KorAP: Find »[drukola/base=saulă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...13 >

312 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

întîmplare, mănușile vătuite, purtate adesea în astfel de ocazii. Era ca și cum ar fi ținut de lamă sabia cu două tăișuri a unui dușman, care s-ar fi străduit între timp să i-o smulgă din mîini. Ă Moaie saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
care s-ar fi străduit între timp să i-o smulgă din mîini. Ă Moaie saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
s-ar fi străduit între timp să i-o smulgă din mîini. Ă Moaie saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după lungimea saulei, ce se întindea acum pe toată partea de sus a ambarcațiunii și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia un pădurar flinta de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt legate de aceeași saulă, fiecare prin propria-i parîmă; scopul urmărit este de a le azvîrli pe amîndouă, dacă se poate, aproape simultan, în aceeași balenă, astfel încît, dacă unul dintre ele ar ieși din trupul ei, celălalt să rămînă înfipt. în felul acesta

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
instantanee a balenei lovite de primul fier, harponistul să nu poată, oricît de fulgerătoare i-ar fi mișcările, să înfigă și cel de-al doilea fier în monstrul care se zvîrcolește. Totuși, cum acest al doilea fier e legat de saulă, iar saula se desfășoară repede, trebuie neapărat ca el să fie azvîrlit peste bord, oricum și oriunde, căci altminteri toți marinarii din ambarcațiune ar fi puși într-un pericol de moarte. Fierul acesta este de obicei aruncat în apă, grație

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balenei lovite de primul fier, harponistul să nu poată, oricît de fulgerătoare i-ar fi mișcările, să înfigă și cel de-al doilea fier în monstrul care se zvîrcolește. Totuși, cum acest al doilea fier e legat de saulă, iar saula se desfășoară repede, trebuie neapărat ca el să fie azvîrlit peste bord, oricum și oriunde, căci altminteri toți marinarii din ambarcațiune ar fi puși într-un pericol de moarte. Fierul acesta este de obicei aruncat în apă, grație colacilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
are uneori consecințe dintre cele mai funeste. încă ceva: trebuie să știți că, în clipa cînd e azvîrlit peste bord, al doilea fier devine un instrument tăios, șuierător și înspăimîntător, care se învîrte nebunește deasupra balenei și a ambarcațiunii, încurcînd saulele sau tăindu-le și semănînd panică de jur împrejur. în general, e cu neputință să-l recuperezi înainte ca balena să fie capturată și transformată într-un cadavru. Gîndiți-vă acum în ce situație se află patru ambarcațiuni angajate în urmărirea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
tocmai datorită acestor calități, precum și miilor de accidente posibile într-o asemenea întreprindere îndrăzneață, deasupra balenei pot zbîrnîi opt sau chiar zece harpoane, lansate simultan; căci, firește, fiecare ambarcațiune își are rezerva ei de harpoane, care pot fi legate de saulă, în eventualitatea că primul - lansat fără folos - nu mai poate fi recuperat. Dau toate aceste detalii, deoarece ele aruncă lumină asupra unor faze foarte importante și extrem de complicate, ale anumitor scene ce urmează să fie prezentate ceva mai încolo. Capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
strigă camarazilor lui să vîslească de zor, ceea ce ei și făcură, încît ambarcațiunea rebelă se depărta grabnic de Pequod. Cînd, după acest interludiu, marinarii își reîncepură lucrul la pielea balenei, multe vorbe ciudate fură rostite în legătură cu sinistra întîmplare. Capitolul LXXI SAULA DE MAIMUȚĂ Freneticele munci legate de tranșarea și prepararea unei balene prilejuiesc un necontenit du-te-vino în rîndurile echipajului. E nevoie de marinari cînd aici, cînd dincolo; nu poți sta într-un singur loc, fiindcă sînt de făcut o mulțime de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-l ajut în vreme ce sălbaticul se lupta din greu cu spinarea balenei moarte. Ați văzut desigur un flașnetar italian, care ține o maimuță de o funie lungă. La fel îl țineam eu pe Queequeg, de pe bordul înclinat al corabiei, cu o „saulă de maimuță“, cum i se spune în limbaj nautic saulă prinsă, de un puternic cordon de pînză legat la brîul sălbaticului. Era o treabă pe cît de periculoasă, pe atît de hazlie, pentru amîndoi, căci trebuie să spun, înainte de a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balenei moarte. Ați văzut desigur un flașnetar italian, care ține o maimuță de o funie lungă. La fel îl țineam eu pe Queequeg, de pe bordul înclinat al corabiei, cu o „saulă de maimuță“, cum i se spune în limbaj nautic saulă prinsă, de un puternic cordon de pînză legat la brîul sălbaticului. Era o treabă pe cît de periculoasă, pe atît de hazlie, pentru amîndoi, căci trebuie să spun, înainte de a continua, că „saula de maimuță“ era strîns fixată la ambele

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cum i se spune în limbaj nautic saulă prinsă, de un puternic cordon de pînză legat la brîul sălbaticului. Era o treabă pe cît de periculoasă, pe atît de hazlie, pentru amîndoi, căci trebuie să spun, înainte de a continua, că „saula de maimuță“ era strîns fixată la ambele capete - de brîul lat de pînză al lui Queequeg și de cureaua mea îngustă de piele, astfel încît eram amîndoi legați unul de celălalt, la bine și la rău; dacă bietul Queequeg s-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dacă farmacistul îți vîră din greșeală otravă în hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i pîndesc viața. Dar oricît de atent aș fi manevrat „saula de maimuță“ a lui Queequeg, cîteodată o smucea cu atîta putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș fi făcut, eram stăpîn doar pe un singur capăt al saulei. Repet

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
manevrat „saula de maimuță“ a lui Queequeg, cîteodată o smucea cu atîta putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș fi făcut, eram stăpîn doar pe un singur capăt al saulei. Repet că-l trăgeam adesea pe bietul Queequeg din spațiul dintre balenă și vas, în care cădea din cînd în cînd, ca urmare a necontenitului lor ruliu. Dar acesta nu era singurul pericol ce-l păștea. Cîtuși de puțin speriați

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
atingă de-un om, oricît ar fi de carnivori de felul lor. Totuși, avînd în vedere că sînt atît de lacomi, e lesne de înțeles că-i mai înțelept să fii cu ochii în patru în preajma lor. Drept care, pe lîngă „saula de maimuță“ cu care îl trăgeam din cînd în cînd pe bietul Queequeg dintr-o poziție prea apropiată de fălcile vreunui rechin deosebit de hrăpăreț, sălbaticul meu partener dispunea și de un alt mijloc de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ascunși uneori pe jumătate de apa însîngerată. Dar sărmanul Queequeg, care gîfîia și se canonea cu cîrligul acela de fier, se ruga, cred, mereu lui Yojo, lăsîndu-și viața în seama zeului său. Iar eu îl întrebam în gînd, în vreme ce trăgeam saula și o slăbeam la fiece val: Ă Bine, bine, dragul meu tovarăș și frate geamăn, ce importanță are, la urma urmei? Nu ești tu oare o icoană vie a tuturor celor care trăim în această lume bîntuită de balene? Oceanul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau saulă din belșug în coșuri și cum balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
și cum balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind cu înverșunare în direcția contrară, oamenii riscau să se răstoarne în orice moment. De fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se răstoarne în orice moment. De fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena ostenită își încetini viteza și, schimbîndu-și orbește direcția, ocoli pupa vasului, trăgînd după ea cele două ambarcațiuni, care descriseră astfel un cerc întreg. între timp, oamenii trăgeau din ce în ce mai multă saulă, strîngînd monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ce vrea să facă bătrînul cu muntele ăsta de slănină împuțită, zicea Stubb, cu oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
avea un ciot nefiresc. Era greu de spus dacă-și pierduse în luptă acea aripă sau dacă se născuse fără ea. Ă Așteaptă nițel, moșule și-o să-ți dau o eșarfă pentru brațul ăla rănit! strigă nemilosul Flask, arătînd spre saula de harpon de lîngă el. Ă Vezi să nu te prindă el în eșarfa asta! exclamă Starbuck. Dă-i bătaie, altminteri ți-o ia înainte neamțul! Mînate de același țel, toate ambarcațiunile rivale se îndreptau spre monstrul acela, nu numai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la dracul - parcă te dai de-a dura pe-un povîrniș care nu se mai termină! Ura! Balena asta e poștașul veșniciei! Dar fuga monstrului fu de scurtă durată: cu un horcăit, se scufundă brusc în valurile înspumate. Cele trei saule se desfășurau zbîrnîind pe tamburi, cu atîta putere, încît îi crestară adînc; temîndu-se să nu li se desfășoare toată parîma, harponiștii se siliră din răsputeri, cu întreaga lor dibăcie, să apuce saulele aburinde și făcură asta de cîteva ori, pînă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se scufundă brusc în valurile înspumate. Cele trei saule se desfășurau zbîrnîind pe tamburi, cu atîta putere, încît îi crestară adînc; temîndu-se să nu li se desfășoare toată parîma, harponiștii se siliră din răsputeri, cu întreaga lor dibăcie, să apuce saulele aburinde și făcură asta de cîteva ori, pînă cînd - din pricina presiunii perpendiculare a cavaleților cu vîrful de plumb, prin care cele trei saule intrau drept în mare - copastiile ambarcațiunilor ajunseră, la prova, chiar la nivelul apei, în vreme ce la pupa se

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]