126,475 matches
-
copilăria dictează. Cel mai tandru dictator : Copilăria ! Acesta-i, să admitem, proiectul divin : nu se mai poate schimba nimic! Lui i s-a subordonat un alt proiect, ceva mai terestru, însă la fel de delicat, și anume cel numit : TABĂRA DIN PRIDVORUL SATULUI . Inițiator : preot paroh Mihai Bernea. Beneficiară : Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Sub oblăduirea ortodoxă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Credință și Copilărie : două entități la fel de puternice, la fel de gingașe. Și inseparabile. Vă amintiți, probabil, că Însuși Iisus Hristos a cerut
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
TIBERIU, student în ultimul an la teologie. RADU, anul I, master teologie. IOANA... TEODORA, anul I, master psihologie . PARASCHEVA, anul IV, psihologie. TEODORA... SIMONA... și VANDA. Prin urmare, 9 animatori au ținut vie , în sufletul celo 100 de copii din satul TUDOR VLADIMIRESCU, cât și din centrul de comună, ALBEȘTI, județul Botoșani - flacăra credinței, a jocului și a bunei dispoziții din preajma Bisericii închinate Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Programul fiecărei zile a fost compartimentat în zece ateliere de creație. Din mâinile
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
sosesc, Iar în livadă-s câțiva miei! E mâine ziua de Florii, În zarzări florile-și fac loc, Din drum vin glasuri de copii Și-o pasăre c-un pai în cioc. Se-nalță-n soare colțul crud, Frumos e satul și curat, Iar în chindie se aud, În turn, trei clopote cum bat. Referință Bibliografică: E MÂINE ZIUA DE FLORII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
E MÂINE ZIUA DE FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1461149063.html [Corola-blog/BlogPost/381734_a_383063]
-
își oglindește activitatea îndeosebi în revista Moldova Literară, pe care domnul profesor Mihai Păstrăguș a condus-o în calitate de redactor-șef până în martie 2014, revistă pe care a ridicat-o la standarde europene, atât prin conținut, cât și prin aspectul grafic. Satul, ca vatră născătoare de valori, l-a zămislit și pe omul de cultură, Mihai Păstrăguș, care s-a născut pe 26 martie 1936 în Buhalnița, comuna Ceplenița, județul Iași, nu departe de Cotnari. Clasele primare le-a urmat în comuna
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
extrem de ieftin sau informațiilor incerte care circulă pe anumite medii, beneficiile aduse de tehnologizare și democratizarea accesului la informație sunt infinite. Oare cum ar putea un copil sărac din Vaslui, dar cu o conexiune stabilă la internet, să evadeze din satul său- în timp ce părinții stau la cârciumă să bea ajutoarele sociale- în muzeul virtual care o adăpostește pe Gioconda, dacă nu folosind Google Art Project? Cât de la îndemână îi este unui tânăr care vine din Brașov, prima dată student la Universitatea
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
asumate”. Cu siguranță, fiecare dintre noi, aflat în fața unei asemenea întâmplări, s-a întrebat de ce a ales o ființă să-și ia singură zilele? O interogare care-l apasă și pe dramaturgul Székely Csaba. Urmează o investigație atentă chiar în satul mureșean al bunicilor lui. Răspunsul este însă unul dezarmant. Mahmureala taciturnă ce-și pune ștreangul la gât. Piesa este gândită într-un singur act, derulat într-o cameră, cu 6 personaje aflate într-o permanentă mobilitate (TATĂL, zăcând în camera
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
sora vitregă a lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar fi să facem o recomandare ar fi asupra traducerii. Versiunea în limba română, realizată de Sándor László și Székely Csaba, devine de multe ori supărătoare. Terminologia, adesea prețioasă
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
și cu pietre mari, tânărul s-a împiedicat de un bolovan și căzând, s-a lovit destul de tare. Supărat foc, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace. Cum de această stradă nu e ca altele din sat, ce căuta ditamai bolovanul în mijlocul drumului și cum de nu l-a văzut la timp?. Auleu, dar dacă mai trec și alți oameni și pățesc la fel ca el?. Chiar în acea clipă, tânărul s=a oprit și, cu toate că se
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1420986375.html [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a plecat din România, fiindcă aici a făcut o carieră frumoasă”, este recuperat, în plan spiritual, după rânduielile creștinești ortodoxe, abia acum, când conaționalii săi se mișcă liber
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Pitoresc > CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
vorbește despre carte, despre dorul nostru pe care elitiștii l-au botezat Compexul lui Ulisse. O fi, dar cuvântul dor spune mai multe! E o dublă întoarcere: în lumea afectivă și în spațiu. E așa de greu să evoci lumea satului unde te-ai născut, părinții, copilăria, școala, viața de salariat și perioada când de aceste locuri trebuie să te desparți definitiv! După ce am citit și recitit pe sticlă, mărind caracterele, sutele de pagini din cărțile doamnei și mai ales „Zâmbind
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris cărți care i s-au lipit de
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
asumate”. Cu siguranță, fiecare dintre noi, aflat în fața unei asemenea întâmplări, s-a întrebat de ce a ales o ființă să-și ia singură zilele? O interogare care-l apasă și pe dramaturgul Székely Csaba. Urmează o investigație atentă chiar în satul mureșean al bunicilor lui. Răspunsul este însă unul dezarmant. Mahmureala taciturnă ce-și pune ștreangul la gât. Piesa este gândită într-un singur act, derulat într-o cameră, cu 6 personaje aflate într-o permanentă mobilitate (TATĂL, zăcând în camera
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
sora vitregă a lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar fi să facem o recomandare ar fi asupra traducerii. Versiunea în limba română, realizată de Sándor László și Székely Csaba, devine de multe ori supărătoare. Terminologia, adesea prețioasă
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În satul pe care-l mai strig bătrânii cu grabă se sting, ne lasă amuțiți, fără cuvinte și merg obosiți
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În satul pe care-l mai strig bătrânii cu grabă se sting, ne lasă amuțiți, fără cuvinte și merg obosiți să sfărâme bulgării grei din morminte. În satul pe care-l mai strig mereu se închide o poartă, deschisă era altădată, azi
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
Crețu Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În satul pe care-l mai strig bătrânii cu grabă se sting, ne lasă amuțiți, fără cuvinte și merg obosiți să sfărâme bulgării grei din morminte. În satul pe care-l mai strig mereu se închide o poartă, deschisă era altădată, azi, lacăte dorm înghețate în frig. În liniște ni se sting bătrânii, fără să-i simțim și pe ascuns ei pleacă, îi mai zărim sub a cerului
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
era altădată, azi, lacăte dorm înghețate în frig. În liniște ni se sting bătrânii, fără să-i simțim și pe ascuns ei pleacă, îi mai zărim sub a cerului pleoapă, mai tineri ca noi, cuminți ne așteaptă. Referință Bibliografică: În satul pe care-l mai strig / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de școală normală, cum este și azi, dar invers. Pentru că veni vorba, după 43 de ani de profesorat, mi s-a acordat o pensie mai mică decât obține un portar la fabrica de cherestea, fostă proprietate
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
cadru, pentru a-i condamna la “neuitare” pe Toma Burtilă, director și veteran de război, Costică Predoiu, fost subrevizor școlar, Paul Catrinescu, Florian Bădic, Filia Cotolan. Aici am cunoscut pe dr. Ulieru și preotul Ioan Răuțescu, adevărați cărturari ai lumii satului românesc, dintre cele două războaie mondiale. Suplinire pe două luni am făcut și la Podul Dâmbovoiței. Director al școlii de-aici era Nae Rădulescu, despre care gurile rele spuneau că și-a tras un glonte în palmă, în degetul arătător
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
inimii și a găsi sămânța noilor oameni fotonici; sămânța Artei-transformării, cu ajutorul noilor Rezonatoare de bioluminiscență solară a sufletelor de lumină fără de sfârșit... Între timp, ET-Y, reîntors acum după două mii de ani pe planeta Mama- Geea, având puteri nelimitate, acaparează întregul Sat Planetar, în interiorul căruia e închis de doua mii de ani Z. X, fiind egoistă și geloasă pe Y, avertizează printr-un Scut antiatomic Alianța Z și spune: “Atenție! Y este un ET rău, nu credeți în el, eu - PX - sunt
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
Chivot genetic”, noile corpuri spirituale se reîntorc înapoi în lumea lor spirituală dintr-început și ET-Y spune cu bucurie: Am cucerit zona Z, conspirația sufletelor de lumină fără de sfârșit a luat sfârșit...Holograma cosmică absolută s-a instalat în noul Sat Planetar și Universal...în sfârșit, putem stăpânii liniștiți peste o nouă rasă umană de deznădăjduiți, guvernată de pământencele noastre angelice și “fyngyangelice” MM-MD, D-L-H și MMP, care vor naște mereu una din cealaltă aceiași sclavi hibridizați de noi timp de
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]