380 matches
-
românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În contextul războaielor partice, denotă Însemnătatea provinciei imperiale norddunărene. Nigirnus desăvârșește opera de romanizare și de colonizare romană În Dacia Traiană. La moartea lui Traian (117 d.Hr.) izbucnește În Dacia o răscoală a populației autohtone, combinată cu atacuri ale sarmaților. Noul Împărat Hadrian (117-138) respinge atacurile și Înăbușe răscoala, dar abandonează Sudul Moldovei ( cu excepția capului de pod de la Barboși) și cea mai mare parte a Câmpiei Muntene, greu de apărat; romanii mențin totuși, un control militar asupra acestor regiuni. Din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
generalii lui Decebal a cărui evoluție o vom urmări în continuare. Astfel, în tăblița notată în cartea lui Dan Romalo cu nr. 119 [1], reprodusă în figura 1, avem următorul text: Textul poate fi tradus astfel: Marele preot al boicerilor sarmaților aceia, împreună cu toți marii bărbați ai cetații lui Kopodo a geților, Sistasiro a ținutului Bacero Poestadava s-au dus la puternicul Decebal cu stăruință zicând să-l ia înapoi la Sarmigetusa pe mortăciunea de Kapiseu, în locul lui la cetatea ce
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
pentru cineva care citește astăzi această informație nu este la fel de evident. Dacă ne orientăm după locul în care se găseau cei care au cerut înlocuirea lui Kapiseu cu Diegio, atunci putem presupune că cetatea cu pricina era situată între ținutul sarmaților (“sarmeto” poate fi considerat o variantă pentru “sarmato”) situată la est de Nistru, cetatea lui Kopodo sau Korpodo situată pe Dunăre în zona localității Cernavoda și Poestadava situată pe râul Nipe (Ialomița). Anticipând, se poate preciza că cetatea cu pricina
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul dac, vin năvălind Sălbaticele triburi Înzăuate În solzi metalici zăngănind. Pe câmpul pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar Roma Însăși cu-al ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
erai deja stapînă pe insulă și aveai arme letale: diminețile boreale. te numeai aurora. renegații mă plimbam de-a lungul insulei proiectam diguri, canale și podețe. întîlneam tot mai rar un peceneg un cuman sau alt barbar. la sciți și sarmați, mă credeți? nici nu mă gîndeam. existau și aceștia, desigur, la apel bruegel nu le-a dat nume, i-a pus sub penel. nu e o insulă locuită de fantome glorioase, v-ați convins. îți vine să crezi că dracul
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
din apropiere, găsesc un latin de vază, la mijlocul vieții, disperat că trebuie să moară in no man's land: "Ce crezi că poate fi/ în sufletu-mi acuma, cînd zac în niște locuri/ Așa de îngrozitoare, la geți și la sarmați? Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice,/ Și, nu știu cum, nu-mi place nici chiar pămîntul lor." Iar în finalul epistolei a X-a, plin de năduf: Cînd lumea asta-i largă, din toată lumea sta/ Pămînt pentru osînda-mi aice
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
a numeroase așezări preistorice din epoca neolitică (6200 - 2500 a. Hr.) , ale civilizației tracilor din epoca bronzului și a fierului, ca și altele celto-dacice. În mileniul I, peste populația autohtonă daco-romană, latinofonă, au trecut mai multe valuri de popoare migratoare (sarmați, goți, huni, gepizi, slavi, avari, bulgari, pecenegi, cumani, tătari)“.
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o replică pe măsură. Vintilă Horia îl plasează pe Ovidiu nu numai la interferența derutantă a unor lumi materiale foarte diferite (dacii, grecii, sarmații și romanii), dar și la intersecția unor curente spirituale ireconciliabile (politeismul latin și grec, cultul dacic al lui Zamolxe, anunțarea Mântuitorului dinspre Ierusalim). În acest fel, Vintilă Horia pune pe conștiința lui Ovidiu exilat la Tomis o încărcătură spirituală foarte
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
în librăria din Caransebeș; această carte poștală ne spune deja mai multe: «Turnul lui Ovid lângă Caransebeș»”. Ce legătură poate exista între Publius Ovidius Naso, poetul roman exilat pe viață la marginea extremă a imperiului, acolo unde, între geți și sarmați, își scrie „Tristele” și „Ponticele”, și meleagurile bănățene? Aparent nici una. Și totuși... Un lexicon de geografie din 1780, editat de Karl Gottlieb von Windisch la Bratislava, sub numele de „Geografia Regatului Ungar”, ne informează doct că orașul Caransebeș a fost
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
și vára - cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel de origine mai ales unor nume de locuri. În cazul concret al limbii române, s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din cele mai vechi timpuri, tracii i-au asimilat, dar civilizația lor nu a atins strălucirea aceleia din sudul Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut, Zărand) au fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
să lucrăm aurul, să făurim arme și vase frumoase și să țesem veșminte în culori multe și minunate. Noi... Metronius fără să-l privească, făcu semn că era de ajuns: — Bine! Bine! Știm toate astea; rămâne totuși faptul că mulți sarmați - sau alani, cum vă place să vă numiți - sunt împreună cu Atila și că... Expresia alarmată cu care Sebastianus privea spre Maliban îl făcu să tacă și să întoarcă, la rândul său, privirea către soldat. Acesta se ridicase în tăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de duzină de tovarăși de arme. Ceilalți aparțin altor unități. — A Douăzecea ar trebui să fie constituită din gali, dar tu nu-mi pari a fi un galo-roman. Duryodhan scutură din cap: — Nicidecum. Tatăl meu era un centurion dintre auxiliarii sarmați, iar mama mea era o libertă armeană. Atras de priveliștea spectaculoasă oferită de armata lui Magister militum, Sebastianus renunță să-i mai pună alte întrebări. Un vuiet de entuziasm izbucni sub bastion atunci când cineva anunță apariția unui ofițer, care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de Decebal. 38r Sora lui Decebal e prinsă. Vulturii legiunilor lui Fuscus luate. Pace. Tarabostii. Triumf. Dacicus Al doilea război ................ Unire cu vecinii. Bate pe iazygi și ei ia o bucată de țară. Traian vine. Podul. Apollodor din Damasc. Germani. Sarmați. Mauretani din Lybia liberă. Cum se reprezenta Traian în capul acestora (*** Alexandru Macedon) Sosius Quietus conducătorul lor. Popoarele nu merg, cu toate reprezentările lui Decebal. Pacorus II regele parților. Longin, caracter nobil -................. . D[ecebal] cere pentru el țara până-n Dunăre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la oblânc și cu suliți cu smoc de păr în mână, Felix nu s-ar fi mirat deloc. Aci punea acum tot ce nu încăpea în istoria lui oficială, tratând despre romani și greci, barbarimea cu nume bizare, sciții, costobocii, sarmații, bessii. Huruitul roților și tropotul cailor spori în conștiința lui într-un chiot prelung, ca și când cercul orizontului s-ar fi umplut de hoarde. Și, într-adevăr, un fum înecăcios începu să se ridice în zare, și aerul răsuna de niște
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
urmați de pannoni? A fost un moment de grea cumpănă. Cu Italia descoperită în fața hoardelor de sălbatici, s-a temut că Germania și Tracia se vor ridica și ele, că regele Boemiei, Marobodus, li se va alătura, că dacii și sarmații vor năvăli în forță... Își sprijină bărbia în piept. A crezut că nu mai e scăpare și a voit să-și pună capăt zilelor. Aproape o săptămână n-a pus nimic în gură, sperând ca inaniția să-i aducă moartea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Marii Rebeliuni. Su punerea lui Bato, șeful daesitiaților, de unde a pornit răzmerița acum trei ani. Oftează. Așa o criză n-a mai văzut imperiul. Pentru prima oară triburile din Dalmația și Pannonia s-au unit împotriva Romei. Iar dacii și sarmații abia așteptau să prade malul sudic al Dunării. De s-ar fi întâmplat o grozăvie, Roma n-ar fi putut face nimic întru apărarea ei! Căci slăbiciunea militară s-a arătat din plin. Nici urmă de rezerve umane pentru a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sub formă de schițe. în Egipt, în jurul anului 2400 î.e.n., faraonul Kheops ordonă construirea piramidei care-i poartă și astăzi numele. în bazinul mediteranean, în China, în Siberia, în Asia Centrală și în India de Nord, arienii, mongolii, indo-europenii îsciții, apoi sarmații) și turcii îxiongnu și khazarii) dezvoltă civilizații de un mare rafinament, ilustrate prin orașe, palate, întărituri, fortărețe, opere de artă, arme, bijuterii, ceremonii ritualice și birocrații. Toate sunt organizate în jurul însușirii surplusului prin forță. în China - de pe acum, zona cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cu fascicolul gândurilor lor piramidale. Alte croitorese au parcelat pe podele diferite calcule pentru măsura rochiei comandate de Alimentară. Două thailandeze și-au însămânțat in vitro ideile șefului, așteptând gestația Fătului-Formă. Dunărea tocmai îl trecea pe Alexandru Macedon spre ținuturile sarmaților, când se pare că o tentativă de idee înflori în capul italianului. Tentativa se coagulă în gând colțuros, deveni bulgăre, acesta fu călcat gălăgios în picioare de lăstarii viguroși ai progeniturilor inspirației, inspirația se vizualiză în virtual, tridimensional, arătându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
unul dintre tabernacula... E tribun. Și-l imagină pe Antonius Primus treaz, aplecat deasupra unei hărți, studiind liniile ce reprezentau granițele Imperiului, care în acea zonă erau amenințate mereu de incursiuni. Dinspre răsărit, alungate de cine știe ce populații sălbatice, înaintau triburile sarmaților, care jefuiau din fuga calului și nu știau ce înseamnă pacea, și triburile roxolanilor, care în urmă cu mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace legiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cornul Pretoriului, iar apoi cornurile celor zece cohorte anunțară celor șase mii de oameni trezirea oficială. 10 Antonius Primus își trecu degetul peste harta întinsă pe pământ, în mijlocul cortului. — Castrul nostru e aici, vezi? Acesta e Danubius-ul. În jur sunt sarmați, rozolani, daci, marcomani și quazi. Mulți soldați de-ai noștri sunt terorizați de ei. E frig, și nu puțini oameni au murit înghețați în castru. Dar quazii sunt cei mai răi. Iar cele mai rele și mai rele sunt triburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dincolo de cursurile astea de apă. Și aici putem să-i surprindem, la ieslea găinilor. Nu-mi place să tăbărască pe noi când mergem să facem aprovizionarea. Noi trebuie să atacăm primii și să-i trimitem de unde au venit. Quazi sau sarmați, ce-or fi ei. Arătă spre jăratic: — Încălzește-te. Vom avea o zi grea. Errius nu se mișcă. — Ai ordin să pleci? — Nu am ordin pentru o acțiune de război. Azi trebuie să ne ocupăm de aprovizionare. Așa vrea prefectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Sartorius, Antonius ridică iar brațul, cerând să se facă liniște. — Îi vom trimite mesaje lui Aponius Saturninus, curajosul guvernator al Maesiei, să se grăbească să ni se alăture împreună cu oamenii lui. Ca să apărăm granițele de pe Danubius vom conta pe sprijinul sarmaților și al suebilor, un popor care-și respectă jurămintele. Trupele auxiliare vor acoperi flancurile... Să nu uităm că cei din Rhetia ne sunt dușmani... Tu - se întoarse spre legatul Sextilius Felix, pe care îl respecta pentru credința sa profundă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]