236 matches
-
dar, a plecat în veșnicie cu o mare durere pentru Basarabia. Cu siguranță, mereu se va ruga de acolo, din ceruri, la bunul Dumnezeu, să se facă dreptate, ca această palmă de pământ sfânt românesc, furată din trupul țării de satrapii lumii, Hitler și Stalin, să revină la patria mamă. În ultimii ani de viață mă dorea să-i aduc vești din îndurerata Basarabie, întrucât domnia-sa nu se mai putea deplasa. Pragul casei profesorului a fost pășit de mari valori
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
comentator care își dezvoltă și ilustrează, cu egală îndreptățire, și talentul de critic literar și vocația istorico-literară. O secțiune a cărții e consacrată perioadei literare 1945-1948, cu profilurile unor scriitori ai epocii desenate veridic, dar și cu disocierea, necesară, între satrapii ideologiei comuniste (N. Moraru, Sorin Toma, M. Novicov) și alți aderenți temporari la doctrina proletcultistă (Crohmă lniceanu, Paul Georgescu, Zaharia Stancu), care mai apoi au avut merite în redresarea literaturii române. Revizuirile lui G. Dimisianu din acest volum nu au
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
în final: „cred că tocmai ți-ai regăsit umbra. De azi, apa o să te iubească, pentru că aproape i-ai devenit stăpână.” Dura e victima unui soț care profită de funcția lui (e activist de partid) și violează copilele din sat. Satrapul local își părăsește soția tocmai când aceasta trebuia să devină mamă.Șocul e atât de puternic, încât proaspăta mamă își ucide, practic, nounăscutul, căzând într-o demență incurabilă. Într-o manieră extrem de tulburătoare, autoarea relevă fărâma de umanitate rămasă intactă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și el la geam: ― Gata, mă? ― Gata! Vino să ți le dau! ― Vino mai bine tu afară! ― De ce, că am treabă, și nu ies din casă până la șase. ― Vino, dom'le, că vreau să-ți spun ceva și ne-aude Satrapul! (Adică Tata, așa era poreclit de băieții din cartier, din pricina severității lui!) ― Bine, stai că vin acu'! ― Mă, nu te supăra, dar vreau să te mai rog ceva... ― Roagă-mă, dar îți spun de pe-acum că astăzi nu mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un binoclu militar adevărat. Nici vorbă de vedere nocturnă în infraroșu. E adevarat că putea vedea clar ferestrele blocului vecin în timpul zilei,iar seara marile pete de pe Lună. Fusese păcălit ! „Nu intră -nici la blînd îndemn, Nici la poruncă de satrap Chiar orice cui în orice lemn, Chiar orice gînd în orice cap.” (S.Pavel) Iși aminti de articolul din ziarul de dimineața, despre escroci,dar era prea târziu... „Ei da,în colectiv se zice Că prost ca dînsul nu există
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lapte de cu noapte, ne mai rânduim, suntem muți, s-aud doar șoapte, facem efort să mai fim. De obicei, ne ferim unii de alții, schimbăm trotuarul, întoarcem capul, chiar și brazii, înalții nu-s siguri că nu-i taie satrapul. Atmosferă apăsătoare de mal surpat, de plumb, lumea se calcă-n picioare la făină de grâu sau porumb. După aceste vremi necurate se vor întreba oare cei ce-or mai fi cum am putut trăi fără zi în noaptea vânzării
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
decisiv amprenta asupra identității sale incerte. Mama îl domina cu forța unui împărat roman. Trimitea uneori câte o legiune pentru a-l readuce la ordine, dar, în cea mai mare parte a timpului, conducea prin intermediul unui guvernator al provinciei, un satrap psihologic constând în însuși modul în care Dan se raporta la propria-i persoană. Iar Carol? Ei bine, știm cum stăteau lucrurile cu ea. Cartonașele de la Dave 2 începuseră să își facă apariția pe tabla de plută, alături de felicitările umoristice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
persoane ca Derek Labagiul sau chiar Dave 2? Încă de la început, în momentele când erau împreună, Carol își asumase responsabilitatea deplină pentru deciziile importante ale lui Dan. Iar el i-o încredințase fără șovăire. Nu că ar fi fost Carol satrapul de încredere al Împărătesei din Burford - mai avea de așteptat până să primească o confirmare oficială în acest sens. Dar se afla acolo, cu el... și, din moment ce ea voia ca el să bea o bere, atunci... Păi, aș bea una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
întreabă dacă lumea știe și îndeosebi tineretul, că Max Goldstein, evreu din Bârlad, supranumit „ciungul” - mâna îi rămăsese în școala de spionaj din Rusia, într-o explozie de inițiere teroristă - , în 1918 agent bolșevic, una din gorilele lui Cristian Rakovschi - satrapul Ucrainei sovietice, cu care a jefuit pe români și ajuns în București, a organizat în Noiembrie 1921, atentatul de la Senat în momentul încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia. Precizăm că atunci și-au pierdut viața Episcopul-senator Radu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-iști, călăi cu stea roșie în frunte, scoaterea la suprafață și în posturi de comandă-control-execuție a fel de fel de alogeni și a tuturor gunoaielor sociale autohtone, etc., etc., și în fruntea tutror ororilor, beciurile și camerele de anchete ale satrapilor securiști, ale securității partidului, nelegiuiri fără număr... Pe patul de moarte, un tiran predă puterea altui tiran, care faraonic avea să-l neantizeze făcându-și loc sieși cât mai sigur. Acesta, cu aceleași deprinderi, dar mai perfid, la început se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
bolnavă, și voi era să muriți, de înfometare. Fie-ți milă de mine. Nu mi-e milă de nimeni. Atunci a fost cu atunci și acum e cu acum. Ce e cu acum? Acum am nevoie mare de bani. Cu satrapii de la poker, și cu cei de la droguri, nu te joci. Ei ne vor banii, neapărat,în seara asta. Așa, că, numără-mi repede tot. Nu ne întârzia. N-auzi? Și,în vreme ce rostea aceste ultime cuvinte, o tot apăsa, pe gât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Și din trei frunze ruginite Ridică-și fruntea gălbioară Și luminează-mă voinice. Cu flacăra ce se înalță Deasupra vreascului învins, Se vaită cu limbă de moarte Cărbunele proaspăt încins. Jarul ce ieri a fost pădure Sub vâlvătaia-și de satrap Zace într-un colb fără de nume Întunecat ca un harap. Tată și mumă și-e chibritul Butucul frate pe deasupra Dușman vei fi de-acum în pururi Celor ce-mbrățișează umbra. Din vâlvătăi abia pornite Îmi spuse focul potolit: Din tot
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de muncă drăcească sapă, în sufletul blajin al lui Ulpiu, cicatrici exemplare. E adus, din nou, pe buza prăpastiei, dar nu din cauza efortului propriu-zis, ci doar pentru că persoana sa e, din nou, ținta infernalelor vexațiuni amoroase. Doamna Cosiția e un satrap, iar viața ei a fost furtunoasă. Încă din dreptul vârstei de treisprezece ani, insațiabila Cosiția sare și se instalează în spațiul cel mai plin de pucioasă al rubricilor revistelor de scandaluri. Nenorocește bărbați, foarfecă tineret, sleiește averi, e exact genul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
administrative care alcătuiesc imperiul, unele dintre ele de dimensiunile unei țări medii - sunt conduse de macedoneni, dar și de persani care aglutinează funcții duble, militare și administrative. Unii dintre prinții iranieni și indieni Învinși Își păstrează prerogativele de dinast și satrap, altora li se atribuie rolul de reprezentanți personali ai regelui În cadrele a ceea ce a fost numit indirect rule. Delictele de ceea ce numim astăzi corupție sunt pedepsite cu aceeași asprime și În cazurile conducătorilor băștinași, și În cele ale alogenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a istoriei. Vasta lui operă o elaborează în douăzeci de ani, în care timp munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ciobi marele text. Cât puhoi de lume n-a pierit aiurea, doar din falsitățile unui text. Un paragraf cenzurat câte victime inutile nu a produs, nu a provocat. Adevărul ascuns de cenzori a creat, la rându-i, alți și alți satrapi. Când textele încep a fi dezvăluite, răul este trecut de mult. Nimeni nu mai are ce salva. Nici o viață nu se mai întoarce, nici o rană nu se mai alină. Este o cunoaștere inutilă, diversionistă. În spatele ei se urzesc noi texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
l-a luat camerista pe făraș, ca pe un gunoi oarecare, l-a aruncat fără niciun fel de onoruri, laolaltă cu alte mizerii. Am dormit ca un prunc în noaptea aceea, pentru că știam că nu mă mai pândește, din apropiere, satrapul. A doua zi, bineînțeles, eu, omul absolut liber, după ce am plătit daunele provocate în apartament, am dat fuguța în oraș și mi-am cumpărat un alt stăpân... Ha, ha, ha, ha, ha! Ți-ai cumpărat un alt tiran; un tiran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pămînt. Dar năravul nu dispare. Cu sîrg, afișează materialele lui Zamfir și le rupe pe ale celorlalți. Poliția îl sperie, îl amenință, îl și căpăcește puțin, dar degeaba. Cu fața tumefiată, Mitică plînge. Lumea se adună și condamnă bestialitatea candidaților satrapi. De ce te-au bătut, Mitică? Eu țin cu dom' Zamfir... Ce dobitoci! Satul vuiește și lumea este tare mînioasă. Să-l bată în halul ăsta! Pe un om nenorocit, pedepsit și așa prea mult de Dumnezeu... Mitică se plimbă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
acest comunism să fie demascat și răpus.” (Corneliu Zelea Codreanu). Cutează și crede! Arhanghelul Mihail apără eroicul din noi când lupți pentru o cauză dreaptă. Curg neguri pe creștetul lumii, pământul românesc e umed de lacrimi și sânge; primejdii pentru satrapii cei pururi nesătui. Cu ochii duși departe de ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ipocrizia Își suflecase mînecile și-și Începuse birocrația ei laborioasă fondată pe decăderea ființei umane, ori pe incapacitatea ei funciară de a fi permanent generoasă, de a-și găsi corespondente În gîndirea și sensibilitatea edenică. Se pregătea o lume de satrapi și sclavi, cu știința diabolică de a da sclavilor iluzia - pe care nici un narcotic n-o poate da - că nu sînt sclavi ci stăpîni. Mă Îndoiesc că se va putea naște vreodată o literatură pe măsura acestei realități. GÎndesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
În mod foarte diferit, de istoria și gîndirea marxistă.” Din cauze binecunoscute, Marx este În România un tabu. Nu ne-am vindecat de el, deci nu-i pronunțăm numele decît ca să-l vituperăm, pe el cu tot neamul lui de satrapi ideologici etc. OK. Totuși, nu poți vorbi de postfără să aduci În discuție o viziune a lumii marxistă, cea care-i precede lui post-, deci cea modernă. Aici, desigur, disputele pot curge: de ce să nu fie postun după al avangardelor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Prin răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea, orgoliul exacerbat, arivismul, setea de putere. Parvenit într-o anumită funcție, un ins se comportă ca un satrap, consătenii ajungând să se teamă de el. În jurul micului despot s-a aciuat o clică de profitori, care reprimă orice tendință de respingere a situației existente. Drept exponenți ai „noului” trec niște impostori, tarați moral, activiști de partid „exemplari”, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
mențiuni anacronice. Mai departe, în Ez 45,7 ș.u. suveranul este înfățișat exclusiv ca „principe” (ebr. năsi’), ce are deja un rol decisiv în slujba cultului; unii comentatori susțin astăzi că Zorobabel, ultimul rege din dinastia lui David și satrap al regiunii ca reprezentant al Persiei în a doua jumătate a secolului al VI-lea î.C., ar fi fost în realitate un rege vasal, ultimul, înlăturat în împrejurări deocamdată necunoscute (Sacchi 1994, pp. 34 ș.u.). În timpul misiunii sale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
european Günter Verheugen (n. 28 aprilie 1944 în Bad Kreuznach, Renania-Palatinat, Germania) este un politician german. Verheugen a jucat un rol activ la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. footnote>. Era văzut de guvernanți și parlamentari ca un satrap din vechiul Imperiu Persan. El era „ochii și urechile huniunii europene”. Prin prisma rapoartelor prezentate de el la Bruxelles sau la Strasbourg, României i se mai acorda un bonus, sau i se dădea o sancțiune. O instituție financiară, cu caracter
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
amendament al clauzei este cel numit Jackson- Vanik, impunea României și altor state beneficiare, probleme de ordin politic și social, referitoare la respectarea drepturilor omului, a caracteristicilor etnice, deși conținutul acestor acorduri bilaterale erau exclusiv economice și comerciale. Un alt satrap al Huniunii Europene este José Manuel Barroso, președintele Comisiei, reprezentantul unei țări destul de șterse, din punct de vedere al ritmului de dezvoltare și al inițiativelor în cadrul organismului continental. Portugalia a reprezentat ceva important între secolele al XV-lea și
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]