268 matches
-
ascuțit format de: brațul leșinat al nimfei adormite, brațul tremurând de încordare al satirului (urmărește definiția unui triceps alungit) și linia imaginară ce unește palme nimfei, trecând prin (!!!) ambii ei genunchi superbi, noduroși, albi, cu ochii Iubitorului... Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Haide mai departe. Privește atitudinea mâinii stângi a satirului, modul în care își ascunde, monstruos, indexul. E un rezultat al încordării, o continuare a tensiunii care intră în trup prin mâna dreaptă, cea care descoperă/dezvăluie. Privește trunchiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
încordare al satirului (urmărește definiția unui triceps alungit) și linia imaginară ce unește palme nimfei, trecând prin (!!!) ambii ei genunchi superbi, noduroși, albi, cu ochii Iubitorului... Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Haide mai departe. Privește atitudinea mâinii stângi a satirului, modul în care își ascunde, monstruos, indexul. E un rezultat al încordării, o continuare a tensiunii care intră în trup prin mâna dreaptă, cea care descoperă/dezvăluie. Privește trunchiul pe care se sprijină cotul satirului, aflat, la fel, în continuarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Privește atitudinea mâinii stângi a satirului, modul în care își ascunde, monstruos, indexul. E un rezultat al încordării, o continuare a tensiunii care intră în trup prin mâna dreaptă, cea care descoperă/dezvăluie. Privește trunchiul pe care se sprijină cotul satirului, aflat, la fel, în continuarea piciorului adormit al nimfei: un organism la fel de monstruos precum satirul pătruns de dorință/spaimă, dar care încearcă să iasă din frame-ul concupiscent. Poate o aluzie la inevitabilul final? Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
rezultat al încordării, o continuare a tensiunii care intră în trup prin mâna dreaptă, cea care descoperă/dezvăluie. Privește trunchiul pe care se sprijină cotul satirului, aflat, la fel, în continuarea piciorului adormit al nimfei: un organism la fel de monstruos precum satirul pătruns de dorință/spaimă, dar care încearcă să iasă din frame-ul concupiscent. Poate o aluzie la inevitabilul final? Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Un umăr, William, un umăr, un tablou. Completează kitschul unui trup grăsuț, bun de frământat, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
se sprijină cotul satirului, aflat, la fel, în continuarea piciorului adormit al nimfei: un organism la fel de monstruos precum satirul pătruns de dorință/spaimă, dar care încearcă să iasă din frame-ul concupiscent. Poate o aluzie la inevitabilul final? Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Un umăr, William, un umăr, un tablou. Completează kitschul unui trup grăsuț, bun de frământat, pe care-l privește cu oroare/dorință, dar acoperă ceea ce ar trebui să privești în fapt. Dă zoom pe chipul satirului! Ai luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
anume descoperă satirul lui Watteau? Un umăr, William, un umăr, un tablou. Completează kitschul unui trup grăsuț, bun de frământat, pe care-l privește cu oroare/dorință, dar acoperă ceea ce ar trebui să privești în fapt. Dă zoom pe chipul satirului! Ai luat expresia lui drept anticipare a plăcerii? O băloșenie de discotecă? Nu, tati, făptura e terifiată. Privește sub trupul nimfei: ai o altă creatură monstruoasă care încearcă să fugă din tablou. Cum de doarme nimfa sub acei nori apocaliptici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
să facă față noului. Piotr Petrovici Alabin este mereu în căutarea aventurilor picante, atras de tinerele fete, însă nimfetele lui Makanin nu seamănă deloc cu cele ale lui Nabokov. Nu se știe a cui e spaima, a nimfei sau a satirului: „Noapte adâncă, amândoi suntem pe jumătate adormiți, șovăitori, totuși amândurora inimioara ne bate sâcâitor: trebuie, trebuie!... De ce mi-o trebui mie, e lesne de înțeles. Pentru Raia însă, noaptea așteptată a fost cea mai grea și mai zadarnică. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nebuni de la rezerva cinci au început să se zbuciume amândoi deodată, cuprinși de accese de mania persecuției“. În spitalul de boli psihice în care este internat Piotr Petrovici, profesorul Nedopliosov le prezintă pacienților un tablou din secolul al XVII-lea, Satirul și nimfa. Tabloul e o copie după copie, „culorile sunt grosolane. Dar lipsurile nu țin numai de culoare. Și nimfa lasă de dorit: nimfa a slăbit. Cărnița olandeză s-a dezumflat și nimfuța a ieșit cam de vreo treisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
că Const. Cehan Racoviță nu era de acord cu aducerea la Cernăuți a unor specialiști din vechiul regat, dar opiniile sale trebuiau susținute nu înotând în noroiul vorbelor, ci cu argumente, cu vorbe alese, de intelectual. Pe bună dreptate revista Satirul din localitate a publicat, iar Timpul a preluat epigrama „Lui Cehan Racoviță: Timpul a făcut ca noi Să-ți cetim și Timpul Dar de scrisul - de acest soi, Vom scăpa cu timpul. Căruia i se răspunde: Dlui Hotinceanu, directorul Satirului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Satirul din localitate a publicat, iar Timpul a preluat epigrama „Lui Cehan Racoviță: Timpul a făcut ca noi Să-ți cetim și Timpul Dar de scrisul - de acest soi, Vom scăpa cu timpul. Căruia i se răspunde: Dlui Hotinceanu, directorul Satirului : Vrei să scapi de Timp - amice? Fii sigur, vei scăpa; Căci de-ai trăi chiar mii de ani, Tot Timpul te-o 'ngropa. Citircu N. Să fi fost o premoniție spusa dlui Hotinceanu și a altora? În numărul 64 din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și expresiile românești necesare, care a fost cel mai ocupat în școală, acest învățător, angajat cu contract , la finele anului a fost îndepărtat din postul său și i s-a denunțat serviciul de la școala aceea...” (Gazeta Bucovinei, 17 ianuarie, 1897). * Satirul, revistă umoristică, ilustrată, apare lunar la Cernăuți, începând cu iunie 1928, redacția și administrația în str. Poincaré nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, director dr. E. Hotinceanu, redactor responsabil până la numărul 5 din noiembrie 1928 - Erast Carabăț, iar după aceea - Const.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic... Lumea zice, eu nu zic! Că în România Mare Vom avea stabilizare: Leul drept un firfilic... Lumea zice, eu nu zic!... Dar Echo, autorul versurilor, zicea, încă, mai multe... Ministrului Ion Nistor pentru ținutul Bucovinei ziarele dădeau ocazia ca Satirul să-i ofere următoarea epigramă: Strigi mereu că faci șosele, Dar de fapt îți dai doar 'fumuri!... Banu-l strângi, ca-n zile grele... Nu cumva s-ajungi pe drumuri! Ștanță lui „Echo” este epigrama lui Gross dedicată colaboratorului revistei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gross: Un fund la buzunar, un fleac, De-l am sau n-am e tot un drac! Mai bine, sfat îți dau, te roagă La Dumnezeu să-ți puie-o doagă! Dl. Gros îi dedică o epigramă și caricaturistului de la Satirul care nu-i decât tot... Echo: Desenul tău, o spun deschis, Mă face-a fi pansiv Noroc că dedesupt ai scris Și un text... explicativ. La care Echo răspunde lui Gross: La stanța ta răspuns țiar da De țiar cunoaște
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a însurat cu o fată tânără: Tu bătrân, ea tinerică, Nu te teme, nu-i nimică! Nu ți-a număra ea anii, Fii pe pace, numai ... banii! Celor ce au trăit timpul anilor 19271934 multe din cele scrise de Satirul vor fi fost gustate cu plăcere aparte, mai ales că vorbele se adresau direct unor personalități ale vremurilor, unii oameni politici, conducători administrativi, alții oameni de cultură, din învățământ... Caricaturile, ca niște icoane care lasă interpretări în timp, ele devin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărui spectacol „Vis al unei nopți de vară” de la Teatrul Național din București s-a desfășurat în prezența doar a vreo 40 de spectatori - tot atâția cât numărul premianților care așteptau la coadă să-și ridice banii pentru... Crăciun/2003. * Satirul. „Niște confrați întru greaua muncă gazetărească, spre a și-o înveseli, au scos, începând cu ziua de 10 iunie a.c. o revistă umoristică ilustrată. Nimic de zis și nu ne putem decât bucura, dacă va înflori și spori în orașul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lor reviste umoristice. Cititorii noștri citindu-l, de bună seamă, au crezut că e vorba aici despre vreo informație culeasă de la prefectura de poliție, din secția de supraveghere a moravurilor publice, despre isprava imorală și oprită de lege a vreounui satir bătrân care nuși poate stăpâni pornirea erotică.” * Titlul Satirul ce s-a dat revistei nu se poate explica decât sau din necunoștința limbii românești de către editorii revistei sau din malițioasa lor intenție de a viza deja prin titlul revistei vreo
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
seamă, au crezut că e vorba aici despre vreo informație culeasă de la prefectura de poliție, din secția de supraveghere a moravurilor publice, despre isprava imorală și oprită de lege a vreounui satir bătrân care nuși poate stăpâni pornirea erotică.” * Titlul Satirul ce s-a dat revistei nu se poate explica decât sau din necunoștința limbii românești de către editorii revistei sau din malițioasa lor intenție de a viza deja prin titlul revistei vreo faptă din trecutul eroului Dan căruia i-au dat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Măru: Scheletul acesta seamănă să fie a unui ichtiosaur! Prof. Botezat: Ba eu cred că a unui brontosaur! Prof. S. Săveanu: Ha, ha, Domnilor, vă înșelați, este funcționarul tip 1931 în urma aplicării curbei de sacrificiu! În ce privește caricatura aceasta reprodusă din Satirul nr.9/1931 scheletul de pe masa de „studiu” îl poate reprezenta și pe pensionarul din România anului 2004 supus ultimelor indexări și reașezări ale pensiei de ... subzistență. A fost o revistă bună Satirul de care nu scăpau nici liberalii, nici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de sacrificiu! În ce privește caricatura aceasta reprodusă din Satirul nr.9/1931 scheletul de pe masa de „studiu” îl poate reprezenta și pe pensionarul din România anului 2004 supus ultimelor indexări și reașezări ale pensiei de ... subzistență. A fost o revistă bună Satirul de care nu scăpau nici liberalii, nici țărăniștii, nici iorghiștii, nici averiscanii, dar nici bucovinenii locului. Și omul de pe stradă ori de la stat avea de ce zâmbi, măcar din când în când. * Satyrul s-a numit și gazeta săptămânală a lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
transcendentale”, alături de Marin Sorescu, fusese „prins” și Andrei Pleșu, tânăr eseist și cronicar de artă plastică a cărui figură extrem de expresivă o Întrezărisem odată la restaurantul Uniunii Scriitorilor: un tânăr Socrate, grav, cu o figură și frunte puternice, sprâncene de satir grec, cu acel „aer muntean” care m-a atras Întotdeauna, de la Început, la prietenii mei Matei, Nichita sau Lucian Pintilie, ochii sclipind de maliție și inteligență certă, nativă, gura ironică și, mai ales, un discurs de-o extremă plasticitate și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al unei „veșnice re-Întoarceri”, capacitatea lumii de a se ridica nu din ruine, ci din falsa moarte, Împietrire. Deoarece, În suita zgomotoasă și veselă a lui Bacchus, Dionysos se află, alături de vin, nimfe, satiri și atâtea și atâtea „măști” ale nepăsării și freneziei de a trăi, și Flora, tumultul ierburilor și plantelor ce renasc, al animalelor și păsărilor ce se prind Încă o dată În hora existenței, Într-un aer deodată ușurat de neguri și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care el l-a sfîșiat pe silenul Marsyas vorbește de la sine. (Se știe că un silen este un satir În vîrstă.) De aici abia se vede marea. Dar arțarii cu crengile Înroșite de căldură sînt mai potriviți pentru ceea ce vreau să spun. Urmașii silenului Marsyas nu povesteau, pro-babil, decît astfel de lucruri... (...Marsyas l-a provocat pe Apolo la
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sfinxului. Ei se deschid parcă din nou... Poate că povestea barocului pornește mult mai departe decît de la Marsyas, de pe buzele unei guri mutilate care surîde nisipurilor altfel de cum statuile grecești, dar nu neapărat altfel decît ar fi făcut-o un satir sau un silen. Plutarh povestește despre un satir descoperit adormit, Într-un Nymphaeon, cînd Sylla a ajuns În Epir și care avea exact forma pe care i-o dădeau poeții și sculptorii. Oamenii lui Sylla l-au făcut prizonier și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că povestea barocului pornește mult mai departe decît de la Marsyas, de pe buzele unei guri mutilate care surîde nisipurilor altfel de cum statuile grecești, dar nu neapărat altfel decît ar fi făcut-o un satir sau un silen. Plutarh povestește despre un satir descoperit adormit, Într-un Nymphaeon, cînd Sylla a ajuns În Epir și care avea exact forma pe care i-o dădeau poeții și sculptorii. Oamenii lui Sylla l-au făcut prizonier și l-au adus În fața stăpînului lor, iar acesta
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
poeții și sculptorii. Oamenii lui Sylla l-au făcut prizonier și l-au adus În fața stăpînului lor, iar acesta a Încercat să angajeze o discuție cu el. Neobținînd nici un răspuns inteligibil, a chemat mai mulți interpreți care i-au adresat satirului Întrebări În limbi diferite. Interpreții n-au fost mai norocoși. Interlocutorul lor emitea sunete ininteligibile În care se amestecau un nechezat de cal și un behăit de berbec. PÎnă la urmă Sylla i-a dat drumul tulburat. Dacă toate aceste
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]