316 matches
-
viață francezilor. Marea tema a literaturii franceze este adulterul. Pentru secolul al XIX-lea, acesta este un fenomen de epocă, ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează întreg secolul 227. Michèle Sarde denumește adulterul mal français, boala franceză. Mary Donaldson-Evans consideră [p.125] că ceea ce deosebește adulterul Emmei Bovary, de tip provincial, îndreptat spre consumarea unor formule românești, de adulterul parizian este că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Al.I. Cuza", Iași, 2004, p.113-123 SARBU, Anca, Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Chemarea, Iași, 1997 SARBU, Anca, Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999 SARDE, Michèle, Regard sur leș Françaises, Xe-XXe siècle, Stock, Paris, 1983 SAUVÉ, Rachel, De l'éloge à l'exclusion, leș femmes et leurs préfaciers au XIXe siècle, Presses Universitaires de Vincennes, 2000 SCHIFRES, Alain, Leș Parisiens, J.-C. Lateș, Paris, 1992
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
A publicat mai multe lucrări despre Antonio Gramsci și despre Sardinia. A îngrijit și coordonat mai multe volume de administrație publică. Începând cu anul 1973 a colaborat și condus mai multe reviste de specialitate cum ar fi "Studii istorice", "Uniunea Sardă", "Noua Sardinie" și altele. În anul 2002, pentru activitatea sa în domeniul arhivelor i-a fost conferit "Ordinul clasa a II-a, pentru cultură și artă" de către președintele republicii italiene. Acum conduce revista "Istorie și documente". Este deputat în Camera
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
discours, la littérature et le symbolisme", Zeitschrift für Französische Sprache und Literatur, K.W. Hempfer și P. Bluementhal coord.; Franz Steiner Verlag, Stuttgart. MORTARA-GARAVELLI B. 1988: "Tipologia dei testi" articolul 246 în Lexikon der Romanistischen Linguistik, vol. IV (Italiano, Corso, Sardo), G. Holtus et al. coord., Niemeyer, Tübinger. NEF F. 1980: "Notes pour une pragmatique textuelle. Macro-actes indirects et dérivation rétroactive", Communications nr. 32, Le Seuil, Paris. PAVEL Th. 1976: Syntaxe narrative des tragédies de Corneille, Paris, Klincksieck. PERELMAN C. 1983
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării lingvistice, vezi Taylor ([1995] 2003). 4 Adjectivul întreg, mai ales în antepunere și mai ales când substantivul este articulat nehotărât, poate actualiza semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
coexistența cu un stat în stat, guvernul italian avea de făcut față acțiunilor celor care formau ceea ce încă nu fusese botezat coloana a cincea. Activitatea lor găsea teren favorabil pe măsură ce războiul se prelungea la infinit, aducînd pierderi enorme (numai brigada sardă, reputată pentru avîntul ei, a fost refăcută de șase ori, totalizînd 15.000 de morți), fără ca opinia publică să aibă satisfacția să înregistreze cucerirea vreunui oraș important. Armatele se măcinau în asalturi fără rezultate decisive, în fața înălțimilor ce protejau Goriția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
paturi erau saltele de paie și cergi de lână, la pământ o rogojină, pe care se tologeau colegii mei și jucau cărți, fumând din niște lulele puturoase un tutun ce făcea nesuferită atmosfera, și așa atât de mărginită a man sardei. Eram cu toții în vârsta aceea în care urli arii din opere, declami pasage din autorii clasici, faci poezii de amor, vrei să treci de ștrengar și de vițios, îți închipuiești așa de mult despre mustăcioara d-tale, ești convins că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca agent de publicitate pentru Beethmann Bank. Cunoaște pe Samuel Fischer, editor la „Frankfurter Algemeine Zeitung”, unde publică articole despre lumea pe care o părăsise. Scrie mult. Publică în 1966 romanul Les Initiés, cu o temă germană, apoi, Le Sourire sarde (1967), despre tema alienării individului; în 1968, începe o trilogie romanescă, L’Homme aux yeux gris, Retour à Milo și Le Beau voyage (ultimele două apărute în 1969), un roman istoric cu tema căutării lui Dumnezeu. Trece printr-o puternică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Apoi), tr. Andriana Fianu, București, 1992; Incognito, Paris, 1962; ed. tr. Luminița Brăileanu și Delia Vasiliu, pref. Geo Șerban, București, 1993; L’Extrême-Occident, Paris, 1964; ed. tr. Luminița Brăileanu, pref. George Pruteanu, București, 1996; Les Initiés, Paris, 1966; Le Sourire sarde, Paris, 1967; L’Homme aux yeux gris, vol. I: L’Homme aux yeux gris, vol. II: Retour à Milo, vol. III: Le Beau voyage, Paris, 1968-1969; ed. (Omul cu ochi suri), I-III, tr. Magdalena Popescu, București, 1996; Au Dieu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
pentru portugheza veche; Fontana 1997 pentru spaniola veche i.a.) și consolidată ulterior prin analiza unor varietăți romanice ajunse în atenția cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008, 2009 pentru napolitana veche; Wolfe 2015b pentru siciliana veche, venețiana veche și sarda veche). Conceptul de gramatică / sistem V2 a fost propus inițial de den Besten (1983) în analiza limbilor germanice (în special neerlandeza și germana); în sistemele V2, în propozițiile principale, verbul se deplasează în domeniul complementizatorului, deplasare obligatoriu asociată cu topicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceeași familie. Referindu-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extinsă ulterior la analiza generală a limbilor germanice (cu excepția englezei) (v. Vikner 1995; Zwart 1998) (v. §3.1.1 infra). Majoritatea fazelor mai vechi ale limbilor romanice (italiana veche, franceza veche, spaniola veche, napolitana veche, siciliana veche, venețiana veche și sarda veche) au fost analizate ca prezentând sub diverse forme regula V2 (v. Benincà 1983, 1995, 2006; Vanelli 1986, 1998; Adams 1987; Fontana 1993, 1997; Roberts 1993; Lemieux și Depuis 1995; Ribeiro 1995; Vance 1997; Salvi 2001, 2004; Ledgeway 2007, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway (2007, 2008) se folosește textul Libro de la destructione de Troya, datând de la începutul secolului al 14-lea; în analiza structurilor V1, Wolfe (2015a) folosește un corpus de texte romanice (siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche, sarda veche) din secolele 12-14; în analiza portughezei vechi, Ribeiro (1995) are în vedere texte din secolul al 14-lea. 1 Opțiunea V-la-C este încă prezentă în româna modernă (ca opțiune generală, la imperativul afirmativ și la gerunziu; ca opțiune reziduală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative, neapărat un reflex al gramaticii V2 (v. Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a). 25 Celălalt tip de inversiune (i.e. encliza pronominală) este bine reprezentat în limbile romanice vechi. 26 În propozițiile interogative, deplasarea auxiliarului la C este interpretabilă ca o strategie de verificare a trăsăturii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Cannes, și care, în lipsa vreunei strategii de lansare, face, din plin, săli goale!). În cinematografiile cu producători veritabili - de la independenți pînă la marile studiouri - lucrurile se văd altfel: filmul e o chestiune vitală și totul se plătește. De pildă, Alain Sarde, producătorul francez cel mai prolific (peste 100 de filme la activ), își amintea, la Cannes, zîmbitor, cîte milioane de dolari a pierdut, acum niște ani, producînd un film care s-a dovedit o cădere. După ce a fost, multă vreme, producător
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
francez cel mai prolific (peste 100 de filme la activ), își amintea, la Cannes, zîmbitor, cîte milioane de dolari a pierdut, acum niște ani, producînd un film care s-a dovedit o cădere. După ce a fost, multă vreme, producător independent, Sarde s-a lăsat, în fine, "înglobat": Les Films Alain Sarde a devenit o filială a Studio Canal. Care sînt avantajele și care sînt inconvenientele apartenenței la un grup? Dacă filmul e o cădere, nu sînt sancționat financiar așa cum aș fi
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
își amintea, la Cannes, zîmbitor, cîte milioane de dolari a pierdut, acum niște ani, producînd un film care s-a dovedit o cădere. După ce a fost, multă vreme, producător independent, Sarde s-a lăsat, în fine, "înglobat": Les Films Alain Sarde a devenit o filială a Studio Canal. Care sînt avantajele și care sînt inconvenientele apartenenței la un grup? Dacă filmul e o cădere, nu sînt sancționat financiar așa cum aș fi ca independent. Dar dacă filmul e un succes, nu am
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
inconvenientele apartenenței la un grup? Dacă filmul e o cădere, nu sînt sancționat financiar așa cum aș fi ca independent. Dar dacă filmul e un succes, nu am aceleași avantaje financiare; cînd ești independent, poți să te îmbogățești dintr-o lovitură". Sarde refuză să facă filme cu bugete mai mari de 30 milioane de dolari: "N-aș face-o nici pe banii mei, deci cu atît mai puțin pe banii altora!" (E de prisos să mai spunem că mentalitatea producătorului de stat
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
-o nici pe banii mei, deci cu atît mai puțin pe banii altora!" (E de prisos să mai spunem că mentalitatea producătorului de stat, la noi, e, dimpotrivă, aceea că pe banii altora poți să faci orice!). Cum lucrează Alain Sarde? "Cînd produc un film, cînd îi gîndesc bugetul, iau în calcul intrările la care va fi amortizat filmul, rețetele posibile după difuzarea în săli, pe video, pe DVD, după vînzarea către televiziuni și în străinătate, după eventualele redifuzări. Studiez toate
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
mi-am păstrat mentalitatea de independent: cînd plec de la birou, sting lumina. Nu înseamnă că, dacă biroul nu-mi mai aparține, să las lumina aprinsă"... Încă o declarație de ținut minte: "Înainte de a fi producător, sînt cinefil"... Linia editorială Alain Sarde urmărește diversitatea culturală; ceea ce e important pentru un producător nu e localizarea geografică, ci fidelitățile și gusturile lui. De pildă, Sarde îi e fidel lui Godard, de 25 de ani, chiar dacă filmele maestrului nu fac public: "Mă consider privilegiat să
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
să las lumina aprinsă"... Încă o declarație de ținut minte: "Înainte de a fi producător, sînt cinefil"... Linia editorială Alain Sarde urmărește diversitatea culturală; ceea ce e important pentru un producător nu e localizarea geografică, ci fidelitățile și gusturile lui. De pildă, Sarde îi e fidel lui Godard, de 25 de ani, chiar dacă filmele maestrului nu fac public: "Mă consider privilegiat să lucrez cu un mit viu", zice Sarde, pentru care a produce un film înseamnă cu totul altceva decît a urmări profitul
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
pentru un producător nu e localizarea geografică, ci fidelitățile și gusturile lui. De pildă, Sarde îi e fidel lui Godard, de 25 de ani, chiar dacă filmele maestrului nu fac public: "Mă consider privilegiat să lucrez cu un mit viu", zice Sarde, pentru care a produce un film înseamnă cu totul altceva decît a urmări profitul cu orice preț. Pentru că există și pierderi profitabile, care sfîrșesc prin a se întoarce în cîștig. Tot Sarde e și producătorul ultimelor două filme ale lui
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
privilegiat să lucrez cu un mit viu", zice Sarde, pentru care a produce un film înseamnă cu totul altceva decît a urmări profitul cu orice preț. Pentru că există și pierderi profitabile, care sfîrșesc prin a se întoarce în cîștig. Tot Sarde e și producătorul ultimelor două filme ale lui David Lynch; Lynch preferă să lucreze cu europeni pentru că are mai multă "libertate artistică". Drept care "ultimul Lynch" e finanțat integral din fonduri franceze! Așa cum, pe vremuri, francezi rafinați au găsit bani peste
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
libertate artistică". Drept care "ultimul Lynch" e finanțat integral din fonduri franceze! Așa cum, pe vremuri, francezi rafinați au găsit bani peste Ocean: François Truffaut a fost produs de United Artists, Jean-Luc Godard de Columbia, Claude Sautet de Paramount. Cariera lui Alain Sarde demonstrează, printre altele, că Producătorul nu e un personaj care învîrte banii cu lopata, ca să-i arunce în focul filmului, producătorul e un cinefil pragmatic și un om cu idei. Nu banii fac un producător, nu banii îi dau gustul
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]