lăsat în folclorul nostru urme care dăinuiesc până astăzi” (31, p. 246). Nu numai calitățile taumaturgice atribuite lui Solomon, ci și cele sapiențiale au impresionat puternic mentalitatea populară românească. Într-o mulțime de texte folclorice apare figura celui numit „Preminte Solomon”, personaj atât de îndrăgit și de popular, încât și-a pierdut, în timp, coordonatele spațio- temporale care îl defineau. El devine de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numai un caracter religios, dar și politic. Ele vizau subminarea dominației străine, în speță a celei asiriene. Închei, consemnând faptul că, dacă Iezechia a dispus distrugerea „literaturii magice” atribuite lui Solomon, în schimb el a păstrat și a popularizat literatura sapiențială atribuită tot acestuia. Astfel, despre Proverbele lui Solomon se spune că „le-au strâns oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda” (Proverbele lui Solomon, XXV, 1). în legătură cu motivul „Cartea solomonarului”, mai vreau să relev un singur aspect. Se credea că, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îl prezice el”131. Analizele anterioare ne-au demonstrat, printre altele, două lucruri: 1. genul apocaliptic nu există în stare pură (deseori a trebuit să dau deoparte multe pasaje care nu conțineau nici o viziune) și 2. literatura apocaliptică și cea sapiențială prezintă nu puține elemente comune. În Enoh sau în Testamentul lui Abraham, viziunile sunt povestite de cei doi protagoniști fiilor sau întregii lor familii en guise de testament. E vorba despre un testament spiritual, firește. Aceste viziuni concrete, rod al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Unele cărți și fragmente, precum Înțelepciunea lui Solomon sau Bel și dragonul, Suzana (ultimele două, suplimente ale Cărții lui Daniel), au fost redactate direct în greacă. Apoi, Septuaginta cuprinde patru, nu trei secțiuni principale: Torah, cărți istorice, cărți poetice și sapiențiale, Profeți, iar ordinea cărților diferă de ordinea TM. În continuare, mă voi opri asupra a două tipuri de diferențe între TM și LXX: 1. abrevierile sau dezvoltările (fie de o parte, fie de cealaltă) ale unor pasaje ori capitole și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
acolo unde le este locul și unde sună realmente frumos. Papagaliceasca arhaizantă modernă nu poate stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am ales calea traducerii curgătoare, limpezi și elegante. Diferențele dintre registrul poetic și cel cronicăresc, dintre tonul sapiențial și diatriba profetică se afișează singure, cu condiția ca traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el însuși un minim simț al limbii în care traduce. S.M.: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ființei tale proprii, ca om. Întrebarea la care încercăm aici un răspuns este cum să primim, cum să citim cu temeinicie și folos propriu aforismul. Desigur, orice aforism poate fi încadrat ceea ce se și întâmplă în aceste cărți cu miez sapiențial într-o anume temă care, definindu-se (dintr-un unghi lăuntric, să-i spunem), tocmai definește omul, subiectul, primitorul. Viața, iubirea, familia, suferința, munca, moartea, credința, viciile, prietenia, mândria, eșecul, speranța, copilăria, învățătura, profesia, bătrânețea sunt, în aceste aforisme, temele
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
dreptate, simțire, măiestrie lucru pe care îl mărturisea dincolo lui Osiris și Isis, prin celebra Declarație a inocenței, așa încât se considera "curat", condiție pentru a i se dezvălui "taina aflată înapoia tuturor tainelor". Pe de altă parte însă, în scrierile sapiențiale ale vechilor egipteni, aflăm îndoielile, mâhnirile, nedumeririle oricărui om lucid de întotdeauna, începând cu îndoiala relativ la justiția divină: "Din copilăria sa omul s-a străduit să înțeleagă gândirea Zeului, cu umilință a căutat-o, și totuși zeii mi-au adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se întoarcă în neant. Ființarea este o încercare sisifică, tragică, pe toată întinderea veșniciei. Motivul: atotputernicia morții precedată de cele două forțe negative pretanatice: suferința și răul, așa cum au spus-o de nenumărate ori poeții, de la autorul lui Ghilgameș, Cartea sapiențială egipteană, Vechiul Testament, presocratici și până la Leopardi, Eminescu, Trakl, Ungaretti ș.a. Că "toți trăim moartea, ne trăim propria moarte", a relevat încă Heraclit și a fost reafirmat de Hölderlin. De vină au fost considerați în diverse culturi, fie zei vicioși, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că nu mă pot opune unui impuls venit din cine știe ce altă parte. Peste încă o secundă am să realizez că mi-am îndeplinit sarcina. Într-adevăr, am făcut ceea ce bănuiam, ceea ce vroiați, păpușari nevăzuți ai cerului, strâmbi mimi ai mlaștinii sapiențiale, cumpliți șarlatani ai firii și groaznici bețivi ai ordinii. Sunteți mulțumiți? Ei, asta-i bună, dar până când o să continuați să faceți numai ce vreți... Mă aud apoi vorbind și dându-i dreptate. Omul are dreptate. - Uite, asta e, zice el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
e mai aproape de teza lui Jung privind fondul arhetipal al inconștientului colectiv: „nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adîncire a misterului individual vom descoperi fondul nostru de identitate generală”. Tradiția „balcanismului” orășenesc este recuperată pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lipsă de autenticitate această ciudată stare de spirit, considerând-o efectul pervers al incertitudinii amenințătoare și al unei paremiologice Împăcări cu soarta: ce-o fi o fi, ce ți-e scris În frunte ți-e pus și alte asemenea chestii sapiențiale și defetiste. Am făcut duș, m-am bărbierit Îndelung și meticulos apoi, ca de obicei, mi-am aprins o țigară. Tâmpit obicei, dar, de astă dată, mai mult decât inofensiv, de-a dreptul util: fumatul și așteptarea merg Împreună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
complet, de pe la 1800, în folii cât sacii de ciment. Încerca să facă o traducere integrală, pornind de la certitudinea că textul shakespearian ascunde mesaje cifrate, într-o puzderie de tehnici, de strategii, de jocuri. Un Shakespeare ca un fel de manual sapiențial, carte de coduri secrete, enciclopedie de istorie trecută și viitoare, mesaje către viitorime etc. Îmi vorbea ceasuri în șir despre toate acestea. Era încă la primele cuvinte din Macbeth. Studiul însă l-a condus spre fișarea Dicționarului-Tezaur al limbii române
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]