654 matches
-
fermentat. Se caracterizează prin înmulțirea celulelor de drojdie aflate în borhot; în general aerul din fructe este suficient procesului, dar uneori se impune o ușoară aerare. Este o etapă lentă, cu degajare foarte slabă de dioxid de carbon (are loc saturarea apei cu dioxid de carbon) și creștere foarte mică a temperaturii borhotului; • fermentația principală - este etapa cea mai importantă a procesului și debutează la cca 24 de ore de la începerea fermentației. Celulele de drojdie metabolizează zaharoza la alcool etilic și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175) Câinii miros, apoi se îndepărtează lătrând. În cazul verbului a gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în timp ce în cazul solurilor mai puțin permeabile forțele capilare joacă un rol mult mai important și penetrarea se face preponderant pe direcție orizontală. Avansarea frontului de poluare pe direcția verticală încetează în oricare din următoarele condiții: - când se atinge pragul saturării reziduale (conținutul minim de fluid necesar pentru a se produce curgerea prin medii poroase); - când frontal de poluare întâlnește un strat impermeabil; - când frontal de poluare atinge nivelul apei freatice, respective zona saturată; În afara proprietăților calitative ale solului, foarte important
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
asupra subiectului, gradului mare de responsabilitate presupus de ele ; unele sunt pur și simplu de natură fiziologică, cum ar fi patologiile inflamatorii ale tendoanelor și articulațiilor, altele au o mai mare încărcătură psihică, cum ar fi cazul burnout-ului; conduc la saturarea aparatului psihic, la apariția unor grave perturbări mentale și chiar moarte; patologiile posttraumatice generate de orice tip de accident, indiferent de locul unde și de momentul când se produce ; faptul că nu întotdeauna organizațiile se îngrijesc de cei accidentați, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se gîndi că sosise vremea să înceapă călătoria spre vest. Și dacă ar fi existat un acum în versiunea DD originală - a venit timpul acum - atunci acesta ar fi fost înlocuit de atunci. Dar în acest punct există pericolul de saturare a exemplului cu trăsături indirecte, pînă la punctul în care devine implauzibil. 6. În chestiunea semnalului, ceea ce lipsește pînă acum din lista de diferențe între DD și DI este modul în care, fiind reproduse direct, calitățile „colorate”, idiosincratice și dialectice
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
inacuzativele funcționează ca pasivele asimetrice. Regula este o alegere parametrică. Analizând raportul dintre relațiile tematice și Caz, Reinhart (1996: 47) ajunge la concluzia că acuzativul este o marcă de valență care arată că verbul ia două argumente sintactice. Operația de saturare (vezi infra, 5.3.3.2.) care se aplică în cazul pasivului nu poate afecta Cazul acuzativ în Lexicon: saturarea nu elimină un rol, verbul rămânând cu două locuri. Rolul tematic extern a devenit o variabilă legată (nerealizată sintactic). Reinhart
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ajunge la concluzia că acuzativul este o marcă de valență care arată că verbul ia două argumente sintactice. Operația de saturare (vezi infra, 5.3.3.2.) care se aplică în cazul pasivului nu poate afecta Cazul acuzativ în Lexicon: saturarea nu elimină un rol, verbul rămânând cu două locuri. Rolul tematic extern a devenit o variabilă legată (nerealizată sintactic). Reinhart (1996: 48), urmându-l pe Chomsky (1981), susține că pasivul absoarbe Cazul acuzativ, și nu absoarbe rolul tematic extern, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
urmându-l pe Chomsky (1981), susține că pasivul absoarbe Cazul acuzativ, și nu absoarbe rolul tematic extern, așa cum au susținut Baker, Johnson și Roberts (1989)37. Toate limbile trebuie să marcheze cumva morfologia pasivă. Reinhart (1996: 49) arată că, spre deosebire de saturare, reducerea "reduce" valențele verbului. Toate operațiile lexicale au efect unic: imposibilitatea verificării Cazului de către DP. În limbile analizate de autoare, Cazul relevant este întotdeauna acuzativul. Reinhart (1996: 49) aplică Generalizarea lui Burzio la operațiile lexicale: Dacă o operație lexicală se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relații sau a unei proprietăți este limitat, operațiile asupra rolurilor tematice corespunzând unor operații algebrice. (a) Pasivul (P), considerat ca fiind o operație care saturează sau absoarbe rolul tematic al subiectului, poate fi interpretat ca legând relații de proprietăți, prin saturarea poziției care corespunde subiectului (ultima disponibilă) cu o variabilă și o închide existențial: a. Forma logică a P: <e, π> → π b. Conținut: ˘[P(see−vedea)](x)↔∃y˘[see−vedea(x)](y) c. Stilul Montague: λx∃y[see−vedea(x
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestuia fiind vizibilă, de exemplu, în controlul infinitivului: The boat was sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul a fost scufundat [PRO pentru a încasa asigurarea]'. (b) Detranzitivizarea (D) reprezintă operația prin care se șterge obiectul indefinit al verbului tranzitiv, prin saturarea rolului tematic al obiectului: a. Forma logică a D: <e, π> → π b. Conținut: ˘[D(eat−mânca)](x)↔∃y˘[eat−mânca(y)](x) c. Stilul Montague: λx∃y[eat−mânca(y)(x)] Detranzitivizarea diferă de pasivizare numai prin poziția în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tematică. Formele tematice variante ale unui verb dat sunt derivate dintr-o structură tematică, prin operații în Lexicon. Urmându-l pe Chierchia (1989), Reinhart (1996) arată că există două operații în Lexicon (care pot cere sau nu marcare morfologică): (A) Saturare: creează pasive; închide (existențial) unul dintre argumentele verbului (fie rolul extern, fie cel intern), care este realizat semantic, dar nu e proiectat ca argument sintactic; interpretarea este aceeași ca în cazul realizării a două argumente sintactic pline. (B) Reducere (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Reducere (care ar corespunde operației lexical binding de la Grimshaw 1990): creează reflexive intrinsece; se aplică unei relații cu două poziții, făcând ca două argumente să fie identice și reduce relația la o proprietate; este o operație mult mai restrânsă decât saturarea și poate fi aplicată numai unei perechi de roluri, dintre care unul este extern. Reinhart (1996) susține că inacuzativele și verbele cu un argument Experimentator își au originea în predicate cu două locuri și sunt derivate din varianta tranzitivă prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unei perechi de roluri, dintre care unul este extern. Reinhart (1996) susține că inacuzativele și verbele cu un argument Experimentator își au originea în predicate cu două locuri și sunt derivate din varianta tranzitivă prin operația de reducere (nu de saturare, cum propusese Chierchia 1989). Reinhart (1996) formulează următoarea constrângere: Constrângere asupra reducerii rolurilor: Un rol tematic specificat [+m] nu poate fi redus. și arată că, în afara acestei constrângeri, reducerea este o operație liberă. Reinhart (1996) arată că rolurile externe ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
predicat operații de aritate. Aceste operații sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă, maghiară, neerlandeză; (b) Sintaxă: limbile romanice, sârbo-croată, cehă, greacă, germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează verbe reflexive de la intrări tranzitive. Verbul reflexiv denotă o acțiune în care argumentul Agent acționează asupra lui însuși. Aceeași morfologie apare și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
implicând un argument în dativ este posibil numai când parametrul este setat în sintaxă: Jean s'est acheté une voiture 'Jean și-a cumpărat o mașină'123. Forma morfologică se este tipică rezultatelor (output) operațiilor de aritate (reflexivizare, reciprocizare, decauzativizare, saturare) care reduc valențele sintactice ale unui verb; când aceste operații se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ este redus; când se aplică în Sintaxă, e nevoie de elemente morfologice pentru a reduce Cazul. (B) Operația de expletivizare din studiile mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2002)124 a arătat că verbele tranzitive al căror rol extern este Cauză ([+c]) pot suporta operațiile de aritate care elimină argumentul extern. Rolul [+c] este nespecificat cu privire la trăsătura [m], deci poate fi realizat prin argumente animate sau inanimate. Spre deosebire de saturare, care produce pasivul, decauzativizarea nu lasă urme ale rolului nici în sintaxă, nici în interpretare. Decauzativizarea aplicată unui argument intern Temă [−c−m] produce un verb inacuzativ al cărui subiect este argument intern. Decauzativizarea aplicată unei intrări lexicale al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a cassé la branche ' Vântul/Jean a rupt creanga' La branche s'est cassée ' Creanga s-a rupt' Le bruit/Jean a fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol care este prezent la nivelul interpretării, acceptând adăugarea instrumentului. Chierchia (1995)125 a identificat două tipuri de saturare (ambele leagă o variabilă prin închidere existențială): (a) standard; (b) arbitrarizare − creează un tip diferit de variabilă, XARB
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol care este prezent la nivelul interpretării, acceptând adăugarea instrumentului. Chierchia (1995)125 a identificat două tipuri de saturare (ambele leagă o variabilă prin închidere existențială): (a) standard; (b) arbitrarizare − creează un tip diferit de variabilă, XARB, a cărei categorie este limitată la un grup de oameni; formează impersonale; Agentul e prezent la nivel semantic, dovadă fiind posibilitatea apariției
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
oameni; formează impersonale; Agentul e prezent la nivel semantic, dovadă fiind posibilitatea apariției instrumentului: Qui, si mangia spesso gli spagetti con i bastroncini ' Aici, se mănâncă adesea spaghetele cu bețișoare'. Chierchia arată că în această structură, si are funcția de saturare și de arbitrarizare a unui argument. Reinhart și Siloni (2005) sunt de părere că cele două funcții sunt independente, si este un reducător general al unei valențe sintactice, iar impersonalizarea rezultă în urma reducerii cazului nominativ. 5.3.3.3. Critici
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a indicelui pasiv sau reflexiv-pasiv. 52 O construcție tranzitivă este o construcție care cuprinde un nominal obiect sau un indice (pronominal) al obiectului. 53 Tranzitivitatea este o proprietate care emană din "complexul predicativ". Obiectul este mai puțin o marcă a saturării și mai mult un semn al expansiunii predicatului; adesea, același verb admite mai multe obiecte a căror natură este profund diferită (acuzativul dublu). Tranzitivitatea nu este o caracteristică imediată a lexemului verbal, ci rezultatul diverselor operații care modifică predicatul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vegetală care prin operațiunea de pregătire devine aptă pentru a fi uscată și balotata în vederea distribuirii în bazele de tratament pentru efectuarea procedurilor de băi la cadă cu infuzii de turba (conține substanțe eterice) și turba cu înalt grad de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub forma inițială de recoltare (masă vegetală descompusa cu aspect de nămol) pentru proceduri de împachetări calde și eventual băi de diluție cu ape minerale calde (sulfuroase sau sărate). ... c) Depozitarea. Turba uscată
NORMA TEHNICA nr. 3 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi utilizarea peloizilor (namolurilor). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125541_a_126870]
-
vegetală care prin operațiunea de pregătire devine aptă pentru a fi uscată și balotata în vederea distribuirii în bazele de tratament pentru efectuarea procedurilor de băi la cadă cu infuzii de turba (conține substanțe eterice) și turba cu înalt grad de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub forma inițială de recoltare (masă vegetală descompusa cu aspect de nămol) pentru proceduri de împachetări calde și eventual băi de diluție cu ape minerale calde (sulfuroase sau sărate). ... c) Depozitarea. Turba uscată
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
după administrarea de contrast cu achiziția imaginilor în faza arterială (20-30 s postinjectare), în faza porto-venoasă (60 s postinjectare) și în faza parenchimatoasă (240 s postinjectare). Secvențele standard servesc analizei parenchimului pancreatic, în special secvențele ponderate T1, cu și fără saturarea semnalului grăsimii. Pancreasul normal apare în izosemnal față de parenchimul hepatic pe secvențele ponderate T1 fără saturarea grăsimii, și devine hiperintens pe secvențele cu saturarea semnalului grăsimii, aceasta datorită conținutului proteic crescut al elementelor acinare, abundenței reticulului endoplasmic la nivel celular
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
60 s postinjectare) și în faza parenchimatoasă (240 s postinjectare). Secvențele standard servesc analizei parenchimului pancreatic, în special secvențele ponderate T1, cu și fără saturarea semnalului grăsimii. Pancreasul normal apare în izosemnal față de parenchimul hepatic pe secvențele ponderate T1 fără saturarea grăsimii, și devine hiperintens pe secvențele cu saturarea semnalului grăsimii, aceasta datorită conținutului proteic crescut al elementelor acinare, abundenței reticulului endoplasmic la nivel celular și conținutului crescut în ioni paramagnetici, așa cum este ionul de mangan [14]. De menționat că intensitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]